Annual Report on External Assistance to Moldova

4.20 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii regionale şi promovarea parteneriatului public-privat

Obiectivele SND

Fiecare regiune de dezvoltare va defini principalele domenii deficitare şi priorităţi în dezvoltarea propriei infrastructuri, bazîndu-se pe analiza statutului şi a rolului său în asigurarea dezvoltării social-economice durabile. În identificarea priorităţilor, regiunile se vor axa pe utilizarea maximă a oportunităţilor de cooperare interregională şi transfrontalieră. În acelaşi timp, experienţa ţărilor europene ne demonstrează că cea mai eficientă politică regională combină eforturile autorităţilor centrale, regionale şi locale, ale sectorului privat şi ale organizaţiilor neguvernamentale. Parteneriatele publice-private pot, de asemenea, fi un instrument eficient de prestare a serviciilor publice acolo unde sînt necesare investiţii substanţiale, pe care statul nu le poate asigura.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

În anul 2011 au continuat pregătirile pentru punerea în funcţie a trei agenţii de dezvoltare regională în Chişinău, Găgăuzia şi Transnistria. Este planificat de înfiinţat agenţiile în anul 2012. Guvernul de asemenea va căuta să îmbunătăţească mecanismul de finanţare a proiectelor regionale din bugetul de stat prin intermediul Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională.

Multe intervenţii externe au avut drept obiectiv asigurarea utilizării eficiente a fondurilor direcţionate spre proiectele regionale, precum şi facilitarea şi susţinerea autorităţilor locale la aplicarea pentru finanţare de la programele europene de cooperare transfrontalieră şi alte fonduri externe. Cu susţinerea UE şi GIZ, în ţară a fost organizată o serie de evenimente publice întru mărirea cunoştinţelor despre programele şi oportunităţile CBC, precum şi pentru consolidarea capacităţilor în domeniul documentelor de aplicare. În rezultat, au fost primite în total 272 de aplicaţii (propuneri) din Moldova în cadrul celui de-al doilea apel de propuneri de proiecte al Programului CBC România-Ucraina-Moldova.

Pe parcursul anului de raportare a fost organizată o serie de conferinţe şi seminare pentru a promova parteneriatul public-privat, cu participarea diferitor funcţionari publici şi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri. Astfel, cu suportul Fundaţiei Soros, în martie 2011 a fost organizată conferinţa internaţională „Parteneriatul Public Privat – instrument modern şi eficient de dezvoltare a comunităţilor locale”. Centrul de e-Guvernare în parteneriat cu Banca Mondială a organizat un atelier la subiectul parteneriatelor public-private (PPP) în contextul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC).

La sfârşitul lunii noiembrie 2011, Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova şi Magnific SRL au semnat un parteneriat public-privat pentru prestarea serviciilor de radiologie şi imagistică în cadrul IMSP Spitalul Republican din Chişinău, de care vor beneficia peste 100.000 pacienţi anual. Acordul de PPP dintre Ministerul Sănătăţii şi Magnific SRL va permite Spitalului Clinic Republican din Chişinău să presteze servicii moderne şi eficiente de diagnostic imagistic. Echipamentul diagnostic modern este crucial pentru a stabili la timp diagnoza şi ajută la îmbunătăţirea îngrijirii, dar şi la reducerea preţurilor. Magnific SRL va investi o sumă estimată la USD 7 milioane în următorul echipament de la Siemens: scanare CT, fluoroscopie digitală (2 dispozitive), radiologie digitală (2 dispozitive), aparat de radiologie mobil (2 dispozitive) şi braţ în C mobil. Adiţional, compania va angaja lucrătorii care momentan activează în secţia de radiologie a spitalului. A mai fost convenit că spitalului îi vor fi întoarse 5 la sută din veniturile anuale de la pacienţii îndreptaţi la spital.

