Notes:
1Definitions:
Maximum Contaminant Level (MCL) - The highest level of a contaminant that is allowed in drinking water. MCLs are set as close to MCLGs as feasible using the best available treatment technology and taking cost into consideration. MCLs are enforceable standards.
Maximum Contaminant Level Goal (MCLG) - The level of a contaminant in drinking water below which there is no known or expected risk to health. MCLGs allow for a margin of safety and are non-enforceable public health goals.
Maximum Residual Disinfectant Level (MRDL) - The highest level of a disinfectant allowed in drinking water. There is convincing evidence that addition of a disinfectant is necessary for control of microbial contaminants.
Maximum Residual Disinfectant Level Goal (MRDLG) - The level of a drinking water disinfectant below which there is no known or expected risk to health. MRDLGs do not reflect the benefits of the use of disinfectants to control microbial contaminants.
Treatment Technique - A required process intended to reduce the level of a contaminant in drinking water.
2Units are in milligrams per liter (mg/L) unless otherwise noted. Milligrams per liter are equivalent to parts per million.
3EPA's surface water treatment rules require systems using surface water or ground water under the direct influence of surface water to (1) disinfect their water, and (2) filter their water or meet criteria for avoiding filtration so that the following contaminants are controlled at the following levels:
-
Cryptosporidium (as of1/1/02 for systems serving >10,000 and 1/14/05 for systems serving <10,000) 99% removal.
-
Giardia lamblia: 99.9% removal/inactivation
-
Viruses: 99.99% removal/inactivation
-
Legionella: No limit, but EPA believes that if Giardia and viruses are removed/inactivated, Legionella will also be controlled.
-
Turbidity: At no time can turbidity (cloudiness of water) go above 5 nephelolometric turbidity units (NTU); systems that filter must ensure that the turbidity go no higher than 1 NTU (0.5 NTU for conventional or direct filtration) in at least 95% of the daily samples in any month. As of January 1, 2002, turbidity may never exceed 1 NTU, and must not exceed 0.3 NTU in 95% of daily samples in any month.
-
HPC: No more than 500 bacterial colonies per milliliter
-
Long Term 1 Enhanced Surface Water Treatment (Effective Date: January 14, 2005); Surface water systems or (GWUDI) systems serving fewer than 10,000 people must comply with the applicable Long Term 1 Enhanced Surface Water Treatment Rule provisions (e.g. turbidity standards, individual filter monitoring, Cryptosporidium removal requirements, updated watershed control requirements for unfiltered systems).
-
Filter Backwash Recycling; The Filter Backwash Recycling Rule requires systems that recycle to return specific recycle flows through all processes of the system's existing conventional or direct filtration system or at an alternate location approved by the state.
4more than 5.0% samples total coliform-positive in a month. (For water systems that collect fewer than 40 routine samples per month, no more than one sample can be total coliform-positive per month.) Every sample that has total coliform must be analyzed for either fecal coliforms or E. coli if two consecutive TC-positive samples, and one is also positive for E.coli fecal coliforms, system has an acute MCL violation.
5Fecal coliform and E. coli are bacteria whose presence indicates that the water may be contaminated with human or animal wastes. Disease-causing microbes (pathogens) in these wastes can cause diarrhea, cramps, nausea, headaches, or other symptoms. These pathogens may pose a special health risk for infants, young children, and people with severely compromised immune systems.
6Although there is no collective MCLG for this contaminant group, there are individual MCLGs for some of the individual contaminants:
-
Trihalomethanes: bromodichloromethane (zero); bromoform (zero); dibromochloromethane (0.06 mg/L). Chloroform is regulated with this group but has no MCLG.
-
Haloacetic acids: dichloroacetic acid (zero); trichloroacetic acid (0.3 mg/L). Monochloroacetic acid, bromoacetic acid, and dibromoacetic acid are regulated with this group but have no MCLGs.
7MCLGs were not established before the 1986 Amendments to the Safe Drinking Water Act. Therefore, there is no MCLG for this contaminant.
8Lead and copper are regulated by a Treatment Technique that requires systems to control the corrosiveness of their water. If more than 10% of tap water samples exceed the action level, water systems must take additional steps. For copper, the action level is 1.3 mg/L, and for lead is 0.015 mg/L.
9Each water system must certify, in writing, to the state (using third-party or manufacturer's certification) that when acrylamide and epichlorohydrin are used in drinking water systems, the combination (or product) of dose and monomer level does not exceed the levels specified, as follows:
-
Acrylamide = 0.05% dosed at 1 mg/L (or equivalent)
-
Epichlorohydrin = 0.01% dosed at 20 mg/L (or equivalent)
National Secondary Drinking Water Regulations
National Secondary Drinking Water Regulations (NSDWRs or secondary standards) are non-enforceable guidelines regulating contaminants that may cause cosmetic effects (such as skin or tooth discoloration) or aesthetic effects (such as taste, odor, or color) in drinking water. EPA recommends secondary standards to water systems but does not require systems to comply. However, states may choose to adopt them as enforceable standards.
Contaminant
|
Secondary Standard
|
Aluminum
|
0.05 to 0.2 mg/L
|
Chloride
|
250 mg/L
|
Color
|
15 (color units)
|
Copper
|
1.0 mg/L
|
Corrosivity
|
noncorrosive
|
Fluoride
|
2.0 mg/L
|
Foaming Agents
|
0.5 mg/L
|
Iron
|
0.3 mg/L
|
Manganese
|
0.05 mg/L
|
Odor
|
3 threshold odor number
|
pH
|
6.5-8.5
|
Silver
|
0.10 mg/L
|
Sulfate
|
250 mg/L
|
Total Dissolved Solids
|
500 mg/L
|
Zinc
|
5 mg/L
|
Stiati ca ?
Celulele corpului nostru nu se ating intre ele, pentru ca inoata in apa, la fel ca si nervii. Cind apa din corp este murdara, ce se intimpla? Celulele comunica printr-un sistem de tip bio-laser, cu un consum mai mare de energie. Exista un tip de apa in interiorul celulei si alt tip de apa in afara ei. Schimbul intre acestea purifica celula si o ajuta sa functioneze corect. Daca nu bem apa regulat, celulele se intoxica. Cind membrana unei celule nu este bine hidratata, corpul declanseaza un mecanism de urgenta, ca forma de aparare si de hidratare.
