Aparatul respirator

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 308.6 Kb.
səhifə4/6
tarix30.10.2017
ölçüsü308.6 Kb.
1   2   3   4   5   6

9.Angiomiolipomul renal-aspecte CT


Majoritatea conţin suficientă grăsime pentru a putea fi detectate prin CT. Predominanţa ţesutului muscular neted şi hemoragia intratumorală pun probleme de diagnostic diferenţial. Angiomiolipomul de talie redusă este compus numai din ţesut grăsos şi nu poate fi diferenţiat de un lipom. Postcontrast iv comportamentul este deseori identic cu cel al epitelomului hipervascularizat , alteori unele zone se încarcă , iar grăsimea şi necroza nu. 25% au dezvoltare extrarenală cu depăşirea capsulei şi invadarea ţesutului gras perirenal.

10.Chistele ovariene benigne- aspecte CT


Mase tumorale ce conţin grăsime , lichid, componente osoase sau calcifieri, uneori au aspect chistic cu calcifieri liniare sau aspect mixt cu componente tisulare.

Calcificările şi conţinutul grăsos pot lipsi din masa tumorală chistică , iar dak conţinutul constă numai din fluide, ţesuturi necrozate, sânge, semnele CT sunt nespecifice.

Invazia structurilor adiacente este semn de degenerare malignă.
11.UIV- Tehnică, Indicaţii, Informaţii obţinute
Este experimentul cel mai utilizat în explorarea aparatului renal şi care oferă în plus faţă de toate celelalte studierea obiectivă a funcţiilor căilor renale superioare.

Ca indicaţii avem:



  • Tulburări ale secreţiei renale şi sau excreţiei renale prin obstacol cu sediul în bazinet , ureter, vezică, uretră

  • Anomalii renale

  • Identificarea şi localizarea calculilor

Ca rezultate avem:

  • Radiografia reno-uretero-vezicală

  • Timpul funcţional-secreţia renală este maximă , nefrograma trebuie sa fie prezentă şi simetrică bilateral

  • Timpul morfologic-excreţie renală maximă în care se observă morfologia căilor urinare superioare.

  • Timpul de eliminare- vezica este în repleţie , de formă rotund –ovalară, simetrică.



12.Anomalii congenitale –număr, mărime, formă, şi poziţie
NUMĂR.

  • Agenezia renală-rar bilaterală, mai frecvent unilaterală, rinichiul unic congenital, hipertrofiat compensator , frecvent situat în poziţie ectopică , iliacă sau pelvină. Se poate asocia adesea cu spina bifidă , transpoziţii de organe.

  • Aplazia renală-există mugurele fetal , dar nu se dezvoltă spre un organ funcţional normal. În este bilaterală este incompatibilă cu viaţa. Bazinetul şi ureterul de obicei lipsesc sau sunt rudimentare. În loja renală se pot depista calcificări chistice.

  • Rinichiul supranumerar-este cea mi rară , şi constă în existenţa unui al treilea rinichi cu cavităţi excretori şi vascularizaţie proprie, complet separată de celălalt rinichi.

MĂRIME.

  • Hipoplazia renală- rinichi mici congenitali , sunt situaţi spre linia mediană , cavităţile excretorii şi vascularizaţia sunt gracile. Funcţia renală este normală sau scăzută

  • Hiperplazia renală-rinichi mare la care se poate exclude orice cauză câştigată. Trebuie menţionat k dimensiunile rinichilor nu sunt în corelaţie cu talia , suprafaţa corporală.

FORMĂ.

  • Persistenţa lobulaţiei fetale-rinichiul este lobulat.

  • Fuziunea renală-fuziuni bilateral simetrice asimetrice, unilateral asimetrice.

  • Rinichiul în potcoavă-rinichii sunt uniţi prin polul inferior în 90% din cazuri printr-o punte parenchimatoasă sau fibroasă ce se găsesc anterior de aortă şi de cava inferioară. Cei 2 rinichi sunt malrotaţi , mia jos situaţi cu bazinetele care privesc antero-intern.

  • Rinichiul conglomerat-fuzionează prin cele 2 feţe mediale printr-o masă unică situată presacrat.

  • Fuziunile bilateral asimetrice-unul din rinichi este mai mic

  • Fuziunile unilateral asimetrice-există o masă renala unică cu un rinichi în ectopie încrucişată situat de obicei în bazin –rinichiul sigmoid.

POZIŢIE.