4.21 Prevenirea poluării mediului înconjurător şi utilizarea eficientă a resurselor naturale în vederea creşterii calităţii vieţii

Obiectivele SND

Dezvoltarea durabilă a ţării şi a întregii societăţi este posibilă numai prin asigurarea unor factori de mediu calitativi care să contribuie la menţinerea calităţii vieţii şi sănătăţii. Calitatea mediului are o legătură directă şi cu performanţa economică a ţării, afectând producţia agricolă şi dezvoltarea economică rurală.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Un volum semnificativ de asistenţă din partea donatorilor externi a fost orientat spre domeniul aprovizionării cu apă şi canalizării, precum şi spre managementul deşeurilor şi protecţia biodiversităţii. În legătură cu aceasta au fost alocate USD 141,4 milioane şi EUR 33,9 milioane pentru implementarea reformelor de apă şi canalizare, după cum este prevăzut de matricea de politici convenită cu Uniunea Europeană, pentru implementarea Programului de suport direct bugetului în domeniul apă şi canalizare.

În iunie 2011, Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare, Delegaţia UE şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare au semnat acordul cu privire la implementarea programului comun „Reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă în raionul Nisporeni: localităţile Nisporeni, Vărzăreşti şi Grozeşti”. Proiectul este estimat la suma de EUR 11,3 milioane. Implementarea lui va oferi acces nelimitat la apă potabilă de calitate pentru mai mult de 23.000 de rezidenţi ai raionului Nisporeni. 

Pe parcursul anului 2011 a mai fost elaborat un proiect în domeniul apă şi canalizare. BERD, BEI şi NIF au extins o finanţare în sumă de EUR 30 milioane (din care 10 milioane euro sunt grant NIF) pentru a susţine modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă în şase oraşe din Moldova - Floreşti, Soroca, Hînceşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-Lunga.

Ţinând cont de faptul că până acum nu a existat o viziune strategică asupra dezvoltării sectorului de protecţie a mediului înconjurător, precum şi că legislaţia este destul de învechită şi necesită să fie armonizată cu legislaţia europeană, a fost elaborată o nouă Strategie de protecţie a mediului înconjurător pentru anii 2012-2022. Obiectivele principale ale Strategiei sunt optimizarea colectării şi procesării datelor, sistemul informaţional în domeniul mediului, reorganizarea sistemului de monitorizare şi raportare la nivel naţional şi internaţional şi asigurarea accesului la informaţii privind mediul înconjurător, inclusiv elaborarea unei astfel de baze de date.

Proiectul naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare finanţat de Banca Mondială are drept scop construirea/reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în 19 sate şi 3 oraşe. În anul de raportare au fost restabilite reţele de aprovizionare cu apă cu lungimea de 38 km în patru raioane, au fost procurate vehicule speciale pentru gospodăriile comunale din patru sate, precum a fost cumpărat şi echipament specializat pentru 9 localităţi.

La general, asistenţa tehnică a rezultat în îmbunătăţirea infrastructurii de aprovizionare cu apă în unele localităţi ale Republicii Moldova. Scara proiectelor a variat de la mic la mare, iar rezultatele realizate au caracter local şi regional. În ceea ce priveşte infrastructura, principala direcţie a fost îmbunătăţirea echipamentului de pompare a apei şi restabilirea reţelei existente de conducte de apă. De asemenea, au fost înregistrate progrese în domeniul sistemelor de canalizare. A fost realizată o bună performanţă cu scop de a alinia standardele naţionale la cerinţele şi practicile internaţionale prin modificarea cadrului legislativ existent şi propunerea de noi acte legislative.

4.22. Asigurarea stabilităţii macroeconomice

Obiectivele SND

O premisă esenţială a creşterii economice durabile şi echilibrate este asigurarea stabilităţii macroeconomice prin intermediul unei politici fiscale şi monetare stabile şi previzibile. Stabilitatea macroeconomică oferă oamenilor şi agenţilor economici încredere în durabilitatea creşterii economice, stimulându-i astfel să-şi dezvolte activitatea, să mărească eficienţa producerii, să facă investiţii etc. Mai mult decât atât, stabilitatea macroeconomică este o condiţie importantă a implementării eficiente a politicilor sociale şi creşterii nivelului de trai al populaţiei.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

După criza serioasă din 2009, economia a trecut printr-o relansare robustă şi a crescut cu 7,1% în 2010 şi cu aproximativ 6,4% în 2011. Economia a fost susţinută de un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi un nivel înalt al asistenţei acordate de donatori (inclusiv un grant al UE pentru Asistenţă Macroeconomică în sumă de EUR 90 milioane). În anul 2011 creşterea a fost determinată atât de cererea internă puternică, cât şi de creşterea semnificativă a exporturilor, cu aproximativ 44% faţă de anul precedent. Consumul privat s-a mărit datorită unei creşteri de două cifre atât a remitenţelor, cât şi a creditelor interne. Tulburarea financiară din zona euro şi efectele ei recesionale asupra economiei UE ar putea afecta Republica Moldova fie direct prin intermediul comerţului cu şi a remitenţelor din UE, fie indirect din cauza impactului crizei asupra Rusiei.

