Aparatul respirator

14.Leziunile traumatice hepatice-asp CT

DILACERAREA-localiz cel mai frecvent de a lungul vaselor si fisurilor;-dilacerarea hilara este deseori asociata cu lez ale tractului biliar;-apare k o hipodensitate liniara si ramificata cu margini bine conturate;-dilacerarile pot si multiple sau parcelare;-fractura de ficat este o dilacerare extinsa la intregul ficat cu evulsia unei parti din parenchim;

HEMATOMUL INTRAPARENHIMATOS-CT-colectie hiperdensa,rotund ovalara,in interiorul dilacerarii,care poate sa persiste cateva sapt;-lichefierea hematomului poate produce chiste posttraumatice;

HEMATOMUL SUBCAPSULAR-colectie sanguina lntiforma,dedesuptul capsulei hep intacte,localiz frecvent ant-lat de lobul dr;-concluzia-arii de minima hemoragie si edem,prezentand zone hipodense sau regiuni de edem hepatic marcat;

-hipodensitatea periportala poate si singurul semn al unui traumatism hepatic;

-hemoperitoneul este vizibil in recesul hepatorenal(sp. Morrison);-se poate extinde prin sp paracolic dr pana la pelvis;-prezinta densit de 40-50UH;-un cheag hiperdens poate indica locul sangerarii;-o arie mai mare hiperdensa sugereaza sangerarea activa.

15.Chistul hidatic hepatic-asp CT

CT-nativ-bine delimitat,cu densit fluide, cu calcificari ale per la 50%,decolorarea membranei,adesea are vezicule fiice;

-postcotrast-se incarca periferic;

-chistul vechi se poate calcifica;

-complicatii:1)ruperea in caile biliare cu fistula bilio chistica si semne indirecte:-prabusirea per chistului;-dilatarea cailor biliare;-vizualiz niv orizontal;

2)suprainfectarea-suspectata in cresterea dimens intrachistice sau in cazul aparitiei niv orizontal;

16.Pseudochistele pancreatice-asp CT

-Colectii constituite din tesut necrotic,sange si secretii provenite de la niv pancreasului in cursul unei pancreatite incepand cu sapt a 6 a;-pot si localiz in int capsulei intrapancr dar si extrapancr;pot eroda per duodenului si simula o obstructie intratum sau pot ajunge la niv splinei sau ficatului;-initial peretii sunt formati din structuri tisulare variate care limiteaza reactia pancreatica;-ulterior se formeaza pereti din tesut granulos apoi fibros realizand maturarea pseudochistului;

-CT-precizeaza nr,localiz;-acestea sunt colectii fluide(0-25UH),rotunde cu per iodofil.
17.Semiologia CT a colangiocarcinoamelor extrahep

-mai frecvente decat cele intrahep;-apare in decadele 6-7;simptomul cardinal este icterul dureros;-bifurcatia can hep este afectata in 10-25% din cazuri(tum Klatskin) si peste 50% din tum apar la niv can biliar comun;-metastazeaza limfatic in gg lig hepatoduod(>30%) si gg celiaci(>15%)

-CT-masa tumorala ce produce obstructia biliara identificabila CT in 40-70% din cazuri;-dilatatia izolata a cailor biliare intrahep este cel mai important semn in absenta vizualizarii tum;-unele tum bogate in tes conj sunt mai bine vizualizate pe sectiunile tardive,in faza de captare intersitiala;-tum exofitice sunt bine evidentiate,iar cele polipoide intraductale sunt detectate mai rar;-unele tum care contin tes conj-intestitial sunt mai bine evidentiate in stadiile tardive,in faza de captare interstitiala.
18.Lacuna maligna in patologia tubului digestiv

LACUNA MALIGNA:-plus de umplere;-lacuna apare transparenta inconjurata de o substanta de contrast opaca;-forma este neregulata,contur policiclic neclar,sters,care contrasteaza cu restul organului care prezinta contururi nete;-imaginea de la regiunea afectata la cea sanatoasa se face printr-un semiton cenusiu neomogen care corespunde infiltratiei tumorale adiacente;-de cele mai multe ori lacuna prezinta la extremitatile ei o imagine de"pintene malign"sau o treapta,care atunci cand este prezenta este considerata patognomonica;-caracterul principal al acestui relief malign este constanta(la nici o manevra imaginea nu se modifica);-daca tumora este mica si situata pe una din fetele organului,poate disparea in substanta de contrast;-printr o compresiune dozata ea poate reapare cu caracterele mentionate mai sus;-daca compresiunea se face pe o zona redusa ca intindere imaginea lacunara isi creste dimensiunile(semnul pelotei);-cercetand relieful mucoasei apare o intrerupere brusca a pliurilor in vecinatatea tumorii;-procesul nu se limiteaza la mucoasa ci infiltreaza submucoasa pe intinderi variate,iar aceasta infiltratie face ca pliurile sa devina proeminente,rigide,dure;-la compresiune acestea nu se pot deplasa.

