Annual Report on External Assistance to Moldova

4.3 Prevenirea şi combaterea corupţiei

Obiectivele SND

Prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie realizate printr-o abordare complexă, care va îmbunătăţi cadrul normativ şi instituţional, va spori gradul de transparenţă a deciziilor instituţiilor publice şi va dezvolta intoleranţa faţă de corupţie în societate. Aceste acţiuni vor complementa reformele structurale şi instituţionale menite să diminueze posibilităţile de corupţie în viitor. Eforturile de prevenire şi combatere a corupţiei se vor concentra, în primul rînd, în domeniile percepute ca fiind cele mai afectate de corupţie: poliţia, sistemul judiciar, serviciile medicale, partidele politice, legislativul, mediul de afaceri, sistemul de educaţie.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

UE şi Consiliul Europei au fost cei mai activi donatori în acest sector. Cu suportul partenerilor externi de dezvoltare, a fost elaborată Strategia de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Proiectul de document este supus dezbaterilor publice şi, printre altele, cuprinde recomandări de modificări în cadrul normativ, misiunea şi structura instituţiei. El de asemenea conţine prevederi de protecţie, pentru a asigura independenţa Centrului, precum şi controlul din partea societăţii civile.

Pe parcursul perioadei de raportare a fost luată o serie de măsuri pentru consolidarea sistemului naţional de prevenire şi combatere a corupţiei. Astfel, în anul 2011, pentru a crea un cadru legislativ eficient, 295 proiecte de acte legislative au trecut expertiza anti-corupţie, iar 12 proiecte de acte legislative au fost elaborate în domeniul consolidării sistemului anti-corupţie. Una din cele mai importante realizări în acest sector a fost elaborarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru anii 2011-2015. Strategia a fost adoptată, precum a fost aprobat şi Planul de acţiuni pentru implementarea ei în anul 2012.

Pentru a educa un spirit de intoleranţă faţă de corupţie, au fost create patru şcoli anti-corupţie pentru tineret. Prin intermediul mijloacelor de informare în masă a fost desfăşurată o campanie masivă anticorupţie.

4.4. Managementul frontierei de stat

Obiectivele SND

Un element indispensabil şi o condiţie primordială pentru asigurarea securităţii oricărei ţări este supravegherea şi controlul frontierei de stat. Pentru Republica Moldova, acest aspect al securităţii naţionale a căpătat o importanţă deosebită pe fundalul tendinţelor internaţionale de intensificare a proceselor migraţioniste, a crimei organizate transfrontaliere şi a terorismului internaţional. Actualmente, gestionarea hotarelor Republicii Moldova este organizată în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor bilaterale încheiate cu statele vecine şi cu legislaţia internă a Republicii Moldova.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Partenerii externi de dezvoltare au acordat atenţie specială acestui sector pe parcursul anului 2011. Cu susţinerea comunităţii donatoare, a fost elaborată şi aprobată de Guvern noua Strategie naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013. Scopul Strategiei este de a implementa conceptul de management integrat al frontierei, aliniat la cerinţele şi standardele UE, inclusiv integrarea treptată în spaţiul european comun de libertate, justiţie şi securitate, care va asigura mărirea securităţii cetăţenilor prin respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, fluidizarea traficului legal de persoane şi bunuri.

EUBAM a continuat să fie implementată pe parcursul perioadei de raportare cu accent pe construirea unor capacităţi operaţionale şi instituţionale adecvate pentru a asigura controlul şi supravegherea eficientă a frontierei şi vamei, precum şi pentru a lupta efectiv cu activităţi transfrontaliere criminale şi cu crima organizată în regiunile şi localităţile relevante din ţară, atenţie specială fiind acordată frontierei de stat între Moldova şi Ucraina. Dată fiind necesitatea de schimb transfrontalier de experienţă în acest proces de modernizare, au fost organizate vizite de studiu.

Dezvoltarea sistemului Tetra de telecomunicaţii mobile şi fixe la frontiera de stat a continuat şi pe durata perioadei de raportare, în cadrul proiectului finanţat de UE „Reţeaua de Comunicaţii Fixe şi Mobile pentru Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova” şi a fost finalizată implementarea acestuia pe segmentul Giurgiuleşti-Ungheni.

Partenerii de dezvoltare deja şi-au exprimat angajamentele de a oferi asistenţă tehnică şi financiară Guvernului Republicii Moldova pentru implementarea Strategiei, prin cooperare cu Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), agenţiile specializate ale ONU, Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) şi serviciile de frontieră ale UE.

4.5. Democratizarea şi dezvoltarea societăţii civile în baza valorilor europene şi a normelor şi standardelor internaţionale

Obiectivele SND

Democratizarea şi dezvoltarea societăţii civile în baza valorilor europene şi a normelor şi standardelor internaţionale trebuie să includă un ansamblu de măsuri orientate spre crearea şi dezvoltarea instituţiilor democratice şi a unei societăţi civile integre pe ambele maluri ale Nistrului, cu participarea comunităţii internaţionale la acest proces.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Consolidarea societăţii civile a fost şi este o prioritate pentru conducerea statului şi pentru partenerii externi de dezvoltare pe durata cooperării lor.

Există mai mulţi donatori care susţin dezvoltarea societăţii civile în Moldova. Banca Mondială prin intermediul Reformei administraţiei publice, Suedia (Sida), PNUD, România, SUA şi UE. Partenerii externi de dezvoltare în parteneriat cu Guvernul Moldovei s-au axat pe susţinerea unui sector al societăţii civile durabil, determinat de cetăţeni. A fost acordat ajutor pentru perfecţionarea aptitudinilor organizaţiilor societăţii civile pentru a reprezenta eficient interesele cetăţenilor, îmbunătăţi guvernarea şi gestionarea organizaţiilor societăţii civile, consolida cadrul juridic şi fiscal, precum şi pentru a promova diversificarea resurselor non-financiare disponibile organizaţiilor societăţii civile.

De menţionat că pe parcursul perioadei de raportare a crescut transparenţa decizională în cadrul conducerii Guvernului. Dacă în 2009 doar 38% din proiectele de acte legislative şi normative formau subiectul consultării cu societatea civilă, atunci în 2011 procesul de consultare a cuprins mai mult de 90% din acte.

În prezent toate autorităţile publice centrale au legături instituţionalizate cu societatea civilă prin intermediul creării consultaţiilor cu părţile interesate, stabilirii consiliilor consultative, semnării unor acorduri de cooperare etc. Un rol important aparţine Consiliului Naţional pentru Participare, rolul de intermediar între Guvern şi societatea civilă.

Conform datelor preliminare privind Indexul Durabilităţii Sectorului ONG în Europa Centrală şi de Est şi în Eurasia pentru anul 2011, ONG-urile din Moldova au urcat cu un loc mai sus datorită progresului în domeniul cadrului legislativ, imaginii publice şi advocacy.