Antrenament în creştinism 1

Lecţia 12

Mărturia personală

Expresiile „martori" şi „mărturie" se aud în mod obişnuit în sala de judecată la

tribunal. în sala de judecată a acestei lumi sunt folosite aceleaşi expresii de către cre-
dincioşi, cînd depun mărturie sau fac mărturisirea credinţei lor în Isus Cristos ca
Domnul şi Salvatorul lor. Pavel 1-a îndemnat pe tînărul său discipol Timotei: „Apucă
viaţa veşnică la care ai fost chemat, şi pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire
în faţa multor martori. Te îndemn înaintea lui Dumnezeu, care dă viaţă tuturor şi
înaintea lui Isus Cristos, care a făcut acea frumoasă mărturisire înaintea lui Pilat din
Pont" (1.Timotei 6:12-13).

Mărturisirea lui Isus Cristos în faţa altora este un mare privilegiu şi poate fi folo-

sită de Dumnezeu ca să-i aducă pe alţii la El. Ea poate însă să declanşeze şi perse-
cuţia sau să însemne chiar moartea. Termenii „a mărturisi" şi „martori" sunt tradu-
ceri ale unui cuvînt biblic înrudit cu cuvîntul nostru „martir". El este folosit în Scrip-
tură şi în acest sens (Fapte 2:13) cînd creştinii şi-au mărturisit credinţa chiar în peri-
col de moarte. Domnul i-a chemat pe cei ce-L urmează să nu ascundă legătura cu El:
„Pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl va mărturisi şi Fiul omului înain-
tea îngerilor lui Dumnezeu" (Luca 12:8; Matei 10:32). Recunoaşterea verbală a cre-
dinţei noastre înaintea altora e pusă în legătură chiar cu salvarea: „Dacă îl măr-
turiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu
L-a înviat dintre cei morţi, vei fi mîntuit" (Romani 10:9). Faptul că stăm de partea
Domnului Isus nu ar trebui să fie ceva secret.