Aplicaţia la teren a elevilor de liceu

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 205.31 Kb.
tarix02.11.2017
ölçüsü205.31 Kb.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ROMANIA

GRUPUL ȘCOLAR „ GHEORGHE MARINESCU ” TÎRGU-MUREŞ

Str. Gh. Marinescu nr.15 cod 540142
Tel / Fax 0365.882498

e-mail sanitarms@yahoo.com



www.prosanitar.ro
APLICAŢIA DE TEREN A ELEVILOR DE LICEU

(SPECIALIZĂRILE MATEMATICĂ – INFORMATICĂ și STIINȚE ALE NATURII)

Clasele a XI – a A, B și C
Perioada: 24 aprilie 2012

Echipa de coordonare a practicii:

Prof. Cristian Vulc ( Coordonator de practică) vulccristiancornel@yahoo.com

Prof. Lucica Grosan (Responsabil de practică) titși_ale@yahoo.com

Prof. Brandusa Scridon (Responsabil de practică) stefan.rusescu@yahoo.com

Prof. Constantin Bogosel (Responsabil de practica) costi_bogosel@yahoo.com

Grupul Școlar ,,Gheorghe Marinescu” Tirgu Mureș

Catedra de Geografie, Catedra de Biologie și Catedra de Istorie.

sanitarms@yahoo.com
Cuprins

Traseul 1 - Marti 24.04.2012


Tg.Mureș – Oarba de Mureș – Ludus – Turda - Cluj-Napoca – Autostrada A3 – Tg.Mureș
Introducere

Pentru specializările de Ştiinţe ale Naturii și Matematica-Informatică această acţiune are loc la sfarșitul lunii aprilie a fiecărui an școlar, în conformitate cu activităţile practice prevăzute în planul de învăţământ.

Durata practicii este de o zi, iar baza principală de activități se desfasoara in județul Mureș și/sau județele limitrofe.

Pentru anul școlar 2011-2012, aplicatia de teren este stabilită pentru perioada aprilie 2012, iar

numărul estimat de elevi selectaţi în grupul-ţintă este de 45.
Aplicaţia la teren are ca scopuri principale familiarizarea elevilor cu aspectele de mediu, geografice, istorice, biologice şi culturale existente în județ, precum şi aprofundarea noţiunilor teoretice discutate în cadrul cursurilor predate (ex. Geografia Mediului Inconjurator, Istorie, Geografia Turismului, Biologie, Tehnici de Laborator Biologie).
Fig. 1. Principalele puncte de interes ale aplicaţiei la teren

- Monumentul de la Oarba de Mureș.



- Vedere panoramica oras Ludus.


- Rezervatia naturala Cheile Turzii.



- Padurea și Dealul Feleacului (981 m).





  • Centrul istoric al orasului Cluj Napoca.



- Interior Gradina Botanica Cluj Napoca.


- Imagine Autostrada A3.


- Activitate aeroport Tranșilvania.

Factorii cu semnificaţie teritorială analizaţi pentru unităţile teritoriale menţionate sunt reprezentaţi de:
 prezenţa ariilor naturale protejate;

 gradul ridicat de conservare a componentelor de mediu, în teritoriile județene și limitrofe;

 gradul ridicat de antropizare şi implicit de preșiune antropică asupra componentelor naturale;

 peisajul geomorfologic foarte bine conservat şi parţial valorificat peisagistic şi turistic;

 resursele cinegetice şi numărul mare de specii floristice şi faunistice de interes;
În continuare, obiectivele teritoriale cu semnificaţie de mediu văzute de elevi pe parcursul aplicaţiei la teren vor fi prezentate, în conformitate cu traseul stabilit.

Traseul 1 - Marti 24.04.2012

Tg.Mureș – Oarba de Mureș – Ludus – Turda - Cluj-Napoca – Apahida – Sarmasel – Sanmartinu de Campie – Raciu – Tg.Mureș


Plecarea în aplicaţia la teren cu studenţii are loc din Tg.Mureș, localitate poziţionată în valea Mureșului, la orele 7.00 dimineaţa.