-atunci cand este mare se poate produce bilocularea maligna cu urmat aspecte:

-istmul este in axul organului,contur neregulat, difuz;

-stomacul ia aspect de clepsidra,umplerea se face simultan in ambele pungi;

-pliurile mucoasei sunt intrerupte la nivelul istmului cu aspect semitonal;

19.Lacuna benigna-caractere generale RX

-reprezinta expr Rx a tum benigne,prototipul fiind polipul cu diverse localiz la niv tubului dig;-alte tum ce pot da imagine lacunara cu caractere benigne:miom,lipom,fibrom sau alte lez:linita plastica benigna,pancreasul accesoriu,polipoza;

-RX-minus de umplere rotund ovalar cu dimens veriate,unica sau multipla,mobila sau fixa, centrala sau marginala, cu contururi nete,regulate;-pliurile mucoasei nu sunt modificate si peristaltica este normala.
20.Cancerul de colon:met de investigatie utilizate pt dg,tipuri,met indicate de investigatie

-tumorile maligne ale colonului imbraca 3 forme:infiltrativa,vegetanta,ulcerata-forme care RX se traduc prin lez elementare:rigididatea,lacuna si nisa maligna;-toate aceste forme duc la stenoza,neregulata care este evidentiata la ex irigografic sau prin dublu contrast;

-la examinarea in dublu contrast se constata intreruperea "lizereului de siguranta" semn de certificare a tum maligne;

-met moderne CT-este indicata in stadializarea cancerului de colon

21.Semne indirecte ale ulcerului duodenal

-pot fi morfologice si functionale;

-morfologice:

-modif de forma si dimens ale bulbului;

-in faza acuta bulbul este mic datorita edemului cu incizuri pe contur;

-in ulcerele cronice bulbul este scleros,cu per rigizi,liniari,contururi neregulate;

-bulbul poate apare deformat in"trefla",in"ciocan",in"roata dintata';

-pseudodiverticulul Hart-zona de per bulbar normal cuprinsa intre 2 arii cicatriceale care se dilata la trecerea subst baritate;

-nisa nu e intotdeauna vizibila=>corelatii intre prezenta incizurilor+dilatarilor si localiz nisei(legea lui Fanardjian):-inciz p mica curbura=nisa pe fata post;-inciz p mare curbura=nisa pe fata ant;-incizura pe ambele curburi=ulcer dublu;-dilatarea recesului Akerlund=nisa pe fata ant;-dilatarea recesului Cole=nisa pe fata post;-dilatarea ambelor recesuri=ulcer dublu;

-functionale:

1)locale:

-intarzierea umplerii bulbului cu subst baritata;

-evacuare accelerata bulbara sau evacuare intarziata cu bulb hipoton;

-modificari de tranzit bulbat in +sau in-=staza bulbara-bulb intolerant;

-evacuare si umplere incompleta cu niv hidroaeric;

2)la distanta:

a)in amonte fata de leziune:-spasm piloric intermitent;-stomac cu cei 3 H:hipersecretie,hipertonie,hiperperistaltism;

b)in aval de leziune:-dilatarea genunchiului inf al D2 cu staza si fen de"brasaj"radioscopic:miscarea de du-te-vino a subst baritate.

22.Suferintele imediate si tardive ale stomacului operat:aspecte Rx

Imediate:

1)Atonia acuta a stomacului:Rx=bontul gastric este mare,inert,fara contractii,substanta baritata cade in fulgi de nea.

2)Stenoza gurii de anastomoza:Rx=stomacul are contractii ample cu refluxul substantei baritate in ansa aferenta;-stenoza poate fi organica,data de torsiunea anselor,invaginatia lor sau inflamatia intra si perianastomotica.

3)Desfacerea suturilor:Rx=bariul ajunge in peritoneu cu aparitia unei peritonite grave;

4)Abcesul subfrenic:Rx=imagine mixta hidro aerica cu niv orizontal subdiafragmatica.

