Aparatul respirator

4.Modificarile siluetei cardiace si ale circulatie pulmonare in SM.

Modificarile siluetei cardiace

• 
  Incidenta PA:-contur drept cu arc sup dr normal;-arc inf dr poate realize urmat asp:dublu contur, arc biconvex, intregul arc inf bombat dat de AS care nu vine in contact cu diaf;
  
• 
  -conturul stg cu buton Ao mic datorita aportului redus de sange in VS;rotatiei spre stg a cordului dat HVD; Element subiectiv-arcul mijlociu stg este rectiliniu sau convex datorita dilatatiei AS si cresterii calibrului AP;-Golf cardiac rectiliniu sau convex prin:APstg cu calibru crescut si urechiusa AS care bombeaza;
  
• 
  Incidenta lat stg :-DAS cu amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului;-triunghiul VCI normal;-reducerea dimens spatiului clar retrosternal prin HVD de rezistenta.
  

Modificarile circulatiei pulmonare

• 
  -sunt date de instalare HTP initial venoasa si apoi arterial+venoasa ca urmare a instalarii celui de al doilea baraj.
  
• 
  -HTP venoasa-RX-liniile Sylla,AP cu calibru crescut si contur difuz,Kerley A,B,C,D si transudate alveolare care in cazurile cornice pot da aspectul de hemosideroza alveolara.
  
• 
  -HTP arterial-RX-hil marit cu contururi nete si desen arterial amputat.
  

5.Modificarile siluetei cardiace si ale circulatiei pulmonare in BM.

Consta in dubla leziune mitrala SM si IM. Aspectul RX este asemanator al stenozei deoarece aceasta este elementul dominant, la care se adaugata HVS.

6.Pericarditele si miocarditele-elemente radiografice de Dg pozitiv si diferential.

Miocarditele-

• 
  incidenta PA-Cordul este marit in dimensiuni de forma triunghiulara cu baza larga de implantare de diafragm;-unghiurile cardiofrenice sunt obtuse;-arcurile cordului sunt urmarite cu dificultate, contururi difuze;-schimbarea formei si volumului la schimbarile de pozitie datorita tonusului scazut;
  
• 
  -incidenta lat:-reducerea dimens spatiilor clare retrosternal si retrocardiac;-esofag baritat deplasat posterior;-kimografic:cordul prezint pulsatii frecvente reduse;-radioscopic:esofagul nu prezinta pulsatii transmise de la niv cordului-semnul Millnet.
  

Pericarditele

• 
  -Incidenta PA-Cordul este crescut in dimensiuni cu aspect de cord in carafe cu pedicul vascular scurtat si dilatat;arcurile normale nu mai pot fi urmarite;-unghiurile cardiofrenice sunt ascutite,contururi nete;-hemidiafragmul dr usor ascensionat-hepatomegalie de staza;
  
• 
  -Incidenta lat:-reducerea dimens spatiilor clare retrosternal si retrocardiac;-esofag deplasat posterior;
  
• 
  -radioscopic-Butonul Ao prezinta pulsatii spre deosebire de restul cordului;-esofagul prezinta
  
• 
  Pulsatii transmise-semnul Millnet;
  

7.Sechelele revarsatelor pericardice-aspecte CT(?)[In carte sunt aspectele Rax]

Rx in concretio cordis(simfize intre foitele pericardului)+acretio cordis(simfize intre pericard si pleura mediastinala si/sau fascia endotoracica):

• 
  pe incidenta de fata si profil stg:calcificari tangente la conturul cordului vizibile mai ales in incidenta de profil; in formele extreme cordul este inchistat intr un invelis calcar, inextensibil-aspect de “panzer hertz”;-usoara ascensionare a cupulei drepte in caz de hepatomegalie de staza prin insuficienta hipodiastolica;
  

Radioscopic-reducerea amplitudinii miscarilor cordului si a mobilitatii sale in cutia toracica:

-in concretio cordis lipsesc fenomenele pulsatile cardiac, cordul este mobil la schimbarile de pozitie ale bolnavului;

-in acretio cordis cordul este imobil, fix, inert.

8.DSA-aspect RXHVD de umplere-cresterea diam longitudinal al cordului;In Incidenta lat stg spatiul clar retrosternal redus,prin cresterea distantei de contact cu sternul.

• 
  AP proemina in golf;
  
• 
  Hiperemie in circulatia pulmonara:diam AP>14 mm cu ramuri lungi si groase urmarite pana la periferia ariilor pulmonare-aspect de megadolicovase.
  