Rata medie a inflaţiei a atins în anul 2011 cifra de 7,6% (în 2010 a fost 7,4%), determinată fiind de creşterea preţurilor la alimente şi costurile mai scumpe ale electricităţii şi gazelor naturale la nivel global şi naţional. Procesul de consolidare fiscală a continuat în 2011 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB, care e planificat să fie redus şi mai mult în 2012 - la 0,9% din PIB. Va fi majorată o serie de accize şi va fi reintrodus impozitul pe venit corporativ în sumă de 12%.

În anul 2011, datorită disciplinei financiare şi eforturilor de asigurare a creşterii veniturilor, Guvernul a reuşit să reducă deficitul bugetar până la 2,4% din PIB, păstrând obiectivul de a-l mai reduce pe parcursul următorilor trei ani. Acest fapt va permite bugetului să nu depindă de asistenţa externă şi să aibă o poziţie fiscală mai puternică pentru a face faţă oricăror riscuri macroeconomice. În acest context, veniturile au fost consolidate prin măsuri specifice ale politicii fiscale şi o bună administrare a impozitelor şi vamei.

Rezervele oficiale au crescut până la aproximativ 1,96 miliarde dolari SUA (1,5 miliarde euro), acoperind 4,5 luni de importuri. Sistemul bancar a continuat să fie stabil şi bine capitalizat cu o rată de adecvare a capitalului peste 30%. Ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut, dar mai există o oarecare vulnerabilitate a bilanţului contabil.

Pe parcursul anului 2011, autorităţile publice centrale au încasat venituri în sumă de 30,1 miliarde lei, ceea ce e cu 9,4% sau 2,6 miliarde mai mult decât în 2010. În dinamică, pe parcursul ultimilor trei ani (2009-2011), venitul bugetului de stat a crescut cu 28,8%.

Cheltuielile bugetului public naţional au însumat 32,1 miliarde lei. Însă, cheltuielile au crescut cu 2,8 miliarde sau 9,5% comparativ cu anul 2010. În timpul ultimilor trei ani cheltuielile suportate de stat au crescut cu 17,4%, ceea ce confirmă o creştere mai rapidă a veniturilor generale de stat (28,2%) comparativ cu cheltuielile.

Pe parcursul perioadei de raportare, FMI a desfăşurat două misiuni de revizuire a performanţei economice a Moldovei în cadrul aranjamentelor Facilităţii de Creditare Extinsă (FCE) şi Facilităţii de Finanţare Extinsă (FFE) care în total ajung la o sumă echivalentă cu 50 milioane DST (în jur de 79 milioane dolari SUA) şi respectiv o sumă de 50 milioane DST (în jur de 79 milioane SUA) disponibile imediat autorităţilor din Moldova.

Uniunea Europeană a mai susţinut Moldova prin intermediul unui Program de asistenţă macro-financiară cu durata de trei ani. Debursările către bugetul de stat au însumat 20 milioane euro în anul 2011.

Alţi parteneri de dezvoltare au susţinut Moldova în asigurarea stabilităţii macro-financiare, ca de exemplu Banca Mondială, Sida şi programele de suport bugetar ale UE. Astfel, capacităţile autorităţilor publice în domeniul planificării cheltuielilor pe termen mediu au fost consolidate prin suportul acordat la desfăşurarea analizei macroeconomice şi fiscale, analiza tendinţelor şi aspectelor bugetare principale şi revizuirea programelor de cheltuieli pe sectoare. A fost îmbunătăţit modelul macro-fiscal şi a fost transformat în instrument principal pentru prognozarea veniturilor.