Tardive:

1)Bontul gastric mic:Rx=bont gastric de dimens reduse,nu se opacifiaza cu subst baritata datorita undelor de la niv gurii de anastomoza trecand in ansele jejunale;

2)Sd. de ansa aferenta-apar dupa anast T-L de tip Reickel Polia;-clinic:dur in HD ce cresc in intensit pana la adev colici,se calmeaza dupa varsat,abundente cu continut biliar si alim aparute la 20 min dupa mese;-Rx=ansa aferenta se opacifiaza pe o distanta de 10-15cm, are un calibru crescut iar bariul se dilueaza in continutul biliar si alimentar bogat al ansei;-dupa o opacifiere de 10-15 min ansa aferenta prez unde peristaltice accentuate,evacueaza continutul baritat si nu se mia opacifiaza in cadrul aceluiasi examen.

3)Sd.postprandial precoce"dumping sindrome'-clinic-tulb dispeptice aparute precoce si tulb vasomotorii cu senzatii de caldura,paloare,ameteli,transpiratii,etc;-Rx:evacuare precipitata a bontului cu hipokinezie jejunala;ansa aferenta apare dilatata,cu relief ingrosat, contururi inegale,dintate sau neregulate;distonie marcata la niv jejunului terminal si ileonului proximal.

4)Sd.postprandial tardiv-sd.hipoglicemic-clinic-aceleasi manif ca si in sd postprandial precoce dar aceste simptome apar tardiv la 2-4 ore dupa mese;-Rx:manif necaracteristice care uneori pot lipsi sau asp de jejunita;

5)Gastrita bontului-45-95%in cazuri;-marea variabilitate a prevalentei acesteia la niv stomacului operat este explicata de imposibilitatea precizarii daca aceasta afectiune era sau nu preexistenta interv chir;-apare dupa gastro entero anastomoze,anast de tip R-P sau Pean;-Rx-imbraca cele 3 forme:hipertrofica,atrofica si mixta(cu modif mentionate la gastrite)

23.Abcesele hepatice-Asp CT

-Pot fi unice,multiple sau multiloculare separate prin septuri,care permit comunicarea cavitatilor abcedate;

-CT-lez hipodense,omogene,cu densit intre 15-30UH bine delimitate prezentand capsula,necaptante central;-captarea periferica apare la 50% din cazuri;-in 6-15% din cazuri apare un halou hiperdens periferic in faza arteriala care dispare rapid;-sunt descrise abcese cu asp de "tinta dubla";lez hipodensa centrala apare dupa injectare inconjurata de un halou hipo/hiperdens,inconjurat la randul sau de o zona hipodensa difuz delimitata periferic care capteaza discret subst de contrast;-anomaliile de perfuzie ale parenchimului hepatic din jurul abcesului apar ca zone hiperdense,segmentare sau lobare,in timpul arterial,devenind rapid izodense cu restul parenchimului in faza portala,corespunzand procesului inflamator din jurul abcesului;-inelul periferic format din tesut de granulatie poate apare hipodens in faza venoasa;-la pacientii imunodeprimati microabcesele apar ca zone multiple,hipodense,rotunde,pe toata aria hepatica dar si la niv splinei;-lez nu se modif postcontrast i.v;
24.Metastazele hepatice-asp CT

CT-hipodense(20-45UH) bine delimitate,uneori cu necroza intratumorala,chistice;-hiperdense in hemoragie intratumorala sau cand apar pe ficat steatozic;-pot avea calcificari;-lez nodulare sunt omogene iar cele mari sunt neomogene,difuz conturate;-postcontrast se vizualizeaza vascularizatia tum,sunturile arterio venoase si modul de captare a metastazelor(inelar periferic);-metastazele de la tum hipovasculare capteaza periferic in faza arteriala si mai rar in faza portala(semnul tintei);-metastazele care nu prezinta captare inelara,nu capteaza in faza arteriala si devin hipodense in faza venoasa;-aspecte rare:metastaze hipervasculare,omogene,cu hiperdensitate in faza arteriala,metastaze care nu si modifica asp in faza portala,uneori pot simula hemangioamele hepatice.