9.Malformatiile cardiace-aspecte RX, Clasificare.

• 
  Clasificare:-fara sunt:-Generale-malpozitii cardiac-situs inversus;-CoAO;-SP;-Boala Epstein;
  
  • 
    -cu sunt stanga dreapta(necianogene):DSA,DSV,PCA;
    
  • 
    -cu sunt dreapta stanga(cianogene):-tetralogia Fallot;-Complexul Enseimenger;
    
  • 
    -malpozitii cardiac-situs inversus:-total;-ambigus;-solitus(dextropozitie cardiaca);
    

• 
  CoAo-cea mai frecv MCC cu o frecventa de 7%;clinic HTA la membrele sup si hTA la membrele inf
  
• 
  RX:-buton Ao absent;uneori poate apare pe partea stg si usor mai sus fiind dat de a.subclavie stg dilatata;-HVS de rezistenta;-la niv arcurilor costale superioare- la niv marg lor inf apar zone transparente-zone”looser”;
  
• 
  Stenoza de AP-RX:HVD de rezistenta;-AP proemina foarte marcat in golful cardiac-dilatatia poststenotica a trunchiului pulmonarei;
  
• 
  Boala Epstein-insertia joasa a valvei tricuspide, pe per VD cu fen marcate de IT(HAD,HVD de umplere);RX:Cord cu asp oval de minge de “rugby”;-circulatie pulmonara oligemica;
  
• 
  DSA
  

-vezi sub 8.

10.Tromboza venoasa-Aspecte CT(?)

• 
  -viciu de umplere a venei obstruate postcontrast;-localizeaza sediul;-uneori VCS este indemna dar este indemna dar este prezenta ocluzia bilaterala a venelor brahicefalice;se poate constata dilatatea venelor colaterale;
  
• 
  -semnele clinice ale obstructiei VCS sunt grupate in sindromul de VCS generat in majoritatea cazurilor de tumorile care intereseaza mediastinul:CBP,tum tiroidiene,limfoame,metastaze ganglionare,mediastinite,traumatisme,fibroze radice,idiopatice.
  

11.Anevrismul Ao abdominale-asp CT

• 
  -Pot fi:sacciforme,fusiforme,disecante, false(infectii, traumatisme), de sinus Valsalva.
  
• 
  Cele sacciforme si fusiforme au origine aterosclerotica.Sunt localizate frecvent pe aorta descendenta,determinand deplasarea esofagului spre dreapta si a traheei si bronhiilor mari anterior.
  
• 
  Dilatatiile crosei si aortei ascendente produc compresiuni si deplasari ale organelor mediastinale.Rareori pot interesa intreaga aorta toracica.
  
• 
  CT:anevrisme fusiforme:
  

• 
  dilatatia aortei >4cm;
  
• 
  calcificari curbilinii sau in placarde;thrombus;
  
• 
  incarcarea postcontrast a masei vasculare aortice;
  
• 
  deplasarea structurilor mediastinale; eroziuni ale corpurilor vertebrale;
  
• 
  Trombii mici nu imbraca aspectul de inel ci formeaza mici excrescente ce intereseaza ¼-2/3 din circumferinta aortei.
  

Aparatul osteo-articular

1. 
   Modif elementare ale resorbtiei osoaseOsteoporoza – reducere cantitativa a osului fara a exista modificari in compozitia sa chimica. D p d v patogenic intalnim in acest caz o resorbtie osoasa care intereseaza atat trama proteica cat si component sa mineral.
   

Demineralizarea - arata lipsa sarurilor minerale fosfo-calcice, resorbtia neinsotindu-se de o leziune a substratului organic, ea facandu-se pe cale vasculara. Demineralizarea este un process reversibil, vindecarea facandu-se prin depunere de saruri minerale pe acelasi support proteic de pe care ele au fost mobilizate.

Osteoliza – consta in distructia masiva a tesutului osos – fiind o modificare calitativa; osul este distrus in intregime intr-o anumita zona printr-un process pathologic local care intereseaza atat sarurile minerale cat si suportul proteic.

Radiologic – imaginea tesutului oso dispare complet. Osteoliza poate avea insa sediu diferit:

• 
  In compactata, pe fata sa exterioara – in tumori de parti moi cu character pulsatil, in anevrisme – ea se produce prin presiune externa
  
• 
  In interiorul compactei – in osteomul osteoid
  
• 
  In t spongios – lacuna osoasa.
  