  • ECTOPIA- situaţie anormală a rinichilor uni sau bilaterală , mai frecvent la stânga. Sunt de mai multe tipuri: caudală(lombară , iliacă, sacrată), cranială, încrucişată. În ectopie, rinichii au formă modificată , sunt distopici , ureterul este rectiliniu. În ectopia încrucişată ambii rinichi sunt de aceeaşi parte.

  • DISTOPIA- iniţial în viaţa embrionară hilul şi bazinetul sunt situate anterior , şi suferă apoi o rotaţie în jurul axului longitudinal , şi ajung median.


13.Modificări elementare morfologice la nivelul căii de excreţie a aparatului urinar

  • Dezorientarea- orientarea normală a calicelor , bazinetului, şi ureterului, poate fi modificată în cazul unui rinichi anormal congenital- rinichi în potcoavă , polichistic, sau datorită compresiuni ce se exercită la nivelul acestor cavităţi de către o formaţiune expansivă intra sau extrarenală.

  • Dilataţia-la apariţia ei contribuie pe de o parte infecţia , care determină paralizia fibrelor musculare netede , iar pe altă parte existenţa unui obstacol. Acesta este responsabil de creşterea presiunii urinei la nivelul căii de excreţie.

  • Stenoza- reducerea calibrului căii de excreţie la diferite nivele , însoţită frecvent şi de modificări de contur. Este o modificare elementară care se găseşte în TBC , care stenozează printr-un proces de sclero-lipomatoză bazinetul sau calicele.

  • Eroziunile + ulceraţiile- sunt pierderi de substanţă de dimensiuni diferite situate în parenchimul renal.

  • Amputaţiile- reprezintă suprimarea parţială sau totală a cavităţilor renale , pot fi consecinţa unui proces sclerolipomatos , a unei compresii care se exercită asupra cavităţilor excretoare sau a unei leziuni intracanalare.

  • Lacunele –apar k un minus de umplere cu contururi nete , mai mult sau mai puţin regulate.


14. Modificări elementare funcţionale la nivelul căii de excreţie a aparatului urinar

Hipertonia- bazinetul are dimensiuni reduse şi se opacifiază slab datorită evacuării rapide prin hiperkinezia însoţitoare. Calicele iau un aspect gracil , îngustate cu contururi fin trasate. Hipertonia ureterului poate da absenţa imaginii pe porţiuni întinse. Vezica urinară hipertonă are dimensiuni reduse, este rotundă datorită hipertoniei detrusorului –în TBC.

Hiperkinezia- este o creştere a contractilităţii căilor de excreţie –ureterul apare moniliform datorită undelor peristaltice , mai numeroase şi cu o amplitudine mai mare.

Spasmul- este o contracţie totală de lungă durată ce împiedică progresia coloanei de lichid în căile urinare. Urografic se constată întreruperea persistentă a coloanei pielo-ureterale ce depăşeste locul de proiecţie al unui sfincter al căilor urinare.

Hipotonia + atonia- se caracterizează prin scăderea în grade diferite a stării de contracţie permanentă a fibrelor musculare. Imaginea urografică apare mai bine vizibilă şi mai netă cu calicele rotunjite, bazinetul uşor dilatat.

Staza- oprirea substanţei de contrast adm iv la nivelul unui segment al ap urinar. Ea poate şi renală şi în aparatul excretor.



15.Litiaza urinară-modificări radiologice + CT

Pe radiografia reno-vezicală vizibilitatea calculilor este apreciată în funcţie de compoziţia lor chimică şi de indicii de absorbţie ai razelor X, fiind cu atât mai vizibili cu cât substanţele ce îl formează au un număr atomic mai mare.

Cu ajutorul radiografiei renale putem evidenţia şi localiza un calcul care se proiectează de faţă pe aria renală, iar de profil în plin corp vertebral sau posterior CV.

Calculii trebuie diferenţiaţi umbre parazite date de :



  • Corpi străini cutanaţi

  • Urme de injecţii

  • Corpi străini din TG

UIV pune în evidenţă calculii radiotransparenţi , localizează bine calculii în raport cu calea excretoare a rinichiului şi cu alte organe vecine.