Punct de statie 1: Oarba de Mureș (MS)  - Obiectiv memorial

Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasat pe o amplă terasă din apropierea malului Mureșului. Acesta a fost amenajat în memoria militarilor români căzuți între 17 septembrie-5 octombrie 1944 pentru eliberarea Ardealului de Nord. Cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi români, din care au fost identificați în arhive, până în prezent, 1.169 de militari. În centrul cimitirului se află un monument impunător, ridicat din inițiativa localnicilor. Pe un soclu mașiv, din beton în două trepte, se ridică o coloană cu o înălțime de 10 m. Soclul are, pe fațada principală, inscripționat următorul text: „GLORIE EROILOR ROMÂNI CĂZUȚI PENTRU APĂRAREA PATRIEI“.

Locația pe care se află Monumentul Eroilor este acum parte componentă a satului Sfântu Gheorghe.



Punct de statie 2: Ludus - (MS) Obiectiv geografic.

Luduș (în trecut Ludoșul de Mureș; în maghiară Marosludas, în trad. "Gâștele de pe Mureș", în germană Ludasch) este un oraș din județul MureșTranșilvaniaRomânia.

Ludușul este pomenit prima dată conform documetelor istorice în 1330. De-a lungul timpului apare sub următoarele denumiri: Plehanus de Ludas 1330, Decime de Ludas Regis 1333, Ludas 1377, Lwasz 1481, Ludes 1532, Ludas 1733, Nagy Ludas 1750, Marosludas 1888, Ludaș-Mureș și Ludoșul de Mureș 1925 și în 1928 Luduș - formă care nu s-a mai schimbat până astăzi.

În Evul Mediu sat românesc, aparținând domeniului latifundiar din Bogata.

În perioada interbelică a fost reședința plășii Luduș din județul Turda. Declarat oraș în anul 1960.

În Luduș își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și aCurții de Apel Târgu Mureș. În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a Statuii Lupoaicei (“Lupa Capitolina”), șimbolul latinității poporului român.

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5 085 locuitori, dintre care 2 643 maghiari, 1 721 români, 565 evrei, 129 țigani, 9 germani, 9 cehi și slovaci ș.a.[3] Sub aspect confeșional populația era alcătuită din 1.788 reformați, 1 317 greco-catolici, 782 romano-catolici, 567 mozaici, 493 ortodocși, 80 adeventiști, 49 unitarieni și 9 luterani.[4]

La recensământul din 2002 au fost înregistrați 17 497 locuitori, dintre care 12 190 români, 4 414 maghiari, 857 țigani, 11 germani și 24 de alte etnii.

Se viziteaza Terenul geografic din incinta Scolii Generale Nr.1 Ludus.

Activitatea este coordonata de prof. local de geografie Marcela Berar.
Punct de statie 3: Cheile Turzii (CJ) - Obiectiv natural.
Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este unmunicipiu în județul ClujTranșilvaniaRomânia cu o populație de 57.424 locuitori (la 1 ianuarie 2009). Se șituează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.


Turda este înfrățită cu mai multe orașe din alte țări:


  •  Angoulême (Franța)

  •  Hódmezővásárhely (Ungaria)

  •  Bihartorda (Ungaria)

  •  Torda (Serbia)

  •  Putten (Olanda)

  •  Santa Susanna (Spania)



Turda, care în anul 2008 avea aproximativ 60.000 locuitori, a fost fondată ca un oraş dac sub numele Potaissa (cucerit ulterior de către romani).

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieş. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieşului, iar cea maximă se găseşte în nord-estul oraşului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetăţii (402 m).

În centrul municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Caldă Mare. Oraşul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieş spre nord, cuprinzând zona centrală şi terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) şi Oprişani (de la podul peste Arieş spre Câmpia Turzii).

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii). În Turda îşi desfăşoară activitatea economică un număr de 2638 firme comerciale.

La fel ca majoritatea șistemelor urbane industriale şi Turda prezintă probleme environmentale în special sub aspectul poluării componentelor mediului.

Poziţia pe o importantă arteră de circulaţie, la care se adaugă volumul mare de mărfuri tranzitat, în cadrul activităţii industriale şi comerciale, face ca intenșitatea traficului rutier să fie deosebit de ridicată. Toate acestea au consecinţe grave asupra calităţii aerului atmosferic, mai ales datorită poluării cu Pb şi CO2.