25.Hepatocarcinoamele-asp CT

CT nativ-tum solitara sau multipla,izo sau hipodensa,calcificari in 5-10% din cazuri;-pot apare arii de necroza ,infiltratie grasoasa;-forma nodulara frecvent are capsula sau contururi imprecise;-tum mari sunt incapsulate in 80% din cazuri,cu str neomogena;-formele infiltrative sunt segmentare,heterogene,cu contur difuz;-forma difuza este mai rara si prezinta numerosi micronoduli diseminati;-toate formele mari dezvolta noduli sateliti;-frecvent sunt hipervascularizate dar exista si forme hipovascularizate sau mixte;-zonele avasculare sunt determinate de obstructia vasculara,necroza tum sau hemoragiile intratum;-invazia venei porte determina tromboza;-uneori prima manif a tum poate fi hemoragia intrahep,subcapsulara sau intraperitoneala;-tum hipervasculare in faza arteriala au incarcare marcata;-in tum mari datorita necrozei si hemoragiei incarcarea este neomogena,capsula ramanand hipocaptanta;-in faza portala tum se spala devenind izo sau hipodensa;-tipul difuz este greu de evidentiat ca si celelalte forme intr un ficat cirotic;-tum hipovasc sunt vizibile nativ si sunt necaptante;-extensia tum:tromboza de VCI,adenopatiile,extensia la diafragm,la per abd si la org vecine;-tromboza ramurilor venei porte este invazie tum directa;-trombii sunt hipodensi si incarca neregulat;-sunturile arterio portale tumorale,incarca precoce in ramurile portale intrahep in faza arteriala;-ruptura spontana produce hematom subcapsular sau intraperitoneal;-dg dif se face cu hemangiomul,metastazele hep,tum benigne.

26.Nisa gastrica benigna-caractere generale

RX-plus de umplere cu urmat caractere:

-prez dimens reduse<3cm;

-este mai mult inalta decat lata;

-are baza de implantare redusa;

-proemina in conturul organului;

-prez edem periulceros cu depresiuni supra si subiacenta;

-este dureroasa la compresiune sub ecran;

-sub tratament antiulceros dispare sau isi reduce dimensiunile;
27.Pancreatita acuta-asp CT

-Este o inflamatie cu potential de vindecare completa,marcata de pusee acute inflamatorii

-sunt 2 forme anatomoclinice:interstitiala si necrotico hemoragica

-se clasifica in forme medii si severe in functie de severitate

-in forma medie predominant este edemul intrerstitial si necroza grasimii peripancreatice

-forma severa este caracterizata prin extensie la grasimea peripancreatica si hemoragie intraperitoneala

CT:la 30% din cazuri CT normal;-pancreatita medie este caracterizata prin cresterea in vol a unei portiuni sau a intregului pancreas;-zonele edematoase sunt slab delimitate si cu densitati scazute;-conturul glandular este neregulat,iar fascia Gerota este ingrosata;-postcontrast poate apare captare neomogena;-in forma exudativa apar colectii fluide neiodofile,fara per propriu(15UH) si necroza grasimii peripancreatice cu indice mare de atenuare(25UH) extinse in tes pararenal ant,rad mezenterului si in lig gastrocolic,gastrosplenic si gastrohep;-rar apar si in sp pararenal post;-extensia in sp pararenal cu respectarea sp perirenal formeaza semnul"haloului";-colectiile se pot extinde in sp perirenal,bursa omentala,mediastin si pelvis;-ingrosoarea focala a per gastric este intalnita in 70% din cazuri;-pancreatita severa este caracterizata prin cresterea in vol a gl,neomogena,slab delimitata de tes.din jur;-ariile de necroza apar hipodense,sechestrele izodense iar zonele de hemoragie hiperdense;-postcontrast iv se poate determina extensia necrozei pancreatice(parenchimul viabil capteaza subst de contrast,in timp ce zonele de necroza nu).
28.Pancreatita cronica-asp CT

cT-normal la 10% din pacienti;-poate detecta:atrofie glandulara,rareori marirea globala sau focala de volum(forma hipertrofica),calcificarile pancreatice(parenchimatoase sau intracanaliculare),dilatatiile can pancreatic si neregularitati de contur,modif de calibru ale coledocului,pseudochisturile pancreatice sau la distanta;-in cursul exacerbarilor gl poate fi normala,marita sau redusa in dimens;-modif focale de vol acompaniate de dilatatii canaliculare pot mima existenta unui carcinom pancreatic,obstructia ductului biliar comun si a celui pancr,atrofia cozii pancr si obliterarea planului grasos din jurul arterei mezenterice sup.