16.Vezica urinară în TUG

La nivelul vezicii urinare , TBC este secundară unei localizări renale , în 40% din cazuri , vezica este normală. Afectarea acesteia se traduce UIV prin:



  • Diminuarea capacităţii vezicale

  • Asimetria expansiunii vezicale

  • Segmente infiltrate şi rigide care nu se disting în stadiile avansate

  • Contururile vezicii sunt dinţate şi neregulate

  • 17 aspecte pelvine-ct


Tubul digestiv si glandele anexe
1.Hernii hiatale-aspecte RX
-reprezinta hernierea unei portiuni din stomac prin hiatusul esofagian in cavitatea toracica

-exista 3 tipuri(Akerlund):

1.cu brahiesofag-congenitala sau dobandita;

-Rx-esofagul este rectiliniu

-cardia este situata intratoracic

-la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric

-hernia este ireductibila si se mentine in ortostatism
2.paraesofagiana

-Rx-esofag rectiliniu;

-cardia situat intraabdominal;

-pe langa esofag herniaza o portiune de fornix in torace;

-la nivelul orificiului herniar se identifica pliuri groase de tip gastric;

-rara;contestata de unii autori;considerata stadiu incipient de HH tip 3


3.de alunecare

Rx-esofag sinuos;

-cardia situata intratoracic si punga herniara sub ea;

-la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric;

-uneori la niv pungii herniare se identifica o mica incizura simetrica-Inelul lui Schatzki

HH se evid Rx prin manevre de provocare-pozitia de electie=poz Brombart, procubitul in OPS.HH fixate se evidentiaza si in ortostatism.


2.Complicatiile ulcerului gastric(UG)
-Perforatia-RX:pneumoperitoneu-transparenta semilunara subdiafragmatica la radiografia abdominala

-Penetratia-RX:nisa Haudek cu 3 nivele:aer, lichid, bariu

-Hemoragia-RX:nu are expresie radiologica;in HDS mari nu se realizeaza exam Rx;daca se face, sansele de depistare sunt minime.
3.Cancerul gastric(CG):Aspecte RX
Imbraca 3 forme: ulcerata, vegetanta, infiltrativa.
1-Forma ulcerata:

Rx:prezenta nisei maligne:-retrasa din contur cu baza larga de implantare,neomogen opacifiata de substanta baritata;pliuri gastrice rigide, intrerupse la distanta fata de nisa.Nu se diminua la testul terapeutic;dimpotriva persista.


-variante de niste maligne:

a)nisa Carman-in "sa","calare","menisc"- cu localizare p mica curbura, in portiunea orizontala, are forma rotund ovalara,cu un versant anterior si unul posterior;cu baza larga de implantare,retrasa din contur,prezinta o zona de transparenta submeniscala-este o nisa sigur maligna;

b)nisa Guy Albot-similara cu cea precedenta fiind considerata de unii autori ca un stadiu evolutiv al celei anterioare;prezinta in plus radacini opace dispuse radiar in zona de transparenta submeniscala datorate infiltratiei tumorale;

c)nisa triunghiulara-chiar daca iese din contur este considerata cel putin suspecta;

d)nisa in platou-are fundul plat, dimensiuni mari si toate celelalte caractere maligne descrise anterior;

e)nisa in lacuna-nisa care este situata in lacuna si are dimensiuni mari

f)nisa rezistenta la tratament peste 21 de zile este considerata maligna
2-Forma infiltrativa:

RX:rigiditare segmentara;limita de detectare rx a infiltratie parietale este de 2 cm;cand infiltratia este situata la niv unghiului gastric-devine obtuz=semn de malignitate;

-in fazele avansate stomacul ia aspect de "ceainic"-cuprinzand tot antrul=linita plastica sau, in cazul afectarii intregului stomac, acesta se transforma intr un tub rigid, care nu tine bariul.

3-Forma vegetanta

Rx:aspect de lacuna maligna;atunci cand este mare se poate produce bilocularea maligna cu urmat aspecte:-istmul este in axul organului,contur neregulat, difuz;

-stomacul ia aspect de clepsidra,umplerea se face simultan in ambele pungi;

-pliurile mucoasei sunt intrerupte la nivelul istmului cu aspect semitonal;
-aspecte particulare ala cancerului vegetant in functie de localiz:

-1-subcardial=produc devierea jetului de bariu:semnul devierii jetului sau al "deltei"

-2-prepiloric=in fazele primare produc o falsa crestere a distantei dintre bulb si antru, tranzitul facandu se printr un orificiu piloric fals alungit cu contrul semitonal:semnul falsei alungiri a pilorului; in evolutie antrul devine amputat, tranzitul se opreste si apare stenoza pilorica maligna.
4.Varicele esofagiene-aspecte RX
-dilatatii ale venelor din peretii esofagieni;

-prezenta lor in 1/3 inf evoca hipertensiunea portala;in 1/2 sup sunt de natura congenitala;

-la RX este de preferat sa se administreze o cantitate redusa de subst baritata care evidentiaza mai bine dilatatiile venoase.O cantitate mare de suspensie baritata poate sterge varicele.Bolnavul se aseaza in DD si dupa inspirul profund sunt mai evidente varicele.
-RX:Multiple imagini lacunare cu caractere de benignitate,net conturate,ocolite de pliurile esofagiene;in fazele de hipertensiune portala aceste varice dezorganizeaza pliurile,relieful nu mai poate fi urmarit;peretii esofagului devin rigizi datorita turgenscentei vaselor cu peristaltica diminuata;pot apare ulceratii care pot duce la aparitia de HDS.
5.Cancerul esofagian-aspecte RX
-Una din neoplaziile cu prognostic sumbru,cu descoperire tardiva in faze avansate.

-poate imbraca toate cele 3 forme:

-ulceranta-RX=NISA MALIGNA:-prezinta dimens mari>3 cm,-are baza larga de implantare,-este mai mult inalta decat lata;-nu proemina in conturul organului(este "incastrata"in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran;

-vegetanta-RX=LACUNA MALIGNA:-plus de umplere;-lacuna apare transparenta inconjurata de o substanta de contrast opaca;-forma este neregulata,contur policiclic neclar,sters,care contrasteaza cu restul organului care prezinta contururi nete;-imaginea de la regiunea afectata la cea sanatoasa se face printr-un semiton cenusiu neomogen care corespunde infiltratiei tumorale adiacente;-de cele mai multe ori lacuna prezinta la extremitatile ei o imagine de"pintene malign"sau o treapta,care atunci cand este prezenta este considerata patognomonica;-caracterul principal al acestui relief malign este constanta(la nici o manevra imaginea nu se modifica);-daca tumora este mica si situata pe una din fetele organului,poate disparea in substanta de contrast;-printr o compresiune dozata ea poate reapare cu caracterele mentionate mai sus;-daca compresiunea se face pe o zona redusa ca intindere imaginea lacunara isi creste dimensiunile(semnul pelotei);-cercetand relieful mucoasei apare o intrerupere brusca a pliurilor in vecinatatea tumorii;-procesul nu se limiteaza la mucoasa ci infiltreaza submucoasa pe intinderi variate,iar aceasta infiltratie face ca pliurile sa devina proeminente,rigide,dure;-la compresiune acestea nu se pot deplasa.

-infiltrativa-RX=RIGIDITATE SEGMENTARA:-asp Rx a fost comparat cu "scandura pe valuri" datorita rigiditatii zonei afectate la nivelul careia undele peristaltice nu se propaga;-contururile organului sunt inlocuite cu linii intinse si rigide;-peretii se scurteaza iar lumenul se miscoreaza concentric;

-indiferent de forma lui toate duc la stenoza esofagiana maligna care este o stenoza excentrica:;-conturul esofagului este intrerupt,pliurile de asemenea;-nu are dilatatie supraiacenta deoarece evolutia este rapida.



6.Stenozele esofagiene benigne si maligne:aspecte Rx comparative
-stenozele esofagiene benigne cicatriceale,postcaustice:-rezulta din arsuri cu subst caustice;-sediul predilect=stramtorile fiziologice;

-Rx:-stenoza/stenoze in axul organului mai mult sau mai putin stranse,de intinderi variabile;-se insotesc de dilatatie supraiacenta iar conturul organului nu este intrerupt la niv portiunii stenozate;-este contraindicat ex baritat in primele 21 de zile de la accident;

-stenozele esofagiene prin tum benigne:-rare;

-Rx:imagine lacunara benigna cu contururi nete ce poate largii lumenul daca are dimensiuni mari;-peretele esofagian este intact,peristaltismul poate fi afectat la dimensiuni mari si nu este insotita de dilatatia segmentului supraiacent;

-stenozele esofagiene prin tum maligne:-Rx:sunt excentrice;-intrerup conturul organului;-nu se insotesc de dilatatia segmentului supraiacent,evolutia catre exitus fiind rapida;
7.Diverticuli esofagieni:tipuri,aspecte Rx:
-pot fi congenitali si dobanditi;

-cei dobanditi se clasifica dupa mecanismul de producere in:

-de pulsiune:-se datoreaza slabirii musculaturii esofagiene si hernierii mucoasei sau submucoasei prin stratul musculos;-mai frecvent la varstnici;

-Rx-plus de umplere hemisferic ce iese din conturul organului si comunica cu lumenul acestuia;-se pot evidentia pliuri ce converg s intra in lumenul organului;

-de tractiune:-se produc prin procesele inflamatorii mediastinale,care tractioneaza peretele esofagian;-situati pe per ant,lat,mai frecvent la niv bifurcatiei traheale;

-Rx:la inceput au forma de spin,con,triunghiulara,evidentiindu se bine in repletie si la trecerea undei peristaltice;-el se poate evacua numai partial si se poate complica cu diverticulita,cand conturul devine sters,neregulat putand apare aspectul de tractiune al diverticulului.

