Antrenament în creştinism 1

Conţinut

O bună mărturie implică doi factori:

1. 
   Mai întîi trebuie să fie o relatare a unui martor ocular. După convertirea lui Saul
   din Tars, Anania i-a spus următoarele: „Căci îi vei fi martor, faţă de toţi oamenii,
   pentru lucrurile pe, care le-ai văzut şi auzit" (Fapte 22:15). Un martor bun relatează
   despre ceea ce ştie sau a văzut şi nu despre ceea ce presupune sau simte. într-o bună
   mărturie despre Isus Cristos, credinciosul relatează cum L-a întîlnit pe Isus Cristos,
   cum s-a schimbat prin aceasta viaţa lui şi din cauza căror realităţi are pretenţia că
   este copil al lui Dumnezeu.
   
2. 
   Un martor dă sub jurămînt o declaraţie solemnă ca răspuns la o întrebare despre
   adevărul unui lucru. Credinciosului i se cere: „Fiţi totdeauna gata să răspundeţi ori-
   cui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi" (l.Petru 3:15). Apostolul loan a
   depus mărturie în Evanghelia lui despre lucruri pe care le cunoscuse ca adevărate
   (loan 21:24). Pavel a scris ca adeverire pentru cei îndoielnici că învierea lui Cristos
   dintre cei morţi putea să fie clar dovedită. Dacă nu ar fi fost aşa, ar fi fost în ochii
   lui Dumnezeu ca un martor mincinos (l.Corinteni 15:15).
   

Mărturia unui credincios începe adesea cu nevoile, mai ales cu problema păcatu-
lui, care l-au adus la Cristos. „Mulţi din cei ce crezuseră veneau să mărturisească şi
să spună ce făcuseră" (Fapte 19:18). Căci aceste fapte erau rele în ochii lui Dumne-
zeu. Domnul Isus a adus salvare la milioane de oameni care fuseseră chinuiţi de sen-

70

timente de vinovăţie, de gol lăuntric, de lipsă de sens, de teamă de moarte, de singu-

rătate şi nu avuseseră pace. Acum, în viaţa lor a intrat pacea şi împlinirea. Mai îna-
inte de orice, Doiruul Isus a venit să-i salveze pe păcătoşi (l.Timotei 1:15) şi să-i
păzească de mînia viitoare (l.Tesaloniceni 1:10). Credincioşii mărturisesc de aceea
despre timpul din viaţa lor cînd au auzit Evanghelia salvării lor şi au crezut în ea
(Efeseni 1:13). Ei au aflat „răscumpărarea, prin sîngele Lui iertarea păcatelor" (Efe-
seni 1:7).

O bună mărturie este cristocentrică (Fapte 5:31-32). Ea e numită pe drept „măr-

turia lui Isus Cristos" (Apocalipsa 1:2,9). Creştinii din primul secol au pus în mod
deosebit accentul pe faptul că Isus Cristos a înviat dintre cei morţi (Fapte 2:32; 4:33;
13:30-31). Ei au citat profeţii împlinite, ca şi relatări ale martorilor oculari. E impor-
tant să relatăm cum ne-a schimbat viaţa Isus Cristos (l.Tesaloniceni 1:9; l.Corinteni
6:9-11). Pavel a fost odată un blasfemator şi un persecutor. O bună mărturie poate
adesea să-i provoace serios pe ascultători şi să-i facă să ştie că au nevoie de „pocă-
inţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Cristos" (Fapte 20:21).
Gîndeşte-te la faptul că credincioşii pot învinge împotrivirea spirituală „prin sîngele
Mielului şi prin cuvîntul mărturisirii lor" (Apocalipsa 12:11).