Membrana se imbraca intr-o pelicula protectoare, ca o crema, care impiedica uscarea. Ce este aceasta pelicula? Este colesterol. Corpul nostru se protejeaza de deshidratare cu ajutorul colesterolului. Studiile efectuate au aratat ca in 90 % din cazuri, colesterolul scade in 21 de zile de baut apa corect, ceea ce inseamna ca in 90 % din cazuri colesterolul este crescut din cauza deshidratarii.
Singura clauza de salvgardare care mai ramane activata pentru Romania dupa 1 ianuarie 2007, este cea pentru siguranta alimentara a populatiei ?
In acest moment majoritatea spatiilor de productie si de alimentatie publica nici macar nu filtreaza apa cu care va pregateste cafeaua, ceaiul si mancarea? Nu are rost sa mai discutam de purificarea apei care ar fi in primul rand in interesul lor pentru ca produsele vor avea un gust mai bun si se pot pastra mai mult timp in siguranta.
Intr-o viata de circa 70 de ani, un om consuma in medie 115 tone de apa, echivalentul a peste 2 vagoane cisterna pe care le observam pe caile ferate. Si ne punem firesc intrebarea: conteaza calitatea apei consumate ?
Studiile au demonstrat ca sansa de a dezvolta cancer este cu 93 % mai mare daca consumi apa cu un mare continut de clor.
Sursa: Water Quality Survey
Romania a inchis capitolul de negociere cu Uniunea Europeana (UE) privind mediul, prin care s-a angajat ca in urmatorii 20 de ani sa se cheltuiasca aproximativ 38 de miliarde de euro pentru investitii in reducerea poluarii si alinierea la standardele europene de mediu. Desi par imense, aceste cheltuieli se vor regasi in cresterea calitatii conditiilor de viata in Romania si vor fi asigurate atat din fonduri bugetare, cat si din fonduri europene alocate Romaniei in acest scop. Daca toti acesti bani vor fi utilizati asa cum este prevazut in capitolul de negociere, in urmatorii ani este de asteptat ca in Romania apa raurilor sa fie mai curata, poluarea industriala sa se reduca, gestionarea deseurilor sa fie mai buna, ca si calitatea apei de la robinet. De exemplu, potrivit angajamentelor asumate, intre 2012 si 2017 vor fi deschise 129 de depozite de deseuri la standarde europene. In privinta apei, pana in 2018, Romania s-a angajat sa modernizeze statiile de epurare din peste 2.500 de localitati. Investitiile in cresterea calitatii apei potabile trebuie realizate mult mai devreme, termenul-limita fiind 2015. Finalizarea negocierilor cu UE in privinta mediului obliga si companiile mari poluatori sa faca investitii importante pentru reducerea cantitatii de substante toxice eliberate in atmosfera. Pentru controlul si prevenirea poluarii, peste 195 de instalatii industriale trebuie aliniate la standardele europene de poluare in termene de 2-9 ani de la momentul integrarii Romaniei in UE, in timp ce marii poluatori dispun de 3 pana la 8 ani de la momentul aderarii pentru a-si reduce emisiile poluante din atmosfera.
Sursa: Adevarul
La o singura actiune de control tematic desfasurata in lunile iunie-iulie , privind modul in care se respecta prevederile legale la comercializarea si etichetarea apelor minerale naturale au fost descoperite mari nereguli la imbuteliatori. Controlul a cuprins 685 agenti economici, verificandu-se circa 6400 mii litri apa minerala naturala imbuteliata, din care circa 1058 mii litri (reprezentand 16,5 % din total controlat) prezentau abateri de la actele normative in vigoare. Au fost luate urmatoarele masuri: - oprirea temporara de la comercializare a cca 827 mii litri apa minerala naturala, in valoare de 4688 mil lei (ROL), pana la remedierea neconformitatilor constatate; - oprirea definitiva si retragerea de la comercializare a cca 1200 litri apa minerala naturala, in valoare de 9,9 mil lei (ROL), datorita nerespectarii parametrilor declarati sau data durabilitatii minimale depasita. - oprirea temporara a activitatii la un numar de 10 agenti economici, pana la eliminarea abaterilor constatate ( 9 distribuitori si un producator ). - aplicarea de 254 sanctiuni contraventionale dintre care 73 avertismente si 181 amenzi contraventionale in valoare de 81100 lei RON ( 811.000.000 milioane lei ROL) pentru incalcarea reglementarilor privind protectia consumatorilor. In timpul controlului s-au constatat o serie de abateri dintre care mentionam: Comercializarea produselor la parametrii neconformi celor declarati sau ai celor prevazuti in actele normative in vigoare .
12,5% din cantitatea de apa minerala naturala controlata prezenta deficiente de etichetare, lipsa sau marcarea incompleta a elementelor de identificare, neoferindu-se consumatorilor informatiile obligatorii, care sa permita alegerea sortimentului dorit. Cu ocazia controlului s-a depistat utilizarea pe etichetele unor ape de masa a unor denumiri, caracterizari, semne de natura sa creeze confuzii cu apele minerale naturale si care induceau in eroare consumatorul asupra localizarii geografice.
17,2% din agentii economici controlati nu respectau prevederile legale privind conditiile de depozitare la comercializarea apelor minerale naturale. Depozitarea ambalajelor cu apele minerale naturale in spatii neautorizate, pe platforme deschise , expuse razelor solare la temperaturi de peste 15grade C, contrar recomandarilor date de producatori. Depozitarea apei minerale naturale direct pe paviment in spatiul de comercializare. Depozitarea in spatii murdare, ce prezentau tencuieli exfoliate, uneori chiar cu zone de igrasie, paviment degradat, cu urme ale prezentei rozatoarelor.
Sursa: portal ANPC.
* O mare problemă în zonele urbane o constituie apele pluviale. Uneori sunt colectate de sisteme de canalizare distincte şi deversate direct în emisar ( de regulă râul care trece prin / pe lângă localitatea în cauză ). Dar ele sunt mai mult decât nişte simple ape de şiroire încărcate cu suspensii.... De pe străzi ele se încarcă cu reziduuri petroliere şi de uleiuri, plumb de la combustibili, particule din abrazarea cauciucurilor şi discurilor de frână ale automobilelor, etc. Deci, sunt suficient de poluate încât să necesite de fapt epurare în staţia de epurare orăşenească, la fel ca alte ape uzate.