-de pulsiune-tractiune;

-diverticul functional;

Dupa sediu se pot impartii in:-juxtasfincterian;

-nesfincterian;

Diverticulul ZENKER-diverticul sfincterian, faringo-esofagian, pe per posterior al esofagului,in dreptul lamei triunghiulare Leimer;-initial este asimptomatic, apoi apare disfagia la solide->lichide->tuse,disfonie,scadere ponderala;

-Rx:-mic pintene pe per post al esofagului,care apoi creste in dimens,devine rotund-ovalar,in fazele finale capata asp de "maciuca"stadiu in care diverticulul se umple inaintea esofagului si pastreaza subst de contrast dupa trecerea bolului de bariu.


8.Achalazia esofagiana-Asp Rx

-consta intr o lipsa de coordonare neurologica intre musculatura esofagului si cea sfincteriana datorita absentei sau degenerescentei celulelor plexurilor parietale din segmentele distale ale esofagului;

-reprezinta ingustarea esofagului distal pe o dist de 1-3 cm,in portiunea subdiafragmatica,ce determina o dilatatie in amonte, de grade diferite in functie de vechimea afectiunii.

-Rx:1)pulmonara=mediastin largit spre dreapta;-in incidenta laterala se poate vizualiza un spatiu clar retrocardiac voalat sau opacifiat;

2)ex.baritat=initial pot aparea modificari functionale-contractii esofagiene anarhice,nepropulsive cu caracter de contractii tertiare.Brombart a descris 3 stadii Rx:

a)std 1-calibrul esofagului este discret marit de volum,cu o jena evcuatorie la niv cardiei;-tranzit ezitant;

b)std 2-esofagul are forma cilindrica sau fusiforma,cu calibrul crescut, dar<10 cm;-bariul curge in lichidul de staza in "fulgi de nea",stomacul se umple prin"prea plin", esofagul prezinta contractii tertiare;

c)std 3-esofag dilatat>10 cm,alungit, sinuos cu pereti ondulati,realizand un aspect de "soseta";-bariul se aseaza pe 3 nivele:bariu inf, lichid de staza si bariu la mij, aer sup;-esofagul este asistolic iar stomacul se umple prin prea plin.


9.Nisa gastrica maligna-aspecte Rx

-prezinta dimens mari>3 cm,

-are baza larga de implantare;

-este mai mult inalta decat lata;

-nu proemina in conturul organului(este "incastrata"in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran;
10.Chistele hepatice biliare-semiologie CT

CT-rotunde,cu contururi regulate,cu densitate lichidiana,neiodofile;

-evidentierea unei neregularitati a peretelui sau prezenta septurilor pune problema dg dif cu tum maligne chistice necrozate;

-hemoragia intrachistica duce la cresterea densitatilor, iar infectia determina aparitia unui contrur difuz,captare inelara;


11.Ciroza hepatica-aspecte CT

-exista 3 tipuri morfologice de ciroza:-micronodulara(noduli<3 cm);-macronodulara(de la 3 mm la cativa cm),tipul mixt rezultat din obstructie biliara cronica.

-aspecte morfologice:-in ciroza precoce ficatul poate fi normal sau cu largirea spatiului periportal hilar,atrofia segm medial al lobului stg(segm.4);-poate apare hepatomegalie cu steatoza difuza;-in evolutie apare atrofia lobului drept si a segm medial al lobului stg;-conturul hepatic este boselat prin nodulii de regenerare;-se pot vizualiza adenopatii hilare si benzi hipodense confluente de fibroza ce radiaza de la vena porta sau periferice,ce det retractii capsulare;

-modificari extrahepatice:-splenomegalie,hipertensiune portala,circulatie colaterala portosistemica,varice, ascita;

CT-postcontrast in stadiile tardive,captare hepatica neomogena in faza arteriala,captare scazuta a venei porte si a parenchimului;

-fibroza este hipodensa nativ si postcontrast;

-nodulii de regenerare-contur ster,izo,usor hiperdensi, cei siderotici sunt hiperdensi;-postcontrast sunt izo sau slabi hiperdensi,depinzand de perfuzia lor;

-nodulii displazici-considerati premaligni;-contur difuz nativ;-postcontrast sunt izo sau hipodensi;-un nr mic de noduli cu circulatie arteriala,devin hiperdensi doar la angiografie.


