Aprobat” conform deciziei Consiliului sătesc Mihăileni nr. 1/4 din,,18,, februarie 2016 Plan strategic de dezvoltare social economică a satului Mihăileni pentru anii 2016 2020
Yüklə 0,5 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Cuprins
- Partea III. DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE
- Partea IV. Planul de măsuri și actiuni
- Partea V. Surse de finanțare disponibile 58 Partea VI. Metodologia de implementare și control
- Componenţa Comitetului de Dezvoltare Locală
- PARTE I. PROFILUL COMUNITĂȚII Denumirea, poziţia geografică a localităţii
- Numărul de locuitori
- Infrastructura fizică: Lungimea totală a drumurilor – 58,33 km ( asfaltat – 4,17 km) Primarul satului
- Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
- Evaluarea infrastructurii locale (reţele edilitare, telecomunicaţii, reţele de transport, obiecte de menire socială) Reţele edilitare
- Telecomunicaţii: reţeaua telefonică, acoperirea cu telefonie mobilă
- Numărul şi tipul obiectelor de menire socială
- 1.4 Istoricul localităţii
- Vizita la baștină a academicianului Eugen COȘERIU. Anul 1994 Personalități remarcabile ale satului Mihăileni
- Eugeniu Coșeriu (sau Eugenio Coseriu
- 1.6 Componenţa stratului antreprenorial
- Specificul localităţii: relief, ape, resurse naturale. Starea mediului ambiant
- Bănci comerciale. Asociaţii de Economii şi Împrumut
- Problemele stringente ale satului
|
„Aprobat” conform deciziei Consiliului sătesc Mihăileni nr.1/4 din ,,18,, februarie 2016 Plan strategic de dezvoltare social - economică a satului Mihăileni pentru anii 2016 - 2020 
Mihăileni 2016 Cuprins
Introducere Strategia de dezvoltare economică şi socială a satului Mihăileni pentru anii 2016-2020 a fost elaborată în scopul de a impulsiona procesul de dezvoltare a satului, de a ghida efortul autorităţilor locale, sectorului asociativ, sectorului economic şi al cetăţenilor în soluţionarea problemelor satului prin construirea unui parteneriat comunitar eficient.Planul strategic de dezvoltare social-economica a satului Mihăileni a fost elaborat in mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din localitate. Participarea cetăţenilor la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-economică a comunităţii va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din localitate, la implicarea păturilor vulnerabile in procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea localităţii pentru deciziile luate şi pentru intreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din localitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului în rezolvarea problemelor locale. Comitetul de Dezvoltare Locală (în număr de 38 persoane) a fost constituit pe baza propunerilor exprimate de cetăţeni, care au nominalizat lideri locali în care au investit încrederea pentru a-i reprezenta şi a le exprima doleanţele, astfel încît să fie acoperite toate domeniile strategiei. Componenta finala a CDL a fost aprobată prin dispoziția primarului satului Mihăileni nr.122 din 13.11.2015 Componenţa Comitetului de Dezvoltare Locală:
Planificarea strategică participativă a satului Mihăileni este inovativă pentru localitate prin două elemente cheie relevante pentru acest proces: implicarea membrilor comunităţii la elaborarea strategiei de dezvoltare şi metode noi de facilitare a procesului, care asigură în mare măsură participarea cetăţenească. Metoda Discuţiei a fost utilizată la facilitarea conversaţiei în grup şi a permis participanţilor de a-şi manifesta creativitatea şi aprofunda clarviziune a fiecăruia, de a împărtăşi experienţa personală şi de a extinde viziunea fiecăruia asupra subiectului, în final a permis atingerea consensului grupului şi consolidarea acestuia. Metoda Fundamentală de Seminar a fost utilizată în cadrul seminarului de elaborare a planului strategic şi a permis concentrarea maximă a participanţilor pe idee, identificarea unui