Aparatul respirator

1.Chistele renale benigne-aspecte CT

Reprezintă o masă renală intraparenchimatoasă , subcapsulară , corticală sau medulară , rotundă sau ovalară , cu contur subţire , cu densitate de fluid , neiodofilă care comprimă , dar nu obstruează pelvisul renal. Poate fi acoperită de fascia renală, dar nu invadează venele renale.

Chisturi complicare au densitate crescută, septuri, calcificări, pereţi groşi , conţinut gazos. Chisturile cu densităţi spontane crescute apar în: hemoragie, prezenţa de substanţă de contrast datorită existenţei unei căi de comunicare cu sistemul colector sau prin difuziune, calcificări ale peretelui chistului, infecţii (ea duce la formarea de perete gros , iodofil).

Chisturile parapielice au densităţi de fluid şi s eevidenţiază bine postcontrast iv. Ele amprentează structurile hilului renal.

2.Adenocarcinomul renal- epitelomul- aspect CT

Reprezintă 85% din tumorile maligne primitive, are o densitate spontană redusă , uneori cu zone centrale hipodense, de necroză. Pot apărea calcifieri arciforme periferice asemănătoare cu ale chisturilor sau centrale care exclud diagnosticul de chist. Sunt 3 grupe:

• 
  Epiteloamele hipervasculare tipice-iodofielie intensă în faza arterială , tranzitorie, cu contur net sau difuz. În faza parenchimatoasă devin hipodense, pot exista necroze intratumorale.
  
• 
  Epiteloamele necrotice pseudochistice-tumoare tisulară mare , ce se poate necroza devenind formaţiune chistică cu membrană groasă şi neregulată.
  
• 
  Epiteloamele hipovasculare –sunt de talie mică , cu iodofilie scăzută.
  

3.Tumora WILMS- aspecte CT

Este cea mai frecventă tumoare renală la copii. Prezintă nişte mase solide, hipodense , care produc deplasarea şi distrugerea parenchimului renal. Nu prezintă calcificări. Când prezintă hemoragie şi necroză intratumorală, aspectul este heterogen.

Postcontrast iv , tumora rămâne hipodensă, zona de necroză fiind delimitată de pseudocapsule groase. În tumorile mari persistă un rest parenchimatos subţire laminat în jurul unei mase tumorale hipodense după injectare.

Sunt prezente adenopatii paraaortice şi în hilul renal. Diagnosticul diferenţial se face cu neuroblastomul de glandă suprarenală.

4.Metastazele şi limfoamele renale- aspecte CT

Metastazele renale. Aspectul nu se distinge de cel al uni carcinom. Pot fi unice sau multiple de mici dimensiuni. Sunt izo sau hipodense , iodofile sau omogene. Metastazele provenite de la un cancer de colon sunt mari şi pot prezenta calcificări , iar cele ale melanoamelor infiltrează spaţiul perirenal.

Limfoamele renale. Interesarea rinichilor îmbracă 4 aspecte: interesare nodulară bilaterală cu leziuni multiple , difuz delimitate de 1-5 cm vizibile numai post constrast iv. Masa nodulară solitară (care deformează conturul renal). Masa retroperitoneală care se extinde în sinusul renal fără prezenţa unor mase cu reducerea captării în faza parenchimatoasă , post contrast iv şi excreţie renală scăzută.

5.Tumorile vezicale – aspecte CT locale şi ale extensiei

CT nu face diferenţa între stadiile A(infiltraţie subepitelială), B1(infiltraţie tumorală a tunicii musculare) şi B2 (infiltraţie tumorală ce depăşeşte musculara) , neputând diferenţia învelişurile peretelui vezical. Tumorile limitate la perete: îngroşări focale relativ bine delimitate , imagini lacunare intraluminale sau interesarea unor porţiuni largi din peretele vezical.

Densitatea tumorală este similară cu densitatea peretelui vezical , dar tumora captează intens contrast. CT vizualizează extensia tumorală la organele vecine , la pereţii pelvini. Formele infiltrative produc retracţia peretelui. Hidronefroza consecutivă apare în fazele tardive.

Recidivele tumorale sunt mase cu densitate spontană de ţesut cu sau fără necroză centrală.

6.Cancerul de col uterin-aspecte CT

Sunt tumori cu densităţi spontane tisulare ce produc mărirea dimensiunilor de col uterin şi care se pot extinde la uter , sau parametre. Extensia la nivelul parametrelor se evidenţiază prin ştergerea contururilor externe ale colului, prezenţa unei mase tumorale lobulate sau triunghiulare excentrică către parametre.

Invadarea organelor adiacente: infiltrarea planurilor grăsoase perivezicale sau /şi perirectale, îngroşările cu aspect nodular , asimetrice , ale pereţilor rectali sau vezicali, prezenţa unor mase tumorale pelvine cu aspect heterogen şi care se extind la planurile musculare.

CT poate evidenţia adenopatiile metastatice şi recidivele tumorale.

7.Tumorile prostatei- indicaţii CT şi stadializare

Prostatita acută. Mărire simetrică a glandei cu aceeaşi densitate cu cea a prostatei normale sau a adenomului , iar în cea cronică , prostata are dimensiuni reduse prin fibroză sau cicatrici. Abcese şi focarele de lichefiere apar post contrast iv. , ca arii hipodense, neregulate cu încărcare inelară periferică.

Hiperplazia benignă de prostată.O prostată voluminoasă peste 5 cm , bine delimitată. Ţesutul glandular periferic normal este hipodens postcontrast. Pot apărea calcifieri. Post contrast se pot evidenţia noduli hipo sau hiperdenşi.

Carcinomul de prostată. T0-nu se evid tum primară Tis-carcinom in situ T1-nevizibilă imagistic T2-2a-tumora cuprinde un lob prostatic, 2b-tumora cuprinde 2 lobi T3-extensie dincolo de capsula prostatică T4-invadarea altor strict pelvine N1-metastaze în ganglionii limfatici regionali M1-metastaze la distanţă

8.Cancerul ovarian- aspecte locale şi ale extensiei CT

Tumori primitive. Cele mai frecv sunt adenocarcinoamele papilare nediferenţiate şi chistadenoamele seroase şi muci pare. Tumorile maligne ovariene primare sau secundare sunt mase pelvine unu sau bilaterale cu localizare anexială. Chistadenocarcinoamele , sunt voluminoase, chistice, şi hipodense cu contururi neregulate şi pot conţine componente tisulare în interiorul masei chistice. Celelalte categorii histologice sunt mase mixte cu componente solide şi chistice sau numai solide cu densităţi între 40 şi 50 UH. Invazia organelor pelvine se evidenţiază prin dispariţia planurilor grăsoase adiacente. Tumorile metastatice ovariene.Sunt tumorile Krukenberg care pot fi pe CT predominat solide sau chistice.