12.Steatoza hepatica-asp CT

-Este rezultatul depunerii excesive de trigliceride;

-poate fi:focala,pseudotumorala,difuza;

CT-scaderea densitatilor parenchimului hepatic(<30UH chiar valori negative).


13.Dilatatiile CBI si EH:asp CT

Boala Caroli-dilatatia chistica, segmentara a cailor biliare intrahepatice;-frecvent se asociaza cu lez chistiec ale rinichilor;

-CT-lez chistice cu densitati spontan scazute intrahepatic ce pot simula o boala polichistica hepatica;-se observa aspectul ramificat al acesor structuri si contiguitatea acestora cu caile biliare intrahepatice dilatate;-examenul postcontrast confirma dg;-pot fi localizate in jurul ramurilor portei,astfel ca pe imaginile CT apar ca zone punctiforme cu densitati centrale diminuate sau mase chistice hipodense,semn patognomonic pt maladia Caroli;-adesea se pot asocia cu prezenta calcificatilor intrahepatice;

Chistele coledociene-dilatatii chistice ale canalului biliar comun;-pot depasii 1,5 cm in diam;-pot fi si secundare unei obstructii biliare;-dilatatia poate afecta caile biliare extra/intrahep;-coledococelul reprezinta o dilatatie chistica a partii intramurale distale a canalului biliar comun care herniaza in duoden;

-CT-apar sub forma unor mase cu densit spontane lichidiene, de vol crescut,localizare in vecinat venei porte si in contiguitate cu sist ductal proximal si distal;-pot contine calculi;

Colestaza obstructiva-obstructia este localiz la niv cailor intra/extrahep,duce la dilatatia locala sau generalizata a cailor biliare intrahep;-poate fi cauzata de infl,cicatrici,calculi,tum intraluminale,compresii extraluminale(tum,gg,vezicula biliara)

-CT-caile biliare devin vizibile cand diam ramurilor semn are 3 mm p colangiografie;-pe scanurile native:CBI dilatate,cu densit apropiate de cele ale apei;-CBI dilatate postcontrast apar ca imagini hipodense,bine delimitate, cu forma tubulara la niv lobului stg,rotunde ovalare la niv lobului dr;-CT nu depisteaza intotdeauna cauza;-calculii intraluminali sunt usor identificabili;-modificarile infl cu variatii neregulate ale calibrului CB sunt dificil de evaluat;-terminarea brusca fara cauza aparenta a unui duct biliar sugereaza o tum intraluminala=colangiocarcinom;

Sd.Miriazzi-CT-Dilatarea CBI/CBEH proximal de locul compresiei ductului biliar printr un calcul din vezicula biliara sau canalul cistic,adesea acompaniata de reactie infl cronica.

Colangitele-acute(sec obstr benigne sau maligne a ductului biliar)si recurente piogene;

-CT-dilatatii variate ale CBI/CBEH;-unele ducte pot contine bule de gaz;-maj dilatatiilor nu se coreleaza cu gravitatea;-peretii canaliculilor capteaza postcontrast;-abcesele sunt lez intrahep hipodense,cu contururi imprecise,care contin bule de gaz;

-colangitele scleroase primare:-boli cronice progresive,cu r.infl fibrozanta a CB;-duce la aparitia obstructiei biliare,colestaza,ciroza biliara si hipertensiune portala;-CBI sunt intotdeauna afectate;-cele extrahep sunt afectate variabil;-se asociaza frecvent cu colita ulceroasa;

-CT-dilatatii segm,constrictii ale cailor biliare intrahep;-strictura afecteaza frecvent confluenta ductului hep dr cu cel stg;CBEH prezinta alternanta de dilatatii si stenoze;asp de "matanii"al tractului biliar atat la CT cat si la colangiografie;-peretii ductelor ingrosati(>2mm)cu formatiuni nodulare si captare postcontrast;-in ciroza biliara ficatul prezinta contur lobulat,atrofia segmentelor lat si post si hipertrofia lobului caudat.



Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə