Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 28 din 18 mai 2007

Serviciul Vamal 2005-2006

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr. 28 din 18 mai 2007


R A P O R T
asupra administrării fiscale efectuate de către Serviciul Vamal şi reviziei financiare la aparatul central al Serviciului Vamal şi la unele organe vamale teritoriale pe perioada anilor 2005-2006

CHIŞINĂU 2007

C U P R I N S

SUMAR EXECUTIV 3

Partea 1. COMERŢUL EXTERIOR 8

Partea 2. ÎNDEPLINIREA SARCINII DE COLECTARE A VENITURILOR LA BUGETUL DE STAT ADMINISTRATE DE SERVICIUL VAMAL 9

Partea 3. CU PRIVIRE LA RESTANŢE 12

Partea 4. ANALIZA LEGALITĂŢII, CORECTITUDINII ŞI ADMINISTRĂRII ÎNLESNIRILOR LA PLĂŢILE VAMALE 14

Partea 5. APRECIEREA GRADULUI DE REGULARITATE ÎN URMA APLICĂRII REGIMURILOR VAMALE CU IMPACT ECONOMIC 17

Partea 6. CU PRIVIRE LA APRECIEREA VALORII ÎN VAMĂ A MĂRFURILOR 24

Partea 7. CU PRIVIRE LA UNELE PROBLEME LA IMPORTUL DE MĂRFURI 26

Partea 8. CU PRIVIRE LA DESTINAŢIILE VAMALE 26

Partea 9. CU PRIVIRE LA ZONA LIBERĂ 27

Partea 10. TESTAREA ACTIVITĂŢII INSTITUTULUI DE BROKERI VAMALI 30

Partea 11. CONTROLUL INTERN ŞI AUDITUL INTERN 32

Partea 12. CU PRIVIRE LA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ASYCUDA World 33

Partea 13. UTILIZAREA MIJLOACELOR PREVĂZUTE PENTRU ÎNTREŢINEREA SERVICIULUI VAMAL 37

ADMINISTRAREA FISCALĂ DE CĂTRE SERVICIUL VAMAL

SUMAR EXECUTIV

I. Activitatea vamală în Republica Moldova este desfăşurată de organele vamale, care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale. Serviciul Vamal (autoritate centrală de specialitate), membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor este organ de drept cu funcţii ce-i revin conform Codului vamal, Codului fiscal, Codului penal şi altor acte legislative ale Republicii Moldova.

Atribuţiile de bază ale organelor vamale sînt: participarea la elaborarea politicii vamale a statului şi promovarea acesteia; asigurarea respectării legislaţiei vamale; administrarea fiscală în vederea acumulării veniturilor la buget, apărarea intereselor economice ale statului; contribuţia, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului; elaborarea şi întreprinderea măsurilor de combatere a fraudelor vamale şi infracţiunilor din domeniul activităţii vamale etc.

Pentru realizarea celor menţionate, organele vamale trebuie:

• 
  să se asigure că dispun de un sistem informaţional modern, care garantează securitatea fizică şi logică a informaţiilor şi sistemelor gestionate, precum şi de date corecte cu privire la operaţiunile de import/export, efectuate de către persoane fizice şi juridice;
  
• 
  să asigure colectarea veniturilor vamale în mod regulat conform sarcinii anuale;
  
• 
  să-şi sporească impactul, axîndu-şi atenţia asupra reducerii cazurilor de încălcare a legislaţiei vamale;
  
• 
  să conlucreze cu alte organe de drept din ţară şi de peste hotare în vederea consolidării eforturilor în lupta cu contrabanda, fraudele vamale etc.
  

II. Pe parcursul ultimilor ani de activitate, de către Serviciul Vamal au fost realizaţi paşi concreţi spre asigurarea transparenţei şi începerea dialogului cu contribuabilii în vederea unei mai bune administrări fiscale. În acest sens, în anul 2005, avînd la bază experienţa Organizaţiei Mondiale a Vămilor, a fost elaborat şi adoptat Codul de Etică a colaboratorului vamal. Începînd cu 1 august 2005, Serviciul Vamal a implementat sistemul informaţional integrat de înregistrare a tranzacţiilor vamale – ASYCUDA World, iar din 1 ianuarie 2006 evidenţa veniturilor încasate se asigură prin contul trezorerial de venituri „Drepturile de import-export achitate în avans”, denumit - Contul Unic.

III. În cadrul controlului efectuat la Serviciul Vamal şi la 8 birouri vamale s-au constatat următoarele:

Contextul în care Serviciul Vamal a desfăşurat activitatea de administrare fiscală în anii 2005-2006 a fost determinat de o politică fiscală şi vamală elaborată în baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu cu adoptarea, de regulă, a modificărilor la legislaţia vamală şi fiscală cu cel puţin jumătate de an pînă la punerea lor în aplicare. Unul din scopurile acestor modificări constă în crearea mediului favorabil şi previzibil pentru dezvoltarea comerţului exterior, care constituie factorul decisiv al creşterii încasărilor la impozitele şi taxele administrate de Serviciul Vamal, precum şi în determinarea clară a facilităţilor fiscale şi a cotelor de impozite şi taxe aferente tranzacţiilor vamale.