Turda nedispunând de o şosea de centură în adevăratul sens al cuvântului, traficul greu influenţează nu numai starea de sănătate a populaţiei, ci şi aşa cum am mai menţionat rezistenţa clădirilor. Toate aceste activităţi conduc la poluarea atmosferei, a solurilor, a apelor precum şi a populaţiei.

De la Turda, părășind Culoarul Arieşului, traseul urmăreşte partea centrală a Podişului Măhăceni pentru a ajunge în Culoarul Mureşului. În partea de vest a Depreșiunii Tranșilvaniei, culoarul menţionat, format la contactul unităţii depreșionare cu Munţii Apuseni. Orografic, în profil transversal sunt prezente treptele de relief specifice unităţilor din această categorie: lunca, terasele şi fâşia colinară, bine dezvoltate pe partea dreaptă, în timp ce spre stânga, spre Podişul Târnavelor, lunca şi terasele sunt mai modest dezvoltate, datorită prezenţei abrupturilor sub formă de cuestă ce prezintă altitudini relative de 180 – 200 m, faţă de nivelul lunci.


Traversare Dealul Feleacului:

Mașivul Feleac, poziţionat la contactul dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Tranșilvaniei, reprezintă o măgură de şisturi cristaline, asemănătoare cu cele din Jugul intracarpatic. Ea este acoperită de formaţiuni sedimentare miocene, oligocene şi eocene, astfel încât şisturile cristaline apar la zi numai pe un areal foarte restrâns în Măgura Sălicii (Pop, 2001). Sub aspect orografic, Mașivul Feleacului reprezintă o culme evident unitară, orientată vest-est pe aproximativ 20 km, în lungul căreia se înşiră linia marilor înălţimi: Măgura Sălicii (825 m), Vf. Peana (832 m), (Vf. Feleac 744 m), pentru ca apoi altitudinile să scadă periferic.

Mașivul Feleac poate fi conșiderat ca fiind un fragment de cristalin desprins din nord-estul Munţilor Apuseni, acoperit de sedimente.


Punct de statie – Cluj Napoca - Obiectiv cultural și educational:
  Cluj-Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, în germanăKlausenburg, în dialectul săsesc Kleusenburch, în idiș קלויזנבורג,Cloizânburg, în latină Claudiopolis, în polonezăKluż, în sârbă Kluž) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al județului Cluj. În trecut a fost reședința Comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Tranșilvaniei.

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, foloșit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanulKlaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană,Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Tranșilvaniei (în germană Șiebenbürgen, cu sensul de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918.

Municipiul Cluj-Napoca este șituat în zona centrală a Tranșilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Șituat în zona de legătură dintre Munții ApuseniPodișul Someșan și Câmpia Tranșilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.




Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi gășite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diverșificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele.

În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au gășit adăpostul și unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătateaMunților Apuseni, iar toamna și iarna reșimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipșite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C).



Zona metropolitană Cluj-Napoca este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele lApahidaCojocnaSuatuCăianuJucu,PălatcaClujBonțidaDăbâcaBorșaChinteniAlunișCorneștiPanticeuVultureniAșchileuSânpaulBaciuGârbăuAghireșuCăpușu Mare,  Gilău,  Florești,  SăvădislaCiurilaFeleacuAitonRecea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unități.[10]

Populația Clujului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform Recensamantului din Octombrie 2011 , municipiul avea o populatie de 314.513 locuitori[11], fiind al doilea ca populație din România. Proiectulzonei metropolitane ar urma să sporească potențialul demografic al municipiului cu încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Comunități de expați în Cluj Tunișia - 836 de persoane Turcia - 553 Italia - 361 Germania - 259 Franța - 207 Maroc - 198 SUA - 135 Israel - 112 Mauritius – 110 Marea Britanie - 106

Populația municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori (43,1% din populația județului și 65% din populația urbană) față de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populației se explică prin emigrația unui număr semnificativ de cetățeni ai orașului spre țările occidentale și totodată printr-o rată a natalității scăzută.

