Annual Report on External Assistance to Moldova

4.17 Dezvoltarea regională

Din cauza faptului că dezvoltarea regională se află la o etapă incipientă, în sensul prezentului raport a fost luată decizia de a uni priorităţile "Participarea echilibrată a tuturor regiunilor la dezvoltarea social-economică a ţării, cu accent prioritar pe regiunile Nord, Centru şi Sud" şi prioritatea "Accelerarea dezvoltării oraşelor mici în calitate de „poli de creştere” ai regiunilor" în secţiunea "Dezvoltare regională".

Obiectivele SND

Crearea şi menţinerea unui cadru de gestiune, de implementare, de finanţare, de monitorizare şi de evaluare a dezvoltării regionale, fără a detalia conţinutul strategiilor regionale de dezvoltare sau modalitatea în care regiunile îşi vor concepe dezvoltarea.

Selectarea localităţilor care, printr-o dezvoltare focusată, să se transforme în centre regionale trebuie bazată pe potenţialul acestora de a stimula creşterea economică în orăşelele şi în satele care intră în zona de influenţă şi pe calitatea legăturilor de transport cu alte părţi ale ţării.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Asistenţa externă în acest sector s-a concentrat pe dezvoltarea aspectelor conceptuale, legislative şi instituţionale ale politicii de dezvoltare regională. În multe cazuri lucrul a trebuit să fie luat de la zero, deoarece pe parcursul ultimilor ani nu au fost create mecanisme durabile şi eficiente pentru elaborarea unor politici regionale adecvate şi pentru crearea unor instituţii autonome. Astfel, proiectele AE au susţinut primii paşi făcuţi de Guvernul Moldovei în sensul introducerii abordării de dezvoltare regională şi eliminării discrepanţelor inter-regionale.

Dezvoltarea regională se află la o etapă incipientă a evoluţiei sale. Totuşi, pe parcursul perioadei de raportare au fost realizate următoarele rezultate semnificative:

• 
  au început să fie implementate 26 proiecte de dezvoltare regională, din care 21 de proiecte cu finanţare de la Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi 5 proiecte finanţare de GIZ (Societatea Germană pentru Cooperare Internaţională);
  
• 
  Au fost armonizate Strategia Naţională de Dezvoltare Regională şi Strategiile de Dezvoltare Regională pentru regiunile Nord, Centru şi Sud, pentru a îmbunătăţi planificarea teritorială şi determinarea locurilor pentru investiţii;
  
• 
  Au fost iniţiate proceduri de ajustare a strategiilor locale (sectoriale) cu cele regionale;
  
• 
  A fost aprobat Manualul operaţional pentru agenţiile de dezvoltare regională, care stipulează procedurile de monitorizare, evaluare şi raportare a activităţilor implementate şi în curs de desfăşurare;
  
• 
  A început procesul de actualizare a strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Moldova pentru anii 2003-2015;
  
• 
  În cadrul primei solicitări de propuneri de proiecte în cadrul CBC Programul Operaţional Comun Ro-Ua-Md pentru anii 2007-2013, din 422 de aplicaţii de proiect, 112 au fost prezentate de solicitanţi principali moldoveni, iar numărul partenerilor moldoveni este impresionant - 382. În urma procedurilor de evaluare (care au finalizat în aprilie 2011) a primei runde de propuneri de proiecte pentru POC Ro-Ua-Md 2007-2013, Republica Moldova a câştigat 7 proiecte în sumă totală de aproximativ EUR 12 milioane în domeniul promovării turismului, protecţiei mediului, managementului deşeurilor, infrastructurii drumurilor şi susţinerii afacerilor. A doua cerere de propuneri din cadrul proiectului a fost lansată în noiembrie 2001, iar procesul de evaluare încă continuă. În cadrul acestei runde din 1060 propuneri de proiecte primite, 272 au fost prezentate de solicitanţi principali moldoveni.
  

În ceea ce priveşte POC Bazinul Mării Negre pentru 2007-2013, în cadrul apelului doi de proiecte, din 173 propuneri de proiecte primite, 10 au fost prezentate de solicitanţi moldoveni. În rezultat, 10 parteneri moldoveni sunt implicaţi în proiectele selectate. Bugetul accesat de instituţiile moldoveneşti este în jur de EUR 1 milion. Majoritatea proiectelor selectate în cadrul primului apel au fost atribuite pe parcursul anului 2011. În august 2011 a fost lansat al doilea apel pentru propuneri de proiecte. În rezultat, 12 propuneri de proiecte din totalul de 173 primite au fost prezentate de solicitanţi moldoveni, iar 75 instituţii moldoveneşti sunt implicate ca parteneri.

18 instituţii moldoveneşti au participat la al 3-lea apel strategic al PCT ESE 2007-2013, lansat în aprilie 2011, iar 30 de instituţii au participat în a 4-a rundă lansată în octombrie 2011.

4.19 Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură

Obiectivele SND

Principalele obiective de securitate agrară şi alimentară în context rural sunt următoarele:

• 
  Sporirea performanţei agriculturii şi creşterea competitivităţii produselor alimentare;
  
• 
  Dezvoltarea unui climat favorabil pentru consolidarea ÎMM şi capacităţilor antreprenoriale în zonele rurale.
  

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Agricultura continuă să fie unul din cele mai importante sectoare în economia Moldovei, deoarece 323.000 persoane sau 27,5% din populaţia lucrătoare este implicată în agricultură. În anul 2011, produsul agrar agregat în preţuri comparabile a ajuns la 12,7 miliarde lei sau cu 4,6% mai mult decât în 2010. Exportul de produse alimentare a atins suma de USD 917,1 milioane, cu 25,3% mai mult decât în 2010.

În anul 2011, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a început discuţiile asupra unui capitol nou al Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, şi anume "Agricultura şi dezvoltarea rurală". În contextul negocierilor privind stabilirea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, a fost desfăşurată o serie de activităţi cu suportul partenerilor externi de dezvoltare:

• 
  Elaborarea şi aprobarea Strategiei privind siguranţa alimentelor pentru anii 2011-2015;
  
• 
  Actualizarea Legii privind identificarea şi înregistrarea animalelor conform prevederilor directivelor SANCO;
  
• 
  A început procesul de evaluare a capacităţilor curente şi funcţionalităţii laboratoarelor existente, cu recomandări privind crearea sistemului de laboratoare conform cerinţelor şi standardelor UE.
  

O altă prioritate importantă pentru Guvern este armonizarea cadrului legislativ şi normativ la normele şi standardele UE. Până în prezent, cu susţinerea UE, USAID şi a altor parteneri, au fost elaborate 160 de acte normative naţionale (regulamente tehnice, sanitar-veterinare şi fitosanitare), care au asigurat armonizarea cu şi transpunerea a 215 acte ale UE.

În anul 2011, Sistemul de Identificare şi Trasabilitate a Animalelor (SITA) a fost adaptat la Sistemul de Alertă Rapidă a Bolilor Transmisibile la Animale (SARBTA). Totuşi, cu susţinerea FAO au fost consolidate capacităţile de implementare la nivel naţional a sistemului informaţional de management al supravegherii veterinare. Ulterior Guvernul planifică să realizeze în viitorul apropiat reorganizarea întreprinderii de stat "Registrul Animalelor", ÎS "Centrul Republican de Informaţie şi Calcul pentru prelucrarea şi colectarea cerealelor" şi ÎS „Întreprinderea Ştiinţifico‐Tehnologică „Agroinsistem” prin crearea întreprinderii noi „Centrul Informaţional Agricol” - în calitate de viitor operator naţional unic al tuturor sistemelor informaţionale din sectorul agricol.

Cu suportul Băncii Europene de Investiţii a început Programul de susţinere a creşterii calităţii industriei viti-vinicole moldoveneşti. Împrumutul de EUR 76 milioane abordează vulnerabilităţile structurale ale industriei vinicole moldoveneşti, de la viţa de vie până la ambalarea finală şi transportarea vinului. Programul finanţează proiecte ale întreprinderilor mici şi mijlocii ce activează în acest sector, inclusiv viticultori locali, vinificatori şi industrii asociate, precum producerea sticlelor. Fondurile BEI sunt disponibile exclusiv pentru investiţii referitoare la producerea vinurilor îmbuteliate de calitate cu "denumirile de origine protejate" sau "indicațiile geografice protejate" şi nu vor fi utilizate pentru extinderea terenurilor de viţă-de-vie din Moldova. Programul a fost lansat la începutul anului 2011 şi va finaliza în 2014.

În 2011 IFAD a lansat al cincilea Program în Republica Moldova - Proiectul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltare a Businessului Agricol, cu un buget de USD 19,5 milioane, cofinanţat de Regatul Danemarcei cu o contribuţie de USD 4,5 milioane, ca granturi pentru susţinerea tinerilor antreprenori din regiunile rurale ale Moldovei. Proiectul are drept scop satisfacerea cererii de pe piaţa internă şi de a asigura producătorii agricoli cu servicii financiare atractive. Având trei componente principale de abordat - Dezvoltarea businessului agricol favorabil populaţiei sărace, Servicii financiare rurale şi Infrastructura rurală de scară mică, se aşteaptă ca impactul proiectului asupra comunităţilor rurale va rezulta în reducerea cu 10% a numărului de populaţie rurală ce trăieşte cu mai puţin de USD 2,5/zi, cel puţin 20% din gospodăriile casnice să fie implicate în activităţile IFAD V, mărirea proprietăţii gospodăriilor, o creştere de cel puţin 10% în producţia agricolă de calitate potrivită pentru export, cel puţin 10% de agricultori săraci orientaţi comercial să stabilească acorduri contractuale, cel puţin 1500 de locuri de muncă sezoniere şi cu program întreg să fie create, până la sfârşitul proiectului minimum 1500 de agricultori săraci cu puţină proprietate din regiunile rurale să preia cel puţin una din tehnologiile îmbunătăţite.

În perioada de raportare a demarat proiectul „Competitivitatea agricolă şi dezvoltarea întreprinderilor" (ACED), proiect lansat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în parteneriat cu Corporaţia Provocările Mileniului (MCC). Proiectul lucrează asupra îmbunătăţirii competitivităţii agriculturii performante (AP) moldoveneşti, abordând constrângerile din cadrul lanţurilor valorice de fructe şi legume selectate la nivel de marketing, producere şi politici. ACED de asemenea reprezintă primul efort substanţial al USAID pentru dezvoltarea întreprinderilor în regiunea transnistreană şi se axează pe întreprinderile micro, mici şi medii din Transnistria.

Un proiect de biomasă a început în anul 2011 cu susţinerea Guvernului Japoniei. Proiectul prevede instalarea unor cazane de încălzire cu biomasă în instituţii sociale din aproximativ 100 de comunităţi rurale.

La începutul anului, cu suportul Agenţiei Turceşti pentru Colaborare şi Dezvoltare (TIKA), a fost lansat un program nou ce are drept scop dezvoltarea abilităţilor instituţionale şi practice ale institutelor de cercetare ce activează în Moldova în domeniul creşterii animalelor, asociaţiilor de fermieri, precum şi ale întreprinderilor şi instituţiilor de învăţământ; oferirea de asistenţă specialiştilor în formarea lor profesională; şi mărirea veniturilor familiilor ce locuiesc în regiuni rurale.

Până la sfârşitul anului au fost finalizate negocierile privind proiectul de twinning, finanţat de UE, în domeniul fitosanitar şi al controlului reziduurilor de pesticide. Consorţiul câştigător al instituţiilor omoloage din Marea Britanie şi Lituania au propus să îmbunătăţească capacităţile Inspectoratului General pentru Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer de a defini, planifica, organiza şi realiza obiective strategice şi operaţionale în domeniu, în conformitate cu practicile Uniunii Europene.

Cu susţinerea financiară din partea Guvernului Suediei, Guvernului României şi asistenţa tehnică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO), în anul 2011 a fost desfăşurat primul Recensămînt General Agricol din Republica Moldova. Odată prezentate rezultatele finale ale acestuia, Guvernul va beneficia de noi date structurale în domeniul culturilor agricole şi al sectorului zootehnic, ce vor servi drept suport de bază în procesul unei planificări şi monitorizări mai eficiente a dezvoltării sectorului agricol şi în realizarea securităţii alimentare a populaţiei.

La sfârșitul anului 2011 a fost semnat cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) Acordul privind proiectul „Dezvoltarea Sectorului Semincer în contextul Schimbărilor Climatice şi Diminuării Riscurilor Calamităţilor Naturale”. Proiectul are drept obiectiv consolidarea sectorului semincer, astfel încât fermierii să aibă acces la seminţe de calitate, de varietăţi adaptate şi îmbunătăţite, şi susţinerea Guvernului şi a altor factori de decizie în crearea unei baze solide pentru dezvoltarea industriei semincere, eventual poziţionând producţia seminceră drept activitate generatoare de venituri pentru ţară.