29.Tumorile pancreasului exocrin-aspecte CT

ADENOCARCINOAMELE PANCREATICE(modificarid e volum ale pancreasului-masa focala execntricamarirea procesului uncinat cu aspect lobulat sau marirea difuza a caoului pancreatic;modificari de densitate ale ets pancreatic-sunt zone centrale hipodense difuz delimitate dar numai unele sunt expresia unenecroze trumorale;invadarea grasimi peripancreatice-se pot extinde spre planurile pancreatice dsintre splina si ficat flezura splecnica a colonului realizand crestrea variatilor densitatilor ale grasimi peripancreatice;invadarea vaselo si a gg limfatici-demonstearza tromboza ocluzia modifcarile abrubte de calibru sau deplasarea vaselor peripancreayice;cel mai frecvent sunt af gg din jurul trunchiului celiac si al arterei mezenterice sup;metastazele hepatice-unice multiple rar iodofile;alte ,modificari-obst canalului pancreatic su dilat ale cailor biliare)

TUMORI CHIOSTICE MUCINOASE(la corpul sic apul pancreasului,multiloculare bine delim in unele cazuri sunt multiple cu contur neregulat peerti subtiri cu ingrosari locale.septuri cu calcificari,)

TUMORILE CHISTCIE SEROASE

TUM CELULELOR INSULARE-au diam mici strc izodense cele mari pot avea zone de necroza;obstr canalului coledoc

TUM SECUNDARE PANCREATICE-dispare planu grasos tum se extinde in tes pancreatcic,lez rinichiului pot deplasa coada pancreasului,invada grasimea si obstrua evna splenica

LIMFOAMELEmasa solida vlm omogen cu masa ganglionare peripancreatice

30.Hemangiomul hepatic:asp CT

-Hemangioamele capilare sunt lez de mici dimens,de obicei<2cm;-hemangioamele cavernoase au 3-5 cm sau mai mult;

-CT-nativ sunt lez hpodense,rotunde sau ovalare,bine delimitate, omogene;-fibroza sau calcificarile det heterogenitate;-postcontrast capteaza periferic,in faza arteriala,cu asp globulos,apoi centripet devenind izodensa cu vasele de sange la sf fazei portale,cu exceptia zonelor de fibroza;-hemangioamele mici fara fibroza centrala devin omogene postcontrast;-incarcarea completa poate dura pana la 30 min.
31.Lez traumatice ale splinei-Asp CT

Hematomul subcapsular

CT-in faza acuta imagine hiperdensa localiz subcapsular,iar in faza tardiva hipodensitati lenticulare tangente la supraf splinei;-postcontrast iv se delimiteaza colectia hematica si zonele de dilacerare sau contuzie cu sau fara ruptura de capsula;-prezenta bulelor de gaz sugereaza infectia hematomului;-hematoamele vechi se pot calcifica;

Dilacerarea splenica

-ruptura splinei determina intreruperea conturului si prezenta revarsatului sanguin perisplenic(hiperdens in faza acuta si hipodens in colectia cronica).
32.Adenomul si hiperplazia nodulara focala-asp CT

Adenomul-tum benigna solitara,subcapsulara,cu dimens intre 5-10cm,prezinta risc de degenerare;-descoperit intamplator sau se poate manifesta printr o ruptura,antrenand un hematom subcapsular sau hemoperitoneu;

-CT-nativ sunt hipoense,bine delimitate cu zone necrotice;-postcontrast devine hiperdensa in faza arteriala;-in faza portala poate avea orice aspect;-datorita continutului adipos mare poate fi hipodensa nativ sau postcontrast.

Hiperplazia nodulara focala-lez benigna rara,alcat din cel Kupffer,hepatocite si cai biliare;

-CT-hipodense sau izodense nativ cu zone fine stelate intratumorale hipodense fata de tumora care corespunde fibrozei centrale;-postcontrast sunt hipervasculare,omogene in faza arteriala,devenind rapid izo/hipodense in faza portala;-cicatricea fibroasa ramane hipodensa in faza portala iar in fazele tardive devine hiperdensa.


CORD SI VASE

1.Imaginea radiografica normala a siluetei cardiac in incidenta postero anterioara si profil a teleradiografiei

Incidenta PA

Conturul drept al cordului are 2 arcuri:

• 
  -arcul superior drept-rectiliniu, dat de vena cava superioara;
  
• 
  -arcul inferior drept convex dat de AD.Punctul de unire a celor 2 arcuri se noteaza cu D iar punctul de unire dintre arcul inferior drept si diafragm cu D’.
  