1. Evoluţia comerţului exterior în perioada anilor 2005-2006 se caracterizează astfel:

1. 
   În anul 2006 comerţul exterior a atins suma de 3744,8 mil.dolari SUA, depăşind indicii perioadelor similare ale anilor 2004 şi 2005 cu 36,0% şi, respectiv, 10,7% (1.1.).
   
2. 
   Soldul negativ al balanţei comerciale a depăşit 1,6 mild.dolari SUA.(1.2.-1.3.). În anul 2006 exporturile s-au micşorat cu 3,6%, faţă de cele ale anului 2005, iar importurile au crescut cu 17,5%. În comparaţie cu anul 2005, deficitul balanţei comerciale s-a majorat cu 36,7%, înregistrînd volumul de 1641,6 mil.dolari SUA.¹
   

2. Urmare evoluţiei comerţului exterior şi îmbunătăţirii administrării fiscale, încasările de impozite şi taxe administrate de Serviciul Vamal sînt în creştere. (2.1.-2.7.)

Prevederile definitive la venituri au fost realizate în proporţie de 102,9% în anul 2005 şi de 102,5% - în anul 2006, cea ce în valoare absolută depăşesc cu 153,1 mil.lei şi, respectiv, cu 164,0 mil.lei sarcinile bugetare anuale.

3. Restanţele contribuabililor la plăţile administrate de organele vamale, înregistrate la 1 ianuarie 2007, au constituit 142,4 mil.lei, consemnînd o descreştere faţă de anii 2004 şi 2005 de 13,9 mil.lei şi, respectiv, 1,5 mil.lei. (3.1.-3.4.).

Totodată, se relevă menţinerea ponderii semnificative a unor datorii istorice, problematice de încasat, pe motiv că majoritatea restanţierilor nu dispun de bunuri care pot fi supuse urmăririi în vederea executării silite a deciziilor date de instanţele de judecată.

4. Unele nereguli şi neclarităţi ce ţin de aplicarea actelor legislative privind legalitatea, corectitudinea şi administrarea scutirilor şi înlesnirilor la plăţile vamale pun la îndoială corectitudinea acordării acestora. (4.1.-4.2).

5. Se atestă un grad scăzut al administrării regimurilor vamale cu impact economic. (5.1.-5.10.).

1. 
   10 din 12 antrepozitari din raza de acţiune a BV mun.Chişinău nu respectă prevederile Codului vamal şi ale altor acte normative.
   
2. 
   Persistă cazuri de eliberare neregulamentară a autorizaţiei de antrepozit.
   
3. 
   Organele vamale nu ţin sub control termenul acordat agenţilor economici pentru încheierea regimului de antrepozit.
   
4. 
   Mediul actual de administrare şi control al regimului de antrepozit vamal deţine un grad înalt al riscului de comitere a fraudelor vamale.
   
5. 
   Unii agenţi economici beneficiază de oportunităţile cadrului normativ, evitînd achitarea drepturilor de import/export la momentul tranzacţiei, prin plasarea bunurilor în regimuri vamale suspensive. Ca rezultat, aceştia obţin prelungirea termenului de plată a drepturilor vamale, fără depunerea garanţiei şi fără calcularea dobînzii prevăzute de art.126 alin.(3) şi alin. (4) din Codul vamal.
   
6. 
   Nedefinirea clară a prelungirii termenului de aflare în regimul vamal de admitere temporară duce la extinderea termenelor de onorare a drepturilor vamale de către titularii autorizaţiilor de la 3 pînă la 9 ani.
   
7. 
   Prelungirile repetate ale termenelor de reintroducere a mărfurilor anterior plasate în regim de export temporar (mărfuri ce constituie patrimoniul statului) pun în pericol reîntoarcerea propriu-zisă a acestora în ţară.
   
8. 
   Procedura de primire, păstrare şi eliberare a mijloacelor băneşti în calitate de garanţii pentru admiterea temporară a autoturismelor la un cont special al organului vamal de frontieră nu este reglementată mai bine de trei ani.
   
9. 
   Controlul efectuat la BV Briceni a scos în evidenţă multiple nereguli şi neclarităţi cu privire la depunerea garanţiilor pentru admiterea temporară a autoturismelor, ce poartă nuanţă de fraudă vamală.
   

6. În pofida măsurilor ce se întreprind de către organele vamale, riscul declarăriii corecte a valorii în vamă rămîne major (6.1.-6.3.). În unele cazuri, pîrghiile legale ale organelor vamale nu pot influenţa asupra determinării corecte a valorii în vamă atît la momentul tranzacţiei, cît şi în procesul investigaţiilor ulterioare. Astfel, unii agenţi economici se eschivează de la plata impozitelor prin substituirea facturilor originale, pecum şi