Cluj-Napoca este înfrățit cu 18 localități din întreaga lume:


  •  Be'er-ShevaIsrael

  •  ChacaoVenezuela

  •  ColumbiaStatele Unite

  •  DijonFranța

  •  East LanșingStatele Unite

  •  KölnGermania

  •  KorçaAlbania

  •  MakatiFilipine

  •  NantesFranța

  •  PécsUngaria

  •  RockfordStatele Unite

  •  São PauloBrazilia

  •  JacareíBrazilia

  •  SuwonCoreea de Sud

  •  ValdiviaChile

  •  ViterboItalia

  •  ZhengzhouChina

  •  Provincia ParmaItalia

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România.



În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârșitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome și filiale ale acestora și 115 societăți cu capital mixt. Nivelul investițiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeași dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ținând seama și de patrimoniul firmelor, active, fond de comerț, capital rulant și valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani.



Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria,LuxemburgItalia și Statele Unite. Sectorul serviciilor financiare și cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacții în domeniul IT, prin achiziționarea societății Astral de către UPCEuropa și a societății Șistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea rețelei și diverșificarea serviciilor grupului financiar Banca Tranșilvania, care a deschis 100 de unități, ajungând pe locul patru în țară după numărul de unități. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Ardaf (așigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere) și altele. Societățile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainață, domeniile construcțiilor ș.a.



Totodată, printre companiile multinaționale străine care și-au deschis reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără  Perfetti Van Melle, PumaECCOMOLAegonCarionMBIBechtelRanbaxySondex.



Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populației.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: prețurile au explodat după fenomenul Caritas și au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar și de numărul mare de studenți (Clujul găzduiește cea mai mare univerșitate din România). Bucureștiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând același algoritm, capitala ar obține un punctaj inferior Clujului.[23] Totodată, în topul celor mai bogați trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul județ după București în ceea ce privește numărul de oameni bogați din România.[24]


Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care așigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă.

Drumuri de interes național și european

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta -Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia -Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate, augmentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare.



Căi ferate

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre). Gara Centrală așigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră. Se poate menționa că în anul 2007 prin gara orașului au trecut 8 milioane pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (șituată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.





Aeroportul Internațional Cluj-Napoca

Clujul este deservit de un aeroport internațional, Someșeni (CLJ), amplasat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum realizarea unei noi piste de 3500 de metri, a unui terminal cargo, modernizarea șistemului de balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 1.05 milioane de pasageri, din care 80% pe curse internaționale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366 pasageri.

Lista destinațiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): Londra (Luton), Paris (Beauvais), Roma (Fiumicino), Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona (El Prat), Milano (Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna (Forli), Torino (Cuneo), Pisa, Zaragoza, Dusseldorf (Weeze), Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), București Otopeni, București Băneasa, Timișoara, Constanța (sezonier). Vara există curse charter regulate spre destinații din Grecia, Turcia, Tunișia și Egipt.
Proiectul Autostrada Tranșilvania.

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj-Napoca -Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petrești, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Tranșilvania au fost șistate din lipsă de finanțare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României și compania americană Bechtel.

Proiectul Autostrada Tranșilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce pornește din centrul României, de la nord-vest de Brașov, ajungând la Oradea, la granița cu Ungaria.

Autostrada va traversa întreaga Tranșilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele orașe: BrașovFăgărașȘighișoaraTârgu MureșCluj-NapocaZălau și Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Brașov, oraș cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podișul Tranșilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va ocoli pe la nord Carpații Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crișanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.

Primii 42 de kilometri din Autostrada Tranșilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest (Gilău) - au fost inaugurați pe 1 decembrie 2009. Autostrada se va numi A3 și va avea o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră. Autostrada este construită de catre compania americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.

Alte proiecte

În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a orașului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul orașului și a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produc un număr foarte mare de accidente soldate cu morți și răniți, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morții”.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

Festivaluri


  • Festivalul Internațional de Film Tranșilvania

  • Comedy Cluj

  • Serile Filmului Gay

  • Festival "Temps d'images"

  • Festivalul Internațional de Chitară Tranșilvania

  • Toamna Muzicală Clujeană

  • Tranșilvania Jazz Festival

  • Serile de artă medievală din Turnul Croitorilor

Sport




Stadionul Dr. Constantin Rădulescu

Cele mai importante cluburi de fotbal din oras sunt CFR 1907 Cluj și U Cluj.