Conturul stang al cordului cuprinde 3 arcuri:

• 
  -arcul superior stang(butonul aortic)-convex, dat de butonul aortic;de la marginea stanga a traheei la extremitatea lui cea mia convexa masoara 2,5 cm la femei si 3 cm la barbate
  
• 
  -arcul mijlociu stg(‘golful cardiac’)-concav, este dat in 2/3 superioare de artera pulmonara stanga(AP) si in 1/3 inferioara de auriculul stg.
  
• 
  -arcul inferior stg- convex,dat de VS;limita dintre VS si auriculul stg se stabileste numai prin dinamica, ea constand dintr un punct imobil notat cu S.Locul de contact dintre VS si diafragm se noteaza cu S’.
  

Incidenta lateral stg

Incidenta laterala cu esofag baritat permite apercierea dimensiunilor cavitatilor si a raporturilor acestora cu esofagul.

-conturul posterior este dat de cordul stg:

• 
  -½ sup este data de AS care vine in contact intim cu esofagul baritat.Orice marire a AS lasa amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului baritat si produce o deplasare spre posterior a esofagului
  
• 
  ½ inf este data de VS.In fata esofagului urca VCI al carei traiect poate fi evidentiat.VCI, Diaf stg si per post al VS formeaza un triunghi echilateral=triunghiul venei cave=certificatul de sanatate al VS.Orice diminuare sau disparitie a lui este semn de HVS.HVS lasa a mprenta cu raza mare de curbura asupra esofagului si il deplaseaza posterior.HVS pot depasi spre post esofagul spre deosebire de dilatatiile anevrismale ale AS care nu depasesc esofagul.
  

-conturul anterior este dat de VD;acesta vine in contact cu sternul p o dist de 3-4 cm iar adancimea spatiului clar retrosternal este de 3-4 cm.In fazele initiale ale HVD este interest diam longitudinal,iar dupa ce a fost depasita limita de adaptabilitate a VD apare cresterea diam transversal.

2.Hipertrofii ventriculare-Aspecte RX.

A)HVD de rezistenta se intalneste in:SP infundibulara; Scleroze pulmonare primitive sau secundare; SM cea mai tipica;

• 
  -primul semn de HVD este diam longitudinal al cordului marit.
  
• 
  -in Incidenta lat stg spatiul clar retrosternal apare redus prin cresterea distantei de contact cu sternul.Atunci cand HVD modifica si diam transversal, cu diminuarea consecutive a adancimii spatiului clar retrosternal se considera k a fost depasita limita de adaptabilitatea VS.
  

B)HVS de rezistenta apare in :HTA, Sao;

Incidenta PA:

• 
  -Arc inf stg alungit cu deplasare usoara a varfului cordului catre peretele thoracic;in HVS importante opacitatea cardiac se mareste spre stanga putand sa ajunga cu marginea inf stg la rebord.
  
• 
  -buton Ao proeminent cu diam >3 cm; golf cardiac adancit;
  

-incidenta lat stg:

• 
  triunghiul VCI micsorat sau disparut;
  
• 
  HVS lasa amprenta cu raza mare de curbura asupra esofagului baritat deplasandu l catre coloana; sunt situatii in care VS depaseste esofagul baritat
  

C)HVD de umplere poate fi consecinta: umplerii retrograde a VD-IP;Curent sporit de sange-IT,DSA,DSV,PCA.

• 
  -Asp RX este asemanator cu HVD de rezistenta insa aceasta hipertrofie este insotita de hiperemie pulmonara si nu de HTP ca in HVD de rezistenta.
  

D)HVS de umplere

• 
  RX: pe incidenta PA-arcul inf stg ar cordului tinde sa se apropie de rebordul costal iar p incidenta lat stg diminuarea sau disparitia triunghiului VCI.
  

3.Dilatatiile atriale-aspecte RX

1. 
   -DAD(Dilatatia atriala dr) se intalneste in:ST,Boala Epstein(Insertie inf a valvelor tricuspide pe per VD);
   

• 
  Pe incidenta PA:Largirea spre dreapta a umbrei cordului-arc inf dr alungit si proeminent;
  

2. 
   -DAS(dilatatia atriala stg) se intalneste in BM,SM;
   

• 
  Pe incidenta PA determina dublu contur la niv arcului inf dr sau contur biconvex sau intreg arcul inf dr este dat de AS care nu vine in contact cu diafragmul spre deosebire de DAD;-La niv golfului cardiac urechiusa AS det bombarea 1/3 inf a arcului mijlociu.
  

• 
  Incidenta lat stg –amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului pe care l deplaseaza posterior;in dilatatiile anevrismale ale AS esofagul ia aspect de”secera”;