Cand osteoliza intereseaza o zona central a osului se realizeaza o imagine cavitara: geode. Osteoliza situate la suprafata osului sau pe un contur articular poarta numele de uzura osoasa iar cand este mai mare se numeste carie osoasa.Atrofia prin presiune – este un process de resorbtie osoasa prin demineralizare determinate de presiunea pe care o exercita asupra osului un process pathologic fie din afara fie dinauntru osului ce declansaza pe cale reflexa o hiperemie adiacenta ce mobilizeaza sarurile minerale; se realizeaza o deformare localizata a osului. Se intalnesc in tumorile chistice, colesteatom, neurinom de acustic.Osteonecroza – ‘’moartea’ unui teritoriu de tesut osos prin intreruperea arterei sale nutritive. Celulele fragmentului osos izolat mor dar pastreaza in ele sarurile minerale – fragmentul osos transforma intr-un sechestru. Cause : emboli microbiene, intreruperea traumatic a circulatiei. Sechestrul apare radiographic mai intens deoarece este inconjurat de o zona de osteoliza ce ofera un contrast mai evident iar pe de alta parte calciul din sechestru nu se mai poate mobilize spre deosebire de cel din vecinatate unde prin hiperemie se produce demineralizare.

2 .Modif elem ale reconstructiei osoaseOsteoscleroza – accentuarea intensitatii structurii osoase printr-o osteogeneza excesiva, printr-o osteoclazie anormala sau printr-o incetinire a resorbtiei fiziologice. Osul apare mai opac, cu travee mult ingrosate, compacta se ingroasa si are intensitate crescuta ducand la eburnizarea spongioasei – astect de os compact.Periostoza – apozitia periostala – devine vizibila radiologic numai cand un process pathologic, actionand direct sau indirect prin intermediul osului vecin, determina osificarea lui.Osificarile heterotrope – apar in regiuni in care in mod normal nu exista tesut osos. Se pot dezvolta oriunde exista tesut conjuctiv si se creeaza conditii generale si locale de osteogeneza. Astfel apar in muschi, cheaguri sangvine, cicatrici vechi:

-osteofitul – apare la nivelul insertiei ligamentare;

-sindesmofitul – este l;ocalizat in insasi ligamentul afectat.

3.Caract generale ale tumorilor maligne osoase

- conturul- este difuz, se pierde in osul sanatos si partile moi adiacente

-apozitia periostala – este fina sub forma de spiculi, in general dispusi perpendicular pe axul osului

-intreruperea corticalei – este prezenta si in cazul tumorilor beningne; la locul intreruperii apre o opacitate triunghiulara sub forma de spin –tringh Codmann.

-radiosensibilitatea- este mare si direct proportional cu gravitatea formei anatomo-patologice; tratamentul este chirurgical si/sau radioterapie.

-varsta – permite aprecierea gravitatii formei maligne, diferentierea diferitelor forme histologice sir estrange sfera diagnosticului diferential.

4. Caract generale ale tumorilor benigne osoase

- apar in primele decenii de viata (II-III), unele dintre ele fiind evidente intre anumite limite de varsta.

- in general, se traduc printr-o reducere focala a intensitatii structurii osoase, adesea unica, cu delimitare neta catre partile vecine, frecvent osteosclerotica – care arata evolutie lenta.

-structura poate fi omogena sau neomogena cu septuri si calcificari

-corticala poate fi subtiata dar continua

-deformarea osului afectat poate fi concentric sau excentrica

-reactiile endostale si periostale sunt absente datorita evolutiei lente; cele mai multe dintre acestea nu degebereaza insa, unele se pot transforma malign(tumori cu cellule gigante, condroame)

-tratamentul consta in exereza chirurgicala, care nu este grefata in general de recidive; radioterapia este ineficienta.

5 Aspecte radiografice ale ONA de sold; metoda de electie a examinarii acestei patologiiRadiologic, sunt utle examene radiografice comparative; forma progresiva – in stadiul initial se comstata aspect neomogen al metafizei din vecinatatea cartilajului de conjugare, deplasarea capului femoral fiind absenta; ulterior, apare deplasarea capului femoral – linia KLEINE – care prelungeste marginea superioara a colului femoral, intretaie un segment din calota cefalica mai mic de partea afectata – de partea alunecarii interne a capului femoral, decat de partea sanatoasa; diminuarea inaltimii nucleului cephalic este prezenta, cu bascularea capului in jos si inapoi; in evolutie, capul deplasat apare redus in inaltime – aspect de “corn” iar colul ingrosat; se poate complica cu epifioliza acuta sau poate duce la coxartroza; forma acuta – apare dup[a traumatism, cu evidentierea radiografica a decolarii epifizare in jos si posterior si, a modificarilor de structura ale colului care au favorizat decolarea; coxa vara congenital- necroza a colului femoral aparuta la varsta foarte tanara;

6. Tuberculoza vertebrala si osteoarticularaTBC osteoarticulara se intalneste la toate varstele cu frecv mare la adultul tanar, intre 25 si 30 de ani. Modificari radiologice: - modif de pozitie si forma a oaselor: atitudini vicioase care devin permanente: rotatii adductii, abductii, flexi, subluxatii

-modificari de structura osoasa: osteoporoza este prima manifestare, accentuate prin halistereza si osteoclazie, omogena, difuza – la nivelul structurilor osoase adiacente sau / si la distanta;

-modificari ale spatiului articular: isi reduce transparent, in fazele urmatoare apare micsorat si apoi dispare; contururile suprafetelor sunt de la inceput sterse, cu uzuri si carii marginale;

- modificari in partile moi – abcese reci in partile vertebrale

TBC vertebrala este o maladie ce afecteaza intotdeauna corpurile vertebrale, arcurile ramanand intact. Sunt interesate minim 2 corpuri vertebrale. Boala apare mai frecvent la varste mici, incidenta scazand pe masura ce nbe apropiem de varsta adulta. Cu cat TBC apare la varste mai fragede cu atat afecteaza regiuni superioare si mai multe corpuri vertebrale. Radiologic se poate constata:

-diminuarea transparentei spatiului intervertebral si osteoporoza cu reducerea intensitatii structurii osoase a corpurilor reprezinta primele semne radiologice;

-osteoporoza este inlocuita de osteoliza, platourile vertebrale sunt distruse, vertebrele sunt turtite sau cuneiforme

-micsorarea spatiilor intervertebrale pana la disparitia lor;

-maduva este protejata de arcurile vertebrale ramase intact, ceea ce explica absenta fenomenelor neurologice;

-poate apare un abces rece paravertebral uni- sau bilateral – opacitate paravertebrala cu contur convex extern si aspect de “sticla de lampa”

7 osteomielita acuta stafilococica- aspecte radiografice

• 
  In faza congestive - de inflamatie a tesutului conjunctiv medular – normal. Dupa 15-20 de zile incepe sa devina vizibila osteoporoza difuza, secundara hiperemiei. Aceasta intereseaza initial spongioasa metafizara progresand uulterior, rapid, spre diafiza si cuprinde corticala
  
• 
  In faza supurativa – apar zone de osteoliza – dupa 4-6 sapt
  
• 
  In faza reparatorie – osul regenereaza, tesutul de neoformatie exuberant se reduce treptat iar locul lasat dupa sechestrotomie se completeaza progresiv. Daca se trateaza incorrect se cronicizeaza
  

8.Osteomielita cronica- aspecte Rx; forme.

-Rx : os ingrosat , neregulat,cu hiperostoza periostala. Zone clare inconjurate de zone de osteocondensare corespund abceselor intraosoase delimitate de scleroza din jur; in interior pot aparea mici sechestre care dupa indepartare duc la linistirea procesului.

-forme: osteomielita sugarului; primitiva a adultului; cronica de la inceput : condensata, pseudotumorala, abcesul Brodie, albuminoasa.

9.Aspecte radiografice normale ale consolidarii fracturilor.

- precoce dupa traumatism : se evid traiectele de factura;

- largire a diametrului solutiei de continuitate : prin halisteraza sau demineralizare ;

- din a 21 zi – calus osos primitiv - contururile extremit osoase sterse, linia de fractura mai putin clara, imag incompleta a calusului osos care apare mai voluminos, in jurul fragmentelor apare o opacitate globuloasa care depaseste corticala;

- calusul definitiv – aspect trabecular , discret apoi evident dat vindecarii;

- cand contactul fragmentelor a fost perfect – consolidarea se face “ per primam” ca o sudura.

10. Aspecte radiografice patologice ale condolidarii fracturilor.

- complic pot fi locale : frecvente si generale.