* În alte cazuri, ele sunt colectate împreună cu apele uzate fecaloid-menajere sau alte asemenea ape puternic poluate şi ajung în comun în staţiile de epurare. La ploi puternice însă, se generează debite cărora nici o staţie de epurare nu le-ar putea face faţă şi se ajunge ca volume mari de ape uzate să fie deversate direct în râurile apropiate, scurtcircuitând staţia de epurare, obţinând deci un efect şi mai grav decât dacă numai apele pluviale ar fi fost deversate neepurate în emisar.
* Soluţii s-au încercat mai multe. Unele oraşe au cheltuit imens pentru a construi rezervoare uriaşe pentru apele pluviale unde să se colecteze în timpul ploilor torenţiale debitele ce nu pot fi preluate de staţiile de epurare şi să fie apoi treptat epurate în perioadele fără precipitaţii. Mai logic şi mai ieftin este să se caute rezolvări cât mai aproape de cauzele fenomenului, nu de efecte şi anume, reducerea debitului apelor uzate pluviale ce ajung în canalizare, fie pe ansamblu, fie cel puţin întârzierea lor pentru a evita debitul de vârf.
* Apele industriale uzate au de regulă nivele înalte de încărcare cu poluant şi mai ales, au caracteristici frecvent foarte diferite de cele uzate fecaloid-menajere. De aceea, ele nu pot fi epurate direct în staţiile de epurare orăşeneşti, ci trebuie supuse unui proces de preepurare specifică, adaptată naturii poluantului sau poluanţilor în cauză şi apoi eventual descărcate în canalizarea orăşenească şi duse la staţia clasică de epurare. Se poate face şi o staţie complet separată pentru apele industriale, care să asigure epurare până la nivelul la care pot fi descărcate legal în emisar (râu de exemplu).
* Din staţiile de epurare rezultă mari cantităţi de nămol. De exemplu în Germania se produc anual peste 100 de milioane de tone de nămol brut! Acesta este în final uscat prin diverse procedee şi poate fi utilizat ca îngrăşământ agricol sau după caz este transportat la rampa de gunoi şi haldat, incinerat sau supus pirolizei. Utilizarea ca îngrăşământ oricum nu se face direct, ci mai întâi trebuie supus unui proces de "condiţionare" ce poate cuprinde dezinfecţie, adăugare de săruri de aluminiu şi fier, var, cenuşă, materiale de floculare apoi deshidratare prin presă sau centrifugă....
* În ultimul timp în apele uzate ajung tot mai multe metale grele şi alţi poluanţi care fac ca nămolul să fie toxic şi neadecvat utilizării ca îngrăşământ. În Germania de exemplu, doar cca. 40% poate fi utilizat în agricultură.... Alternative sunt folosirea lui ca materie primă la cărămizi speciale şi alte materiale de construcţii. O practică larg răspândită în trecut şi din fericire abandonată după îndelungi scandaluri, a fost deversarea în ocean a nămolului provenit din staţiile de epurare a apelor.
* Latrinele nu sunt o adevărată rezolvare a problemelor apelor uzate. Multe sunt doar nişte gropi în pământ de unde dejecţiile se infiltrează în sol şi îl contaminează cu multiple substanţe. Corect, ele ar trebui să aibă bazinele betonate şi să fie vidanjate periodic, iar dejecţiile să fie transportate la staţia de epurare.
* O soluţie mai puţin ecologică, în locul tratării în staţii de epurare sau a altor metode, este injectarea profundă a apelor uzate, în zone şi adâncimi unde nu contaminează surse de apă subterană în uz curent sau cunoscute. În funcţie de natura poluantului, unele sperăm să îşi modifice sau sa isi reducă conţinutul de poluanţi, dar la majoritatea se speră doar să nu ne deranjeze în următoarele secole sau chiar milenii, ceea ce nu este deloc o abordare durabilă, dar se practică, la fel ca depozitarea deşeurilor nucleare puternic radioactive.
* Injectarea apelor colectate se face la adâncimi de regulă de 500-2000 m, cu extreme de la câteva sute de metri până la peste 4000 de metri. Depinde şi de tipul de rocă / formaţiune geologică în care se injectează, de regulă nisip, gresie, dolomit sau calcare. Debitul şi presiunea sunt şi ele variabile, iar tipurile de ape uzate care se injectează sunt de regulă ape grav contaminate şi foarte greu de epurat, sau în cantităţi foarte mari.
Sursa: ECOAQUA
- Consumul de apa al unei toalete obisnuite poate fi între 19 si 27 litri pentru fiecare uz?
- Consumul de apa al unui dus este de 19 litri de apa pe minut?
- Consumul de apa pentru spalarea mâinilor sau a dintilor este de 11 litri de apa?
- Consumul de apa al unei îmbaieri este de 136 litri?
- Consumul de apa al unei masini de spalat rufe este de 170 litri la un ciclu?
- Consumul de apa al unei masini de spalat vase este de 57 litri pe ciclu?
- Fiecare persoana foloseste cca. 475 de litri de apa pe zi?
- Scurtarea timpului de dus cu un minut poate economisi cca. 1,653 de litri de apa pe luna?
- Picurarea de 60 de ori pe minut a unui robinet poate irosi peste 11 litri de apa pe zi, 4,643 pe an?
Opinii ale specialistilor si cercetatorilor privind calitatea apei
VIITORUL PLANETEI ESTE DEPENDENT DE APA INTR-O MASURA INIMAGINABILA! LA BAZA TUTUROR TEHNOLOGIILOR AVANSATE VOR STA REACTIILE CONTROLATE DE ELECTROLIZA SI FISIUNE "RECE" A APEI! MULTE DINTRE VIITOARELE TEHNOLOGII SUNT LEGATE STRICT DE SANATATEA NOASTRA. RETINETI ACEASTA PAGINA PENTRU CA VOR URMA SURPRIZE MARI ! HIDROGENUL ESTE VIITOAREA "PIATRA FILOZOFALA" A VIETII PE ACEST PAMANT SI A LONGEVITATII NOASTRE !