număr cît mai mare de opţiuni şi luarea deciziilor conştientizate şi acceptate de echipă. Primul pas în procesul de planificare strategică a satului Mihăileni a fost stabilirea acordului iniţial a primăriei cu AO Moștenitorii (Bălţi) și Eco-Contact (Chișinău) care nu este altceva decît o înţelegere cu factorii de decizie interni cu privire la efortul general orientat spre elaborarea strategiei. Importanţa implicării de la bun început a principalilor factori de decizie s-a manifestat prin sprijinul şi angajarea ulterioară - oferirea de informaţii vitale pentru efortul de planificare – cine trebuie implicat, legitimare, evaluare, buget, spaţiu de întrunire. Astfel la prima întrunire s-au identificat persoanele cu autoritate şi competenţe diverse din localitate, s-a convenit asupra momentelor organizatorice, rolul de iniţiator şi lider al procesului de planificare strategică. La următoarea etapă s-a evaluat mediul intern al comunităţii, folosindu-se abordarea dezvoltării în evoluţie. S-a utilizat metoda focus-grupului pentru a identifica multitudinea de probleme ale satului şi actorii sociali competenţi în rezolvarea lor. Aceste două etape au permis de a pregăti participanţii pentru procesul de elaborare a proiectului planului de activitate pentru o perioadă de 5 ani. Aceasta s-a realizat în cadrul atelierelor de analiză și planificare strategică cu durata de cîte 2 zile. Elaborarea proiectului planului de activitate a fost abordat prin prisma viziunii succesului, aceasta asigurînd atitudinea pozitivistă a participanţilor la atelier şi stabilind puncte clare de orientare şi tendinţe de dezvoltare. Desfăşurarea atelierului de planificare a inclus 4 sesiuni de lucru. Prima sesiune a fost dedicată discuţiei privind determinarea perspectivelor de dezvoltare ale comunităţii pe o perioadă de 5 ani, fiind definite viziunile membrilor comunităţii vizavi de viitorul satului Mihăileni. În sesiunea a doua s-au identificat problemele şi obstacolele ce ar putea împiedica dezvoltarea dinamică a localităţii şi s-a evaluat mediul intern şi extern al comunităţii. Avantajele şi dezavantajele au fost evaluate în mod realist, la aprecierea oportunităţilor şi pericolelor s-a pus accent pe interesul şi posibilităţile altor comunităţi, agenţi economici, structuri de stat de a contribui la dezvoltarea satului, precum şi la momentele negative care vin din afara comunităţii şi asupra cărora comunitatea locală nu poate interveni, sau într-o măsură foarte mică poate contribui la diminuarea acestora. Sesiunea a treia a inclus identificarea acţiunilor concrete ce ar putea diminua sau înlătura obstacolele identificate şi de a fortifica avantajele comunităţii. În sesiunea a patra, utilizînd rezultate primelor trei sesiuni, s-a elaborat proiectul planului de activitate pentru 5 ani . La această etapă s-a ţinut cont de necesitatea conexiunii între planul strategic şi alte planuri existente în localitate și raion – programele administraţiei publice, ale instituţiilor sociale – astfel, aceste acţiuni (programe de instruire, educaţie, culturale reparaţii curente, alte activităţi devenite tradiţionale) au fost luate în consideraţie, dar n-au fost incluse în planul de activitate. Şi la etapa iniţială, şi de-a lungul întregului proces de planificare strategică s-au discutat în profunzime principiile planificării strategice, acest lucru fiind necesar pentru asigurarea compatibilităţii între abordările noi ale procesului de planificare strategică participativă şi deprinderile tradiţionale, bazate pe metode administrative, pe principiul „acţiune după indicaţie”. În procesul de lucru s-a contat pe participarea substanţială a cetăţenilor ori reieşind din interesul tuturor membrilor comunităţii în ansamblu. În planul strategic s-au inclus acţiuni de mobilizare a cetăţenilor, de promovare a schimbărilor de atitudine faţă de valorile comunitare. Echipa de elaborare a planului şi-a asumat angajamente de a iniţia implementarea activităţilor planificate, constituind nucleul unui consiliu coordonator al realizării strategiei. În acest context prima activitate de sensibilizare a membrilor comunităţii a fost punerea în discuţie cu întreaga comunitate a proiectului elaborat şi organizarea audierilor publice. Această formă a consultărilor publice a fost eficientă prin numărul mare de participanţi, oferind publicului posibilităţi să comenteze asupra prevederilor planului. A finalizat procesul de elaborare a planului strategic cu activităţi de legitimare a acestuia: punerea în discuţie la şedinţa consiliului local şi adoptarea lui. Astfel prin decizia nr. ........din .februarie 2016 Strategia de Dezvoltarea a comunităţii pînă în anul 2020 a fost pusă în aplicare. PARTE I. PROFILUL COMUNITĂȚII
Administraţia publică locală Mihăileni este reprezentată de un personal competent, cu o bogată experienţă în domeniu. Autorinăţile administraţiei publice locale sunt:
Consiliul Local a fost ales la alegerile locale din 2015, este compus din 13 consilieri. Componenţa Consiliului Local: 1. Iarmaliuc Nicolae – Partidul Liberal Democrat din Moldova; 2.Moscalu Iurie - Partidul Democrat din Moldova; 3.Gheorghița Iurie – Partidul Politic ,,Partidul Nostru,,; 4. Şonţu Lilian - Partidul Liberal Democrat din Moldova; 5.Josanu Elizaveta – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova; 6. Toma Andrei - Partidul Liberal Democrat din Moldova; 7.Ursu Ion – Partidul Democrat din Moldova; 8.Gheorghița Liubovi – Partidul Politic ,,Partidul Nostru,,; 9. Cepoi Adrian - Partidul Liberal Democrat din Moldova; 10. Grumeza Vasile – Partidul Democrat din Moldova; 11. Gherorghița Igor - Partidul Liberal Democrat din Moldova; 12.Mîndru Nina – Partidul Politic ,,Partidul Nostru,,; 13.Prisacaru Anatolie – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
Cecan Valerian, primar Funcţionarii publici: 1.Cristian Ion, secretarul Consiliului local 2.Galaşanu Liuda, specialist pentru reglementarea proprietăţii funciare 3.Munteanu Lidia, specialist pe problemele perceperii fiscale 4.Cebanu Sofia, contabil-şef Bugetul local (mii lei)
Reţele edilitare În teritoriul satului funcţionează 4 fîntîni arteziană . Apeductul funcţionează pe o lungime de 32 km . Satul este electrificat în întregime.
La reţeaua telefonică a Î.S. „Moldtelecom” sunt abonate 1200 de familii. În 2006 a fost reconstruită reţeaua de telefonizare cu modernizarea staţiei de telefoane. Acest fapt a permis majorarea numărului abonaţilor. Acoperirea cu telefonie mobilă este bună. Reţele de transport Rută funcţională de tranzit: Baraboi-Chişinău, Donduşeni-Chişinău, Fîntînița – Chișinău Mihăileni-Drochia, Mihăileni-Rîşcani;
În teritoriul satului Mihăileni activează următoarele obiecte de menire social-culturală:
3 Biblioteca publică este amplasată în incinta căminului cultural, dispune de sală de lectură, fondul de carte este învechit, în ultimii ani n-a fost completat. Încăperea s-a reparat capital . Sînt angajate 2 persoane. 4 Căminul cultural s-a reparat parțial: geamurile au fost schimbate, podele au fost renovare cu teracotă, renovat pereții, acoperişul şi fasada trebuie de înoit, mobilierul e distrus, dispun parțial de instrumente muzicale. Angajate 2 persoane. 5. Oficiul Medicilor de Familie Mihăileni s-a construit în anul 2013 clădite nouă cu echipament total. Activează 2 medic şi 8 asistente medicale. 6. Oficiul poştal Mihăileni. Este amplasat în incinta cărmuirii gospodăriei agricole, sunt angajate 6 persoane. 7.Întreprinderea Municipală ,,Mihăielni – servicii,, fondat de Consiliul local în anul 2011 cu un număr de 697 consumatori ai apei potabile și un punct de pompieri și salvatori 8.Centru de zi pentru persoanele vîrstnice ,,Dumitru Musteață,,, fondat de Consiliul local în anul 2015 cu 12 persoane angajate, în direcția deservirii sociale a populației. 
1.4 Istoricul localităţii Satul Mihaileni este situat pe doua dealuri destul de pieptise in lungul alhiei riusorului Ochiul-Alb. Perimetrul mosiei satului se intinde pe o distanta de 39 km 388 m, cuprinzind in suprafata totală 6091 ha de pamint arabil, imasuri, terenuri povirnite, care nu sint folosite in scopuri agricole. Pe mosia satului mai sint lacuri artificiale cu oglinzile apei destul de mari. Are hotare comune cu mosiile Stiubeeni, Ciubara, Baraboi, Ochiul-Alb, Ramazan, Riscani si Vasileuti. Pe aceste locuri au fost descoperite obiecte de piatra ceea ce ne da temei sa afirmam, ca aici au trait oameni inca in epoca de piatra . Tot pe locurile satului Mihaileni au fost descoperite statuete ale zeitei Fertilitatii, si Feminitatii, fapt ce denota perioada culturii Tripoliene – cultura arheologica din epoca neoliticului . Vorbind intr-un limbaj mai simplu aceasta inseamna o distanta de timp de peste 3600 de ani i.e.n. sau 5600 pina in zilele noastre. O statueta la fel acestei zeite se pastreaza si intr-un muzeu de mare prestigiu din Iasi, descoperita in localitatea Cucuteni din judetul Iasi. Cultura tripoliana se caracterizeaza prin obiecte de ceramica pictate cu motive geometrice, figurina antropo si zoomorfe de lut, unele de piatra si os . Cele mai vechi asezari cunoscute de pe vatra satului Mihaileni au fost sase, insa cele ce prezintă un mai mare interes istoric sînt la Rusca și moștenirea Curcovo. Urmărind cronologia istorică a acestor așezări se poate deduce că ele au luat ființa pe la sfîrșitul sec. XXVII. Legende, povestiri referitoare la înființarea și dispariția acestor așezări sau mai păstrat si pina acum, transmise din tata in fiu,vin memoria veteranilor nostri batrini. La Rusca, accidental fara cercetari arheologice organizate in scopuri stiintifice au fost descoperite vestigii, care marturisesc vechea asezare omeneasca: caramida arsa, cioburi de oale de lut, oase etc. O alta așezare ce prezintă interes istoric este mănăstirea Curcovo. Pîna la noi n-a ajuns nimic din cladirile mănăstirii. Conform celor mai vechi informatii privind formarea satului Mihaileni, primul locuitor ale acestei asezari ar fi fost Ion Samson, venit de prin partile Gălășenilor . De acolo, luindu-și turmele de cele cîteva sute de mioare și s-a stabilit cu intreaga sa familie pe moșia satului Mihaileni, care apartinea pe atunci domnitorului Moldovei Ion Sturza. Si pina astazi una din mahalalele satului poarta numele mahalaua galasenilor. Urmasi de ai lor au mai purtat numele de familie: Galasanu, Samson, Scutaru, Aici in aceasta mahala se asezau mai tirziu cu traiul si locuitori de prin partile Riscanilor. Mai tirziu s-au format mahalaua brinzenilor - cu locuitori veniti din satul Marculesti, mahalaua mustetenilor – cu locuitori din satele Musteata, Scaieni, Ghizdita precum si din Ciubara. Mahalaua zaicanenilor-cu locuitori din satele Zaicani si Sapte-Bani. Referindu-ne din nou la sursele istorice, privind fondarea satului – dateaza din 12 decembrie 1646 - document care ne pune in tema ca la acea data ,,locuitori din satul Mihaileni au participat la un proces de judecata la Iasi din cauza hotarelor mosielor.’’
Din acel document de recesamint mai aflam ca erau inregistrate 92 de gospodarii, in sat, iar 12 gospodari erau ale unor legionari de la munte, veniti din satul Burdujeni, tinutul Suceava [astazi Mihaileni judetul Botosani] De dincolo de Prut isi au originea de familii cum mai sint si astazi Mihaileni – Ursu, Esanu, Ciocanu, Lupascu. La 1837, de acum dupa ce Basarabia fusese anexata, conform pacii la Bucuresti, la Rusia tarista s-a facut orinduirea administrative a mosiei satului Mihaileni stabilindu-se hotarele ei. Cu vre-o doua decenii mai tirziu boerul Leondar a facut si un recesamint mai calificat. Atunci s-a stabilit ca la Mihaileni erau 187 de gospodariisi 1333 locuitori. Peste 9 ani la 1870, a urmat un al doilea recesamint si sa stabilit ca numarul gospodariilor a crescut aproape de doua ori- erau déjà 350, dar nu se stie din ce cauza a crescut considerabil numarul locuitorilor, ca la acea data fusese inrejistrati 1261 locuitori. Si s-a mai iregistrat o scadere a numarului populatiei. Daca la recesamintul din 1910 se inrejistrau in sat 637 gosrodarii, la cel din 1923-781 gospodarii, in anul 1910 se inregistrase 2663 locuitori, iar in 1923 numarul lor scazuse- erau 2616 locuitori. Tot o pagina insemnata din istoria satului este si anul 1870, cind savantul rus Vasile Docuceaev, renumit pedagog, facind cercetari pe paminturile care intrau in parametrii mosiei Mihailenilor a ajuns la concluzia, ca solurile Moldovei sint cele mai fertile din cite a cunoscut el . Primul carturar cu studii superioare a fost Tudor Musteata. El a fost membru al Dumei de Stat a Rusiei, a participat la evenimentele de la 1917. Dupa cum atesteaza documentele, primul primar al satului a fost Simion Spataru.  Biserica “Acoperămîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni a fost proiectată în anul 1876 de guvernatorul-adjunct Piche si arhitectorul R. Savitchi. Biserica este construită în formă de cruce: lungimea – 29 metri; înălțimea – 22 metri, cu acoperiș de tinichea, două cruci de metal. Constructia a fost administrata de protoiereul Ioan Pavel Barbu, dascalul Malahii Nichifor Savitchi. In 1883 biserica a fost sfintita si si-a inceput activitatea. In 1900 se afla in jud. Balti, Ieparhia Chisinau. La 3 aprilie 1964 biserica a fost închisă. In 1986 în incinta bisericii a fost deschis un muzeu. În 1988 biserica “Acoperămîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni a fost redeschisă.
Mai amanunțit e cunoscută istoria satului după 1949 incoace. In baza celor 4 mahalale principale s-au format 4 colhozuri - gospodarii colective. In mahalaua brinzenilor s-a format colhozul ,,Molodaia Gvardia’’si l-au ales presedinte pe Andrei Spinu, in mahalaua zaicanenilor s-a format colhozul ,,Moldova Socialista’’ in frunte cu Dumitru Galasanu. Al treilea colhoz ,,Pravda’’s-a format in mahalaua mustetenilor – presedinte fiind ales Petru Rusu, iar mahalaua galasenilor si-au numit gospodaria colectiva Taranul Sovetic’’ alergindu-l presedinte pe Nicolai Ciobanu. In anul 1952 toate cele patru gospodarii s-au comasat intr-un singur colhoz cu numele lui Malencov, care mai tirziu in anul 1957 i-a fost preschimbata denumirea in ,,Biruitorul’’. Presedinte a fost ales Vasile Musteata. In 1970 colhozul dispunea de 4870 hectare de pamint arabil, 94 unitati tehnice si 40 de camioane. In 1973 venitul zilnic al gospodariei de la toate sectoarele de producere era de 15700 ruble. In 1883 a fost inceiata constructia din piatra si sfintita biserica ,,Acoperemintul Maicii Domnului’’. In 1891 a fost dat in exploatare cladirea scolii elementare de scris si citit In 1955 s-a incheiat radificarea satului. De atunci dezvoltarea social – culturala a satului a cunoscut ritmuri mai accelerate. In anul 1961 a fost dat in expluatare sediul cirmuirii gospodariei, moara si oloinita. In anul 1963 si-a deschis usile in fața locuitorilor satului Casa de Cultură. In 1965 a fost deschisă casa de deservire socială, in 1966-s-a incheiat electrificarea satului, a fost pus Monumentul eroilor căzuți pe front. In a. 1980 a fost pus in folosință un modern centru comercial , in 1977 a fost pus in folosinta noua cladire a scolii pentru 640 elevi, in 1984 profilactoriu,,Salvia’’. Toate aceste realizari s-au facut sub conducerea a mai multor presedinti ai gospodariei- ca Ion Baziliuc, Ion Popovici, Ion Dodita, Andrei Vrabie, Vladimir Chirila si altii 
Vizita la baștină a academicianului Eugen COȘERIU. Anul 1994
 Eugeniu Coșeriu (sau Eugenio Coseriu, n. 27 iulie 1921– d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania) a fost un lingvist român din exil, membru de onoare al Academiei Române (din 1991). Este fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen. Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală, Eugeniu Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX.
A absolvit liceul "Ion Creangă" din orașul Bălți, apoi și-a continuat studiile în filologie la universitățile din Iași, Roma; a mai studiat filosofie la Universitatea din Milano. Între 1950 și 1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, între 1961 și 1963 fiind profesor-invitat și la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Tübingen. Mai multe generații de discipoli ai lui Eugen Coșeriu constituie Școala de lingvistică de la Tübingen. A fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universități din întreaga lume. Doctor în Filologie și Filosofie, autorul unui număr de peste 50 de volume și a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, contribuie la îmbogățirea metodologiei disciplinelor lingvistice
A terminat trei clase la Liceul „Ion Creangă” din Bălți, după care, în 1944, se refugiază cu părinții peste Prut, la Craiova. După absolvirea Institutului Pedagogic din Chișinău, devine profesor la Școala Pedagogică din Călărași. În 1966 este angajat redactor-stilizator la revista „Moldova”. A debutat editorial cu volumul „Exprimarea corectă” (1967). Mai târziu a activat în calitate de traducător la Agenția Telegrafică a Moldovei (ATEM), apoi, în cea de colaborator la „Enciclopedia sovietică moldovenească” (1979), de unde a fost concediat, fiind învinuit de „românizarea” limbii. Volumul său „Cuvântul potrivit la locul potrivit” (1979, 1987) s-a dovedit extrem de oportun în munca de promovare și cultivare a limbii române în Basarabia. A mai editat cărțile „Între acasă și acasă” (2000) și „Spărturi în gheața tăcerii” (2008). Valentin Mândâcanu este cunoscut de către toată lumea, înainte de toate, ca un luptător înflăcărat pentru limba română și revenirea la alfabetul latin. În 1988, el a publicat în nr. 4 al revistei „Nistru” eseul-manifest „Veșmântul ființei noastre”, care a avut o largă rezonanță și a declanșat o adevărată mișcare socială pentru revenirea la grafia latină. În 1996 a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”. În 2009 a devenit cetățean de onoare al Chișinăului. În 2010 Valentin Mândâcanu a fost decorat cu „Ordinul Republicii”.  Raisa Lungu-Ploaie (n. 15 august 1928) este o prozatoare. Este fiica Mariei şi a lui Ion Ploaie. A absolvit cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki" din Moscova (1964). A fost profesoară la o şcoală de cultură generală, redactor la revistele „Nistru" şi „Femeia Moldovei".
Volumele Povestiri (1960), Cântecul unei viori (1962), Mărţişoare (1964),Pana albastră (1972) şi Zări albe (1974) se impun prin fineţea analizei psihologice şi prin sobrietate. Ele configurează un moment aparte în proza feminină datorită unor texte cu dimensiune dramatică, în care personajele „se prăbuşesc în golurile dintre iluzia bovarică a vieţii şi situaţiile ei vitrege" (Mihai Cimpoi). Romanul Dragostea de peste o viaţă (1982) evocă momente din viaţa plină de dăruire şi sacrificiu a medicilor. A tradus din Daniel Defoe (Robinson Crusoe), Konstantin Paustovski (Trandafirul de aur), Cinghiz Aitmatov(Adio, gulsar) etc
În 2002 publică trei eseuri Mărul, Mustangii şi Lupii, iar în 2006 Lupii (Amintiri din copilărie). Grigore Vieru: Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în Amintiri din copilărie care sunt o faţă opusă luminoasei copilării descrisă de Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea aşterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumuseţe şi puritate au fost adânc rănite în copilărie şi adolescenţă. Margareta Cemârtan-Spânu a fost deportată la 7 iulie 1949, în cadrul operaţiunii secrete IUG, desfăşurată de autorităţile sovietice. Pentru că nu avea mamă, a fost deportată împreună cu bunica, tatăl şi fratele ei. În acea perioadă avea 6 ani şi jumătate. Amintirile durute din perioada deportărilor au fost descrise, de către Margareta Cemârtan-Spânu, în cartea sa Lupii, apărută la Chişinău, în 2006. Dragoste de porumbei, apărută în toamna anului 2008 (Editura Reclama), este o carte despre cum au fost anii de după deportări, alături de soţul şi copiii săi.  Mircea Guțu (n. mai, 1963 – d. martie 2013). Este fiul Elenei și Vasile Guțu. Interpret si compozitor. Fondatorul formatiei “Colinda”. A activat in showbizz mai bine de doua decenii. A scris melodii pentru interpreti ca Olga Ciolacu si fratii Corduneanu. In studioul sau au inregistrat piese majoritatea artistilor din Republica Moldova.
1.6 Componenţa stratului antreprenorial În anul 1992, conform obiectivelor programului „Pămînt”, a Codului funciar şi a altor legi a Republicii Moldova, ţăranii şi alte categorii de cetăţeni au fost împropietăriţi cu pămînt şi alte bunuri ale gospodăriei argicole. În satul Mihăileni activează 4 SRL, 18 unităţi comerciale și 549 Gospodării Ţărăneşti cu suprafaţa terenurilor agricole de 531,09 ha. Deţinătorii de cote au dat pămîntul în arendă la : SA,,Avicola,, - 1208,79 ha SA,,Acord,, - 84,45 ha SRL,,Consolitera,, - 9,12 ha SRL „Tocardo Agro,, - 704,13 ha SRL „ Drăgălin Agro,, - 633,44 ha; SRL „Credincer,, - 93,55 ha GȚ ,,Cepoi Adrian,, - 126,46 ha GȚ ,,Gheorghița Igor,, - 244,34 ha GȚ ,,Cepoi Ion,, - 91,93 ha GȚ ,,Andronache Eduard,, - 38,80 ha GȚ ,,Tomuz Leonid,, - 13,23 ha GȚ ,,Grumeza Ion,, - 21,59 ha GȚ ,,Cibotaru Vladimir,, - 18,86 ha Culturile de bază constituie: sfeclă de zahăr, floarea soarelui, grîu de toamnă, orz de primăvară, soia, rapiţă. Baza tehnică este satisfăcătoare. Principalele restrângeri ale agenţilor economici în agricultură sunt:
Sectorul asociativ este la un nivel incipient de dezvoltare, fiind reprezentat prin Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor de la liceul teoretic ”E.Coşeriu”, Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor de la gimnaziul Mihăileni, AO „CeVaPeSemănătorul”, AO”Flacăra albastră”, AO a femeelor ,,Speranța-Mihăileni,, Asociaţiaţiile Părinteşti au fost create în anul 2005 cu scopul de a contribui la dezvoltarea socială a comunităţii. În perioada de activitate au fost realizate următoarele acţiuni cu impact comunitar: reparaţii curente, procurarea echipamentului tehnic, concursuri şi diverse activităţi de antrenare a elevilor,gazificarea liceului,reparaţia capitală a sălii de sport. AO „CeVaPeSemănătorul activează în agricultură, consultanţă, instruire. Au creat 3 cooperative de întreprinzător, centrul de acces la informare şi instruire, centrul de planificare eonomică în cadrul proiectului DEL. AO”Flacăra albastră „ a fost creată în 2006 în rezultatul implementării proiectului de gazificare a liceului. AO Speranța a fost fondată în 2008 și activează în domeniul social.
Teritoriul reprezintă un relief ondulat. Apele freatice se află la adîncime medie. Teritoriul satului Mihăileni se caracterizează cu o climă moderată continentală, cu iarnă scurtă şi comparativ caldă, cu vară lungă şi călduroasă. Cantitatea anuală de precipitaţii este de 450-500 mm. În sat există 6 fîntîni artezien cu apă potabilă care 4 funcționează şi 640 de fîntîni de mină, calitatea apei în acestea nu corespunde tuturor cerinţelor igienico-sanitare faţă de apa potabilă. Există gunoişte autorizată, însă starea sanitară a satului mai este afectată de atitudinea negospodărească a unor locuitori faţă de depozitarea deşeurilor.
Pe teritoriul satului nu activează nici o filiala Băncilor. Existent Asociaţia de Economii şi Împrumut cu 1150 membri.
Informarea locuitorilor are loc prin mijloacele mass - media naţionale: presa, televiziunea naţională, radioul naţional, există publicaţia raională. Conform informaţiei oferite de oficiul poştal 500 persoane sunt abonate la ziare şi reviste.
În cadrul etapei de pregătire a elaborării planului strategic s–au organizat discuţii în grupuri ţintă după metoda focus-group. Facilitatorii locali au fost instruiţi în utilizarea acestei metode în cadrul primei întruniri în comunitate şi au lucrat conform ghidului focus-grupului. S-au organizat 2 întruniri, moderate de către Iordanca-Rodica Iordanov, director AO Eco-Contact, Chișinău și Nicolae Moscalu, director AO Moștenitorii, Bălți. În cadrul acestor discuţii au fost identificate următoarele probleme ale satului Mihăileni:
Yüklə 0,5 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