- locale : fractura deschisa ; intarzierea in consolidare – cand nu se sudeaza in timp necesar unei consolidari; pseudoartroza – cand nu mai este posibila consolidarea spontana;

* radiologic :- traiectul de fractura ramane vizibil , frag nu prezinta demineralizare obisnuita in cursul de consolidare, consolidarea intarzie dar nu poate fi pseudoartroza atat timp cat este demineralizare.

- in pseudoartroza fragmentele prezinta aspect condensat ,hipertrofiat, cu contur nete, uneori rotunjite, spatiul interfragmentar este radiotransparent; poate fi p fibroasa, p stransa, p flotanta, P fibro-sinoviala.

- calus vicios – rezultatul unei fracturi neglijate, reducere anormala; poate fi unghiular , exuberant.

- osteoporoza algica posttraumatica – osteoporoza locala declansata de fenomenele vasomotorii este accentuata de suprimarea activ functionale; apare ca o reducere a intensitatii structurilor osoase, neomogena, punctata sau tigrata- sindr Sudek- Leriche.

- artroza deformata posttraumatica – ap dupa fracturile intraarticulare sau consolidate vicios, frecvent la glezna si genunchi.

- redorile articulare – consecinta unei imobilizari prelungite sau fracturi cu traiect intraarticular.

- osteoamele posttraumatice periarticulare – sunt vizibile dupa reduceri violente ale unor luxatii.

11. Artrozele – caractere generale- afectiuni articulare caract prin degenerarea cartilajului de acoperire ; evolutie lenta cu deformarea extremitatilor osoase , neregularitati articulare, diminuarea spatiului articular si aparitia de productii osoase.Modificarile artrozice au ca substrat morfopatologic lezarea cartilajului articular si modif consecutive ale osului subcondral.

Radiologic – reducerea inaltimi spatiului articular prin reducerea grosimi cartilajului, osteocondensare subcondrala la niv supraf artic interesate, semnalizarea osteoporozei, deformarea contururilor articulare, formarea de osteofite.

12. S.A.(spondilita anchilopoietica )– modificari radiografice.- interesarea in stadiile incipiente a artic sacro-iliace si toraco-lombare T11 – L2 ; stergerea conturului artic sacro-iliace prin demineralizare marginala, falsa largire a artic , neomogena , difuz conturata; in std finale se instaleaza anchiloza cu disparitia spatiilor artic sacro-iliace; modif vertebrale sunt obs precoce – sindesmofite – spiculi fini cu dispozitie longitudinala care delimiteaza la periferie discul intervertebral.

- dezv sindesmofitelor confera coloanei un aspect de “bambus “ sunt afectate artic interapofizare , ligamentele poti si osificate cu aspect de “ sine de tramvai” , modif progreseaza cranial , osteoporoza este constanta , neomogena, deformare cueniforma a corpurilor vertebrale duce la cifoze rotunda.

13.Caractere generale privind explorarea IRM a coloanei.-reprezinta metoda de elective in examinarea leziunilor intramedulare si extramedulare intradurale, in afectiunile discale degenerative, anomaliile congenital si degenerative ale maduvei, tumorile partilor moi si inflamatii. Corticala corpurilor vertebrale are o structura densa cu hiposemnal in T1 si T2, dificil de identificat datorita continutului redus in protoni. Intensitatea semnalului medularei depinde de continutul in maduva rosie sau galbena. Proportia de maduva galbena creste cu varsta determinand hipersemnal in T1. Modificari similar se intalnesc la pacientii care au suferit iradieri la nivelul coloanei vertebrale. Cele doua component majore ale discului intervertebral se vizualizeaza bine prin RM, inelul fibros determinand hiposemnal in T1 si T2 iar nucleul pulpos hipersemnal in T2.

CRANIU

1.Aspecte semiotice in tumorile cerebrale – generalitati.

1. 
   -1 tumori supratentoriale:intra-axiale(glioame astrocitare cu grad scazut-astrocitoame diferentiate si pilotice juvenile;si cu grad inalt-astrocitoame naplastice si glicoblastoame;glioame neastrocitare(tumori de plexuri coroide)metastaze cerebale,lifoame:-extra axiale(meningioame;tumori congenitale.osoase)
   

II-Tumori infrantetoriale la copii(intra axiale-glioame de trunchi,papiloame de plexuri coroide/extraaxiale-rare)Tumori la adulti(intra axiale-metastaze, glioame;extraaxiale-tumori ale unghiului pontocerebelos tumori de clivus)

2.HED acut – aspecte CT.-colectie hiperdensa, biconvexa sub si adiacenta liniei de fractura ,uneori cu efect de masa.Cele cu sangerare activa prezinta o hipodensitate centrala.Formele cronice de hematom epidural venos sunt hipodense cu captare periferica.

3.HSD acut – aspecte CT.- hiperdensitate omogena,lentiforma,cu efect de masa asupra structurilor liniei mediane.Frecvent este localizat pe convexitatea laterala, dar poate aparea si subfrontal, subtemporal sau interemisferic. Poate fi si izodens.In stadiile tardive este prezenta si encefalomacia.

4.HSD cronic – aspecte CT.- imagine hipodensa sau izodensa, periferica, lentiforma,frecvent cu nivel de lichid si uneori cu calcificari; poate prezenta capsula care este iodofila.Cele izodense sunt dificl de evidentiat existand urmatoarea semiologie: deplasarea santurilor, semnul substantei albe bombate, capsula iodofila si deplasarea venelor corticale.

5.HIP acut – aspecte CT.-leziune hiperdensa,bine definita,omogena;dupa 3 zole densitatea scadecu 1,5 UH pe zi pana ajunge la densitati de fluid;contururilr pot fi nete sau difuze;exista o cantitate medie de edem.In std subacut exista captare inelara a substantei de contrast.Incepand cu stadiul subacut se dezvolta focare de atrofie care duc la leziuni hipodense focale de encefalomalacie.In stadiul acut contine dezoxihemoglobina aparand discret hiposemnal pana la izosemnal T1 si hiposemnal T2 , intensitatea semnalului in T2 scazand cu cresterea campului magnetic; hematomul este inconjurat de edem , in hiposemnal T1 si hipersemnal T2.

6.Infarctul cerebral – aspecte generale CT.- infarct arterial: std.hiperacut si acut – hipodensitate imprecisa conturata in teritoriul vascular afectat; efect de masa discreta , stergerea interferentei dintre substanta gri si cea alba; uneori semnul hiperdensitatii arterei cerebrale medii; hemoragia in primele ore are aspect hipodens. In std acut- hipodensitati in substanta gri si alba, cu contur difuz, idofile si uneori cu efect de masa; cele profunde apar ca hipodensitati rotund ovalare; hemoragiile pot fi prezente. In std subacut- densitati apropiate de densitatile LCR, efect de masa diminuat, captarea contrastului este maxima, fie giriforma , fie rotund – ovalara in infarctele profunde; in formele combinate corticale si profunde , captare inelara care delimiteaza centrul necrotic; densitatea hemoragiilor scade. In std cronic – densitatiile scad, sunt comparabile cu apa, conturul devine net, pot aparea chiste parenchimatoase si atrofie cerebrala focala. Captarea cu contrast persista la la 6 sapt – 6 luni, este inelara periferica, inconjurand necroza centrala; pot aparea microcalcificari in zona de necroza.

-infarctele lacunare- la 50% se evidentiaza leziunea in 10 zile; sub 2 mm nu se vizualizeaza; in faza acuta apare ca o hipodensitate slaba definitiva, tardiv devenind mai mica, cu densitati de lichid si bine conturata; in stadiul subacut capteaza contrast.

7.Hematomul i.p. acut netraumatic – aspecte CT. I.P acut netraumatic=leziune hiperdensa bine definita omogena dupa 3 zile densitatea scade cu 1,5 UH pe zi ajunge la densitati fluidcontururi nete/difuze cu o cantitate medie de edem.IN stadiul subacutexista captare inelara a subst de contrast;incepant cu stadiul acut se dezvolta focare de atrofie e duc la leziune hipodense focale de encefalomalacie

-

8.Abcesul cerebral – aspecte CT.- leziune hipodensa cu incarcare inelara periferica , cu grosime uniforma in faza precoce si fina , neta in faza tardiva; edem perilezional prezent.

9.Tumori intraselare caractere generale.-contin lichid cerebrospinal, au peretii subtiri si destind saua; sunt diferentiate usor de saua goala.Chistul fantei Rthke este un chist epitelial care poate fi in intregime intraselar sau se poate dezvolta in spatiul supraselar.CT- mase chistice hipodense in interior sau partial deasupra seii cu captare periferica la nivelul peretelui in chiste inflamate.