Un amestec perfect intre natura si tehnologie. Cu putin inainte sa moara, Henri Coanda i-a dezvaluit unui confrate mai tanar, american, marea descoperire a vietii sale: apa vie O apa deosebita, cu un potential urias asupra sanatatii umane, pe care savantul roman o cautase calatorind in diferite zone geografice ale lumii, populate de oameni ce traiau peste 100 de ani. Secretul varstei lor era simplu: apa pe care o beau provenea din ghetari. Convins ca formula ei putea fi recreata in laborator, savantul roman i-a incredintat aceasta misiune stiintifica asistentului sau, Patrick Flanagan, care dupa o munca de 30 de ani, desfasurata alaturi de sotia sa, a reusit sa creeze doua produse de exceptie, identice cu apa ghetarului Hunza (una din zonele vizitate de Coanda). Ascultati-le destainuirea, relatata chiar de unul din creatorii ei.
Acest articol reprezinta relatarea cea mai completa a Dr. Patrick Flanagan.
Dr. Henri Coanda, (1886-1972), laureat al premiului Nobel, inventator renumit, considerat parintele dinamicii fluidelor ("Efectul Coanda") m-a invitat la scurt timp dupa implinirea varstei sale de 80 de ani (era inca intr-o forma fizica deosebita) la el in birou si mi-a spus: "Am un proiect la care am lucrat tot timpul vietii mele, si nu cred ca il voi putea duce la bun sfarsit. Doresc sa-ti incredintez tie acest proiect in vederea continuarii cercetarilor." El si-a dedicat intreaga viata descoperirii "tineretei fara batranete" si a vizitat cinci regiuni diferite de pe aceasta planeta, renumite pentru longevitatea locuitorilor lor. Ei traiesc peste 100 de ani, se bucura de o sanatate excelenta, fara cancer, fara carii dentare, si pot avea copii chiar si la varste foarte inaintate. Aceste regiuni de pe glob erau Tara Hunzilor din nordul Pakistanului, Vilcambamba in Ecuador, o vale muntoasa in Georgia, una in Mongolia si alta in Peru. Locuitorii acestor tinuturi au o alimentatie diferita, insa cu totii au acelasi fel de apa. Dr. Coanda a masurat caracteristicile anomale ale acestor ape, si a observat ca toate au in comun puncte diferite de inghet si de fierbere, o vascozitate diferita si o tensiune superficiala diferita.
Dr. Coanda a inventat in 1920 prima "masina de fulgi de zapada", (o predecesoare a tunurilor de zapada de astazi). Fulgii de zapada au un sistem circulator ca si fiintele vii, format din artere mici ca niste brate, prin care circula apa. Apa ingheata spre exterior si continua sa circule in interior. El a descoperit ca la temperaturi sub 0°C, atunci cand fulgii se formeaza, viata lor dureaza atata timp cat apa circula prin artere, iar pe masura ce aceasta circulatie se incetineste, fulgii ingheata si mor. El considera de aceea fulgii de zapada ca pe niste fiinte vii. El a cercetat viata fulgilor de zapada in diferite zone de pe planeta si a facut descoperiri de importanta vitala in cursul calatoriilor sale, cu consecinte de ordin practic. Dupa 5 ani de cercetari el putea sa prezica durata medie de viata a oamenilor, din orice loc de pe glob, pur si simplu prin stabilirea calitatii apei! El mi-a incredintat rezultatele cercetarilor sale, precum si caracteristicile anomale ale apelor deosebite, din cele 5 locuri si recunoscu ca nu are nici cea mai vaga idee, despre cauza care ar putea sa le determine, dar isi inchipuie ca intr-o buna zi eu voi descoperi o masina, care sa produca apa din tara Hunza.
Asa am inceput o cautare de peste 30 de ani, ca sa dau raspuns la aceasta problema a Dr. Coanda. Am primit de la el si un esantion de apa Hunza, veche de 40 de ani. Ca sa ajungi in tara Hunzilor pe la inceputul sec. XX, erau necesare cam trei luni de zile, precum si confruntarea cu pericole foarte serioase. El mi-a explicat ca apa provine dintr-un ghetar albastru, vechi de mii de ani. Apele lui zgomotoase, care uda aceasta vale, sunt de fapt cauza sanatatii excelente a bastinasilor, precum si a longevitatii lor. Ei beau aceasta apa, cu un aspect foarte laptos din cauza mineralelor pe care le contine, in timp ce pentru vizitatori, care considera aceasta apa prea tulbure ca sa o bea, au o fantana cu apa limpede sapata in mijlocul vaii. Ei nu ar bea niciodata din aceasta apa, constienti fiind ca apa ghetarului este cu mult mai sanatoasa.
Am inceput cercetarile mele si am incercat cu tot felul de experimente (campuri energetice), si chiar am reusit sa obtin, o apa cu aceleasi caracteristici anomale, insa in momentul in care lichidul se misca, ele dispareau si apa revenea la starea ei anterioara. In timp ce apa originala din Hunza, cu toate ca era veche de 40 de ani, nu isi schimba de loc proprietatile, chiar daca o scuturai, fierbeai, sau inghetai, sau faceai alte lucruri cu ea. De ce isi pastra apa Hunza proprietatile nealterate? In cele din urma am descoperit in aceasta apa un mineral foarte mic, asemanator unor bile, 5 Nanometri in diametru si de 2000 de ori mai mic decat o globula rosie! Aceste particule minerale poseda un potential electric foarte ridicat, numit potential Zeta, si sunt imprastiate in toata aceasta apa Hunza, atragand moleculele de apa. Moleculele de apa sunt polare, si daca le observam mai atent, vom gasi o parte oxigen si doua parti hidrogen, care isi impart impreuna electronii. Partea cu hidrogen are o incarcatura pozitiva si cea cu oxigen una negativa, iar spatial formeaza un Tetrahedron. In principiu elipsa este intr-o parte pozitiva si in cealalta negativa, o molecula polara.
Aceste mici particule minerale din apa Hunza au o incarcatura negativa, motiv pentru care hidogenul este atras, rezultand in final structuri cristaline, practic structuri cristaline fluide. Intre timp, prin studiile care s-au facut legat de rezonanta fluido-magnetica, stim ca apa in corpul omenesc, apa din jurul celulelor si din jurul proteinelor din celule, etc., prezinta o structura cristalina elevata. Daca bem apa obisnuita de la retea, care nu prezinta nici o structura (apa "amorfa"), organismul nostru trebuie sa transforme aceasta apa, intr-o apa "vie", biologica, cu structura cristalina. Apa Hunza are deja aceasta structura, asta inseamna ca atunci cand oamenii o beau, au deja o apa biologica, cu toate caracteristicile de care organismul are nevoie pentru a trai. Apa obisnuita are o tensiune superficiala de 73dyn/cm. Un dyn este unitatea de masura a fortei necesare sa invinga tensiunea superficiala a apei. Apa formeaza la suprafata o "pojghita", si forta necesara pentru a o sparge se masoara in dyn/cm.
Cu cat tensiunea superficiala (TS) este mai joasa, cu atat apa este mai "uda". Motivul pentru care nu se poate face piure de cartofi, din pudra de cartofi deshidratati si apa obisnuita, la temperatura camerei, este ca piureul are nevoie de o apa cu o tensiune superficiala (TS) de aprox. 45 dyn/cm. Apa obisnuita nu reuseste sa imbibe praful de cartofi cum trebuie si de aceea se formeaza cocoloase, in timp ce apa fiarta, cu 55 dyn/cm, este mai "uda"si poate fi folosita cu succes pentru a face un piure bun de cartofi. Celulele din corpul nostru au membrane lipoproteice, formate din grasimi (acizi grasi naturali) si proteine. Toate celulele necesita o apa cu TS de aprox. 45 dyn/cm. Apa hidrateaza celulele, dar este in acelasi timp si un mijloc de transport, in doua sensuri: pe de o parte duce substantele hranitoare in celula si pe de alta parte scoate din celula substantele reziduale. Fara aceasta tensiunea superficiala scazuta apa nu poate sa treaca prin peretele grasos al celulei!
Dr. Alex Carrel a primit premiul Nobel pentru ca a reusit sa mentina in viata o inima de gaina, timp de 37 de ani. El spunea ca secretul vietii consta in hranirea corecta a celulei si eliminarea toxinelor, iar daca acest lucru inceteaza dintr-un motiv sau altul, celula va muri intoxicata cu propriile ei reziduuri. Pentru ca toxinele sa poata parasi celulele, iar hrana sa poata patrunde in celule, este foarte important ca celulele sa fie intr-un contact foarte strins cu apa, si noi stim ca apa si uleiul (vezi grasimile din membrana celulara) nu se amesteca. Peretele grasos al celulei se opune penetrarii unei ape obisnuite cu 73 dyn/cm, pentru ca nu se pot crea legaturi intime intre aceasta apa si suprafata membranei celulare. Din acest motiv patrunderea substantelor hranitoare in celula si eliminarea toxinelor din celula nu ar putea avea loc in aceste conditii.
Am masurat tensiunea superficiala a lichidelor biologice la 200 de persoane, 100 de femei si 100 barbati. Asa am stabilit ca tensiunea superficiala a lichidelor biologice este de 45 dyn/cm. Dupa 30 de ani de cercetari, si dupa ce m-am casatorit cu Gael, am facut impreuna un post de 40 de zile cu suc de portocale, dupa care am continuat inca 6 luni cu un post numai cu lichide. In tot acest timp mintea noastra a devenit incredibil de clara, si exact in acest timp am reusit sa sintetizez cu succes acel mineral care se gaseste in apa Hunza. Si produsul realizat a fost numit Crystal Energy, si am inceput imediat sa-l bem si lumea a inceput sa spuna: "Voi aratati minunat, mult mai tineri ca acum 15 ani, cand v-am vazut ultima data.", etc. Dupa ce am daruit in fiecare luna cateva mii de sticlute cu acest produs la prietenii nostrii, am inceput, din cauza cererii mari, sa le comercializam noi insine.
O picatura de Crystal Energy la o uncie (1 ounce=ca. 30 g) sau o lingurita plina la un galon (1 USA Gallone= ca. 3,8 litri) de apa purificata (cel mai bine filtrata cu filtru de carbune activ sau purificata prin osmoza inversa), aduce tensiunea superficiala a apei la 45 dyn/cm. Odata bauta, aceasta apa este capabila sa stabileasca legaturi intime si cu substratul grasos al membranei celulare. Se pot bea tone de apa cu tensiunea superficiala de 73 dyn/cm, de ex. apa curenta de la retea, dar daca lipsesc micronutrientii care sa o converteasca la 45 dyn/cm, se poate ajunge la deshidratare la nivel celular! Apa bauta poate trece prin corp fara sa hidrateze cu adevarat, si noi credem ca daca am baut destul, suntem cu siguranta sanatosi!
Celulele deshidratate trec intr-o stare catabolica (dezasimilatie si descrestere), asta inseamna ca organismul incepe sa consume propriile celule si tesuturi, practic sa se autodistruga, asa se explica aparitia bolilor autoimune, cum sunt lupusul, scleroza in placi, sclerodermia, etc.. Din aceasta cauza apa este cel mai important lucru pe care il putem oferi organismului nostru, insa numai o apa de baut cu adevarat buna va genera sanatate si o viata lunga. Acesta este secretul apei Hunza. In principiu putem sa coboram tensiunea superficiala a apei pana la 28 dyn/cm, folosind o cantitate mai mare de Crystal Energy. Insa aceasta ar depasi orice scala de masurat, pentru ca diferenta dintre 28 si 45 dyn/cm este enorma. Alcool etilic pur are 27 dyn/cm. Daca apa ar avea o asemenea valoare, aceasta nu ar insemna altceva decat ca ea ar fi extrem de uda.
Intre timp am mers mai departe cu cercetarile si am studiat lucrarile lui Albert Szent Gyorgyi, un biochimist maghiar, deasemenea laureat al premiului Nobel, printre altele a descoperit si Vit. C. O lucrare a lui mi-a atras in mod deosebit atentia, acolo se facea afirmatia ca hidrogenul ar fi combustibilul vietii, si explica biochimic de ce este asa. Noi am auzit de ciclul sau circuitul carbonului in natura. De fapt este insa un ciclu al hidrogenului. Plantele iau lumina solara si apa, si desfac apa cu ajutorul luminii in hidrogen si oxigen. Hidrogenul se stie ca ia parte la producerea de glucide, lipide si proteine, in timp ce oxigenul este eliberat formand aerul, pe care-l respiram. Dehidrogenazele sunt enzime care scot hidrogenul din hrana vegetariana ajunsa in corpul nostru. Glucidele sint formate din 1/3 carbon, 1/3 oxigen si 1/3 hidrogen.
Dehidrogenazele elibereaza hidrogenul (combustibilul) din glucide, care apoi este ars cu oxigen, rezultand astfel energia necesara organismului, iar carbonul si oxigenul formeaza bioxid de carbon care este eliminat la exterior, de unde este reabsorbit de plante. Ceea ce este numit circuitul carbonului in natura, se poate spune pe buna dreptate ca este de fapt un circuit al hidrogenului, plantele dandu-ne hidrogenul care este ars ca un combustibil de organismul nostru. Hidrogenul este adevaratul liferant de energie. Aprox. 60% din caloriile pe care le ingeram sunt transformate in ATP, un produs chimic de depozitare a energiei. Producerea ATP-ului este un proces de hidrogenare. Este nevoie de ca. ź kg hidrogen pentru producerea ATP-ului zilnic necesar corpului nostru. Restul de 40% din calorii sunt folosite pentru incalzirea corpului la 37° C.
In Franta a existat un doctor cu numele Vincent, care era hidrologul sef al Frantei. Slujba sa era sa calatoreasca prin tara si sa controleze calitatea apei. In acest fel a observat ca oamenii din citeva orase erau foarte bolnavi, nu aveau energie, erau foarte sensibili la tot felul de raceli, etc., in timp ce in alte orase oamenii erau plini de viata si sanatosi. El s-a gindit ca aceste situatii s-ar putea sa aiba legatura cu calitatea apei. A inceput sa analizeze toate aceste ape, iar apoi isi continua cercetarile in cadrul biroului francez pentru statistici medicale, si descoperi ca exista intr-adevar o legatura directa intre calitatea apei si starea de sanatate a populatiei din diferite orase.
Dr. Vincent a masurat 3 parametri ai apei: 1.Valoarea pH-lui indica gradul de aciditate sau alcalinitate al unei solutii. Reprezinta prescurtarea cuvintelor latinesti "potentia hydrogenii"= puterea hidrogenului. Se masoara concentratia ionilor pozitivi de hidrogen, pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezentand nivelul cel mai acid, iar 14 cel mai alcalin. 7 reprezinta punctul neutru, pe care il are apa curata. Un pH de 7, inseamna ca solutia respectiva contine 600 miliarde de H+ /cmł de solutie, iar un pH=6 inseamna 6 bilioane H+. 2.Valoarea rH-lui (relative hydrogen). Cei mai multi oameni nu au auzit niciodata de rH. Valoarea rH-lui da informatii despre cantitatea de ioni negativi de hidrogen ( H- ) din apa. Pe scala de la 0 la 42, valoarea 28 reprezinta zona unde se mai gasesc in apa cantitati foarte mici de H-. Deasupra acestei valori nu mai exista H- in apa, iar sub aceasta valoare H- creste cu puterea lui 10. De ex., in comparatie cu valoarea 28, unde numarul de H- este extrem de redus (N), numarul electronilor la rH 22 = N x 1 000 000. Cela mai sanatos oras din Franta are o apa cu rH 22, iar majoritatea celorlalte orase au o apa cu valori situate in zona superioara a scalei, cu mult peste 22. Aceasta inseamna ca apa contine putini electroni, de ex. ar trebui baut un milion de pahare de apa cu rH 28 pentru a primi aceiasi cantitate de electroni existenta intr-un pahar cu apa avand rH 22. 3.A treilea parametru masurat a fost conductibilitatea electrica sau rezistenta apei, care da informatii despre continutul mineral al apei.
Cu timpul el a stabilit ca cei mai sanatosi oameni beau o apa cu un pH putin sub 7, deci foarte usor acida, care contine insa cantitati mari de electroni si foarte putine minerale. Aceasta ar fi cea mai sanatoasa apa. Am examinat apa Hunza veche de 40 de ani, si am descoperit ca era plina de electroni, avea cantitati uriase de electroni, echivalentul unui rH de 21, asta insemnand ca era de 10 ori mai buna decat apa celui mai sanatos oras din Franta. Ar fi trebuit sa beau 10 milioane de pahare din apa acestui oras, pentru a obtine aceiasi cantitate de electroni dintr-un pahar de apa Hunza. Si mai uimitor este insa, ca un pahar cu suc de portocale proaspat presat are un rH de 7, ceea ce reprezinta intr-adevar o incarcatura extraordinara de electroni.
Dr. Flanagan prezinta in continuare lucrarile Dr. Vincent si concluziile sale privitoare la legatura dintre calitatea apei si rata mortalitatii prin cancer, infarct cardiac, etc., in diferitele orase din Franta. Rata mortalitatii era peste tot ridicata, singura exceptie fiind localitatea Volvic, unde s-a masurat un rH de 22! Volvic exporta apa de baut in toata lumea, dar apa pe care o beau localnicii in Franta este mai buna, pentru ca este proaspata. In timpul imbutelierii si transportului apa este oxidata, datorita luminii care trece prin sticla si distruge electronii. Oxidare inseamna pierdere de electroni. Oxigenul este un oxidant, pentru ca fura electronii, si oricine face acest lucru este un oxidant. Florul, apa oxigenata, fura electronii. In principiu toti radicalii liberi fura electroni din celulele noastre. Astazi se considera, ca denaturarea ADN-ului celular prin radicalii liberi sta la baza procesului de imbatranire. Fiecare celula din corpul nostru este atacata in fiecare secunda de ca. 100 000 de radicali liberi. Tot ce vor acesti radicali este sa ne fure electronii din celule, si daca nu avem suficienti antioxidanti, nu este bine.
Toti antioxidantii au un lucru in comun, ei cedeaza electroni mai usor decat o fac celulele. Dar si ei cedeaza electronii la nivele diferite, de ex. Vit. C este un antioxidant, dar cand cedeaza un electron ca sa protejeze celula, devine la randul ei un radical liber, care cauta sa fure un electron de la celule, pana cand un alt antioxidant ca pycnogenolul (OPC) vine si doneaza electronul sau vitaminei C, devenind la randul sau un radical liber, pana cand Vit. E vine si ii cedeaza un electron, devenind ea un radical liber, totusi nu asa de periculos cum a fost Vit. C, si asa mai departe. Aceasta se numeste "cascada electronilor" sau "efectul de cascada" care arata de ce avem nevoie de un spectru larg de antioxidanti in corpul nostru. Un singur antioxidant nu este suficient, avem nevoie de toti acesti antioxidanti, ca Vit C, Vit. E, Selen (co-factor), Pycnogenol, numai impreuna pot ajuta la protectia organismului. Ionul negativ de hidrogen H-, este singurul donor de electroni, care nu devine radical liber prin cedare de electroni.
Tot ce face este sa cedeze electronul, arde oxigenul si formeaza apa. El nu devine nicioadata un radical liber. Este singurul antioxidant care se comporta in acest fel si in acelasi timp cel mai puternic antioxidant, pentru ca ionul H- se poate deplasa in orice parte a corpului, exact acolo unde este nevoie de el. Acesti ioni trec usor prin toate mediile, chiar si prin cele mai oxidante, pentru ca impreuna cu pudra de microclusteri sunt foarte stabili. O capsula intr-un pahar cu apa face ca cel putin 8 ore apa sa fie plina de electroni. Daca amestecul se pune intr-o sticla de culoare inchisa, care impiedica patrunderea luminii, incarcatura electronica se poate pastra pe o perioada si mai lunga. In intuneric absolut am pastrat amestecul stabil timp de 6 luni, pentru ca nici un electron nu se pierde prin "fotodetasare". Intre timp stim ca apa formeaza structuri geometrice pentagonale, cu forma unor domuri geodezice. Ionii sunt stabili si datorita acestor forme geodezice in care ei sunt prinsi, daca apa nu este expusa la lumina.
In Germania, Dr. Morell, inspirat de lucrarile Dr. Vincent in Franta, a conceput un aparat, pe care l-a numit "Bio-Terrain Analyzer" (BTA). Cu acest aparat se masoara pH-ul, rH-ul si conductibilitatea electrica a sangelui, urinei si salivei, si se obtine pe loc rezultate privitoare la aceste lichide biologice. El a inceput sa testeze pacienti in Germania, Franta si in toata Europa, in momentul de fata sunt peste un milion de oameni, si a descoperit ca toti acesti oameni sunt supraoxidati, toti au un deficit de H-. Cu cat sunt mai varsta cu atat este deficitul mai mare, cu cat sunt mai tineri, cantitate de H- este mai mare. Aceasta ar putea sa fie cheia, pentru o viata lunga si sanatoasa!
Dr. Morell a administrat acestor oameni cruditati, legume si fructe, pentru ca la timpul acela nu avea posibilitatea sa le dea H-. Sanatatea lor s-a imbunatatit spectaculos si fireste cantitatea de H- a crescut. Cu toate ca, cantitatea de H- din cruditati este incomparabil mai mica decat cea din Microhydrin sau Active-H, recomand cu caldura consumul de alimente organice crude, in cantitati cat se poate de mari. Pregatirea traditionala a mancarii duce la distrugerea acestor ioni. Fierberea hranei, duce de fapt la moartea ei. Fierberea in vase de metal duce la pierderea rapida a acestor ioni, pentru ca electronii se scurg foarte usor prin obiecte de metal. In unele societati arhaice se crede, ca prin atingerea hranei cu obiecte de metal, s-ar distruge o energia a vietii, pe care hrana o contine. In unele civilizatii se foloseau cutite de bambus sau de piatra, caci se stia intuitiv, ca folosirea metalului ar duce la distrugerea ionilor din hrana.
Dr. Morell a facut o diagrama in care el punea orice boala cunoscuta, si arata cum absenta electronilor conduce la boala. Ca exemplu sa privim terenul unei ferme agricole. Daca ai un sol cu un pH scazut, fara un continut mineral si de electroni corespunzator, poti sa pui cereale, ele vor creste, dar vor fi putin rezistente la atacul insectelor sau altor distrugatori. Insectele nu ataca cerealele sanatoase, pentru ca pe un sol sanatos cresc plante puternice, cu un sistem de aparare capabil sa tine insectele la distanta. Insectele prefera plantele slabe care cresc pe un sol degradat.
Acelasi lucru se intampla si in corpul nostru. Terenul biologic pentru celulele noastre este reprezentat de lichidul care le inconjoara. Noi stim ca apa este un element de baza pentru desfasurarea vietii. Daca vom studia biochimia organismului nostru, vom observa ca virusurile, bacteriile, ciupercile, sporii, etc. nu pot supravietui intr-un teren sanatos pentru celulele noastre. Totusi, cu fiecare minut in care ne hranim gresit, bem o apa de proasta calitate sau devenim supraoxidati, noi degradam terenul nostru biologic si devenim mai vulnerabili in fata acestor microbi. Se estimeaza ca zilnic noi venim in contact cu 3 milioane de virusuri sau bacterii, in timp ce in mod constant in corpul nostru se fomeaza si se distrug celule canceroase.
Profesorul Claude Bernard in Franta a fost contemporan cu Louis Pasteur. Louis Pasteur a lansat teoria germenilor patogeni, si a fost cel care i-a sfatuit pe chirurgi sa-si spele mainile inainte de operatie, ceea ce este un lucru bun. Pasteur spunea ca microbii sunt totul, iar terenul nu este nimic. El este unul din cei care sustineau ca microbii trebuiesc combatuti. Claude Bernard sustinea contrariul, ca microbul nu este nimic, ci terenul este totul. Cand Pasteur s-a aflat pe patul de moarte, el a recunoscut ca terenul este totul, dar nu l-a mai luat nimeni in serios, crezandu-se ca a inceput deja sa aiureze. Ultimile declaratii ale unui biet muribund au fost ignorate.
Apa in organism
99% din toate procesele fizice care au loc in organism sunt dependente de apa. Hidrogenul ajuta la hidratarea celulara. Un citat din Lancet, un prestigios jurnal stiintific, aparut in 1993: "Este evident ca hidratarea celulara este un factor important in controlul turnover-ului proteic, sinteza de proteine, la nivel celular. Iar degradarea proteinelor este invers proportionala cu hidratarea celulara. O crestere a hidratarii celulare sau a turgescentei celulei, actioneaza ca un semnal anabolic, semnal de proliferare, pe cand o deshidratare celulara este un semnal catabolic si antiproliferativ." Cand celulele noastre sunt hidratate, ele se umfla. Organismul nostru trece intr-o stadiu anabolic, cu formarea de noi celule, ceea ce este sanatos. Cand celulele sunt deshidratate, rapid (in minute) organismul trece intr-o stare catabolica, in care se consuma din masa musculara si in care apar tot felul de boli insotitoare.
Organismul contine apa in proportie de 70%, creierul chiar peste 90%, asa ca o hidratare insuficienta poate duce la o senzatie de deprimare, lipsa de energie, etc. Organismul are nevoie intr-adevar de multa apa, si acest lucru nu este spus si subliniat suficient de mult. Apa obisnuita de la robinet are o tensiune superficiala (TS) ridicata, un unghi de imbibitie inalt, care inseamna ca nu poate sa hidrateze celulele. Apa trece prin corpul nostru fara sa poata fi utilizata cu adevarat de celule. Cu apa purificatase coboara tensiunea superficiala, scade unghiul de imbibitie, celulele sunt hidratate pe deplin, iar corpul utilizeaza apa din plin. Cand apa este mai uda, totul se face mai bine.
Unul din cele mai bune lucruri pe care le putem face este sa ne procuram un filtru de apa, cu carbune, sau un aparat de purificare a apei prin osmoza inversa sau prin distilare. Beti daca este posibil apa care a fost demineralizata. Continutul mineral al apei schimba totul, de ex. s-au facut studii si s-a stabilit ca apa dura, este foarte buna pentru boli de inima, dar ceea ce ei nu au aratat, este diferenta intre doua feluri de minerale care fac apa dura. Este vorba despre carbonat de calciu si carbonat de magneziu. Carbonatul de magneziu este bun, pentru ca organismul are nevoie de el, aproape fiecare dintre noi are un deficit de magneziu.
Eu si sotia mea Gael bem apa purificata prin osmoza inversa, si luam magneziu ca supliment, un gram pe zi. Daca apa este dura de la calciu, nu este bine pentru inima, pentru ca calciul in exces fara suficient magneziu, duce la migrarea calciului din oase catre tesuturile moi, care se calcifica si avem muschi duri. Cand avem suficient magneziu in corp, se declanseaza un raspuns hormonal ce conduce la migrarea inversa a calciului, din tesuturile moi inspre oase. Un prieten a cercetat acest aspect si reuseste sa reversibilizeze osteoporoza cu magneziu. El a reusit sa creasca densitatea osoasa cu 1,5% in 6 luni. In general medicii incearca sa incetineasca osteoporoza, in loc sa o faca reversibila.
Situatia apelor uzate in Romania la inceputul lui 2006
Surse şi grad de epurare
Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2005, a relevat următoarele aspecte globale:
Faţă de un volum total evacuat de 4034,808 milioane m3/an, 2626.139 milioane m3/an, deci 65.1 %, constitue ape uzate care trebuie epurate.
Din volumul total de ape uzate necesitând epurare şi anume, 2626.139 milioane m3/an, 539.051 milioane m3/an, respectiv circa 20.5 %, au fost suficient (corespunzator) epurate. În rest 1193.851 milioane m3/an, adică circa 45 %, reprezinta ape uzate neepurate şi 893.237 milioane m3/ an, circa 34 %, ape uzate insuficient epurate. Prin urmare în anul 2005, cca. 79 % din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate.
Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activităţi din economia naţională cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele convenţional curate, a fost evacuat de unităţi din domeniile: Energie electrică şi termică: 2060.442 milioane m3/an - peste 51 % din total; Gospodărie comunală: 1482.236 milioane m3/an - peste 36 %; Prelucrări chimice: 194.199 milioane m3 - cca. 5 %, Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 124.807 milioane m3/an, cca. 3%.
Din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare, cele mai mari volume au fost evacuate în cadrul activitatilor: Gospodărie comunală: 1482.058 milioane m3/an - peste 56 %; Prelucrări chimice: 189.077 milioane m3 - peste7 %, Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 123.593 milioane m3/an, peste 4%.
Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unităţi din domeniile: Gospodărie comunală: 585.638 milioane m3/an - cca. 49.05%. Cu o contribuţie mult mai redusă, se înscriu unităţile din cadrul activităţii Prelucrări chimice: 23.723 milioane m3/an; - circa 2%.
Referitor la apele uzate insuficient epurate, activităţile cu cea mai mare pondere se ordonează astfel: Gospodărie comunală: 554.328 milioane m3/an - circa 62%; Prelucrări chimice: 103.875 milioane m3/an~ 11 %; Industrie extractivă: 23.547 milioane m3/an - peste 2,6 %,
industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 21.832 milioane m3/an cca. 2.4 %; industria prelucrarea lemnului: 20.678 milioane m3/an - peste 2,3 %.
Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde în afară de debitul efluent şi de încărcarea cu substanţe poluante. Sub acest aspect, se evidenţiază următoarea repartizare, pe activităţi economice:
din punct de vedere al încărcării cu substanţe organice, suspensii, săruri minerale şi ioni de amoniu: 1. Gospodărie comunală; 2. Prelucrări chimice; 3. Îndustria extractivă (suspensii, săruri minerale); 4. Zootehnie (substanţe organice, amoniu);
relativ la poluarea cu micropoluanţi: cianuri, fenoli, detergenţi: 1. Gospodărie comunală; 2. Prelucrări chimice; 3. Industrie metalurgică + construcţii de maşini; 4. Industria extractivă;
relativ la încarcare cu metale grele: 1. Industria extractiva, 2. Prelucrari chimice, 3. Industrie metalurgica + constructii de maşini, Gospodarie comunală.
În concluzie, cota parte cea mai mare din potenţialul de poluare aparţine unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice, după care urmează agenţii economici din industriile extractivă, metalurgică etc.
Faţă de numărul total de 1310 de staţii şi instalaţii de epurare şi stocare investigate în anul 2005, 492 de staţii, reprezentând 37.6 %, au funcţionat corespunzător, iar restul de 818 staţii, adică 63.4%, necorespunzător.
Sursa: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
Dostları ilə paylaş: |