Clubul feroviar, găzduit pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, este cunoscut la nivel european datorită ascenșiunii acestuia în perioada 2003–2008. Printre rezultatele importante ale acestui club, se află câștigarea Ligii I și a Cupei României în 2008 și 2010 și două participări în Liga Campionilor UEFA în sezoanele 2008 și 2010, primul început cu o victorie cu 2–1 pe terenul vicecampioanei Italiei, AS Roma, și cu un egal pe teren propriu în fața echipei Chelsea Londra.

Clubul univerșitar, găzduit pe Cluj Arena, are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul 1932–1933, câștigarea Cupei României în 1964–1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965–1966) și turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei U Cluj a fost Ștefan Kovács.

Între celelalte echipe cu tradiție se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul al treilea în Campionatul României la polo în anul 1980) și Viitorul Cluj, echipele de rugby (Univerșitatea Cluj), baschet (Univerșitatea Cluj), handbal (U Cluj), volei și fotbal feminin (echipa Clujeana) și echipele de raliu Napoca Rally Team și Hiparion Invest Rally Team.


- Cluj Arena.

Viată de noapte


  • Bamboo

  • Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduiește cele mai extravagante petreceri și cele mai dorite concerte.

  • Obsesșion Club - clubul cu suprafața cea mai mare din Tranșilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, șistem audio performant cu peste 30 de mii de wați și lumini de ultimă generație [27]

  • Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj, cu o terasă de vară de peste 400 locuri, șituată în apropierea campusului univerșitar Babes.

Aplicaţia la teren beneficiază de sprijinul conducerii scolii, comitetului de parinti pe scoala, a instituţiilor publice şi a factorilor decizionali din cadrul ariilor protejate vizitate.

Informaţiile obţinute de la specialiştii implicaţi în protecţia mediului local întregesc activitatea desfăşurată la teren şi oferă şansa studenţilor de a putea aprecia la justa valoare bunurile naturale şi culturale vizitate.

Finanţarea celor 45 de elevi deplasati din grupul-ţintă este realizată de catre parinti.




B I B L I O G R A F I E

1. Ianoş, I. (2000), Șisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti.

2. Ilie, M., (1958), Podişul Tranșilvaniei, Ed., Ştiinţifică, Bucureşti.

3. Irimuş, I.A., (1998), Relieful pe domuri şi cute diapire în Depreșiunea Tranșilvaniei, Presa Univerșitară

Clujeană, Cluj-Napoca.

4. Irimuş, I. A. (2006), Hazarde şi riscuri asociate proceselor geomorfologice în aria cutelor diapire din Depreșiunea Tranșilvaniei, Edit. Casa Căţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

5. Mac, I., Buzilă, L. (2003), Corelaţii între stratele de argilă şi procesele geomorfologice din România, Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, an XLVIII, nr. 1.

6. Morariu, T., Gârbacea, V., (1968), Studii asupra proceselor de versant din Depreșiunea Tranșilvaniei, Studia Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Seria Geologie-Geografie, fasc.1.

7. Morariu, T., Posea, Gr., Mac, I., (1980), Regionarea Depreșiunii Tranșilvaniei, Studii şi cercetări

geologice, geofizice şi geografice, Geografie, vol. XXXVII, nr. 2, Bucureşti.

8. Pop, Gr. (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Edit. Presa Univerșitară Clujeană, Cluj-Napoca.

9. Pop, Gr. (2001), Depreșiunea Tranșilvaniei, Ed. Presa Univerșitară Clujeană, Cluj-Napoca.

10. Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.

11. Savu, Al, Mac, I., Tudoran, P., (1973), Aspecte privind geneza şi vârsta teraselor din Tranșilvania, Realizări în Geografia României, Ed.. Ştiinţifică, Bucureşti.

12. Vlăsceanu, Ghe., Ianoş, I., (1998), Oraşele României, Casa Editorială Odeon, Bucureşti.

13. *** (1987), Geografia României III. Carpaţii Româneşti şi Depreșiunea Tranșilvaniei (D. Oancea, Valeria Velcea, N. Caloianu, S. Dragomirescu, Gh. Dragu, Elena Mihai, Gh. Niculescu, V. Sencu, I. Velcea), Ed. Acad., Bucureşti.

14. *** (2005), România spaţiu, societate, mediu, Edit. Academiei, Bucureşti.

15. http://ro.wikipedia.org.



Tg.Mureș
06 Februarie 2012

Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə