Antrenament în creştinism 1

Funcţia bisericii

Ce funcţie are biserica dintr-o localitate? în orice caz, trebuie să ia în serios

aşa-numita „mare trimitere" (Matei 28:19-20). Aceasta înseamnă a predica pretutin-
deni Evanghelia (a evangheliza) şi a face discipoli. Modelul pentru aceasta îl vedem
în Fapte 2:40-42. Oamenii au auzit Evanghelia predicată, au crezut, au fost botezaţi
şi au intrat în viaţa activă de biserică. Această viaţă avea patru caracteristici: învăţă-
tura apostolilor, comuniunea frăţească, frîngerea pîinii şi rugăciunea. Noi le-am
exprimat astfel: învăţătură biblică bine întemeiată, întrunire cu ceilalţi credincioşi la
serviciul divin, comemorarea Domnului prin luarea Cinei şi rugăciunea comună cu
ceilalţi credincioşi. De ce este cuprinsă în acest text frîngerea pîinii sau Cina? E vădit
că ea stătea în punctul central al Bisericii primare (Fapte 20:7; 1 .Corinteni 11:23-33).
Acest model însă nu arată că Dumnezeu e interesat de vreo anumită formă exterioară
fără viaţă spirituală. Obiceiurile şi tradiţiile religioase ale evreilor în Sfînta Scriptură
tocmai de aceea au fost lepădate de Dumnezeu, deoarece ei pierduseră viaţa adevăra-
tă şi înţelesul lăuntric.

Biserica primară a cîştigat oameni din religiile moarte de pe vremea aceea prin iu-

bire activă (Fapte 2:45) şi predicare curajoasă a Cuvîntului lui Dumnezeu (Fapte 4:
13,29,31). Cînd credincioşii au fost risipiţi din cauza persecuţiei puternice, credinţa
s-a răspîndit mai departe prin caracterul dinamic al vieţii şi mărturiei lor. Aceasta nu
înseamnă că ei nu mai aveau slăbiciuni. Uneori au fost mustraţi că erau lumeşti sau
că acţionau din dorinţe omeneşti (l.Corinteni 3:1-4). Unora li s-a cerut să-şi cerce-
teze viaţa, ca să vadă dacă sunt cu adevărat creştini (2.Corinteni 13:5). Unii au fost

40

mustraţi din cauza învăţăturilor false (Galateni 1:6-9; 3:1-3). Cînd Cristos Şi-a adre-

sat Cuvîntul spre cele şapte biserici, a poruncit şi a criticat (Apocalipsa 2:3). Totuşi,
bisericile s-au răsp'indit în întreaga lume civilizată şi credinţa creştină a devenit do-
minantă. Oricare ar fi putut fi lipsurile, totuşi în biserici era viaţa. Mai mult încă,
Dumnezeu îşi aducea planul bucată cu bucată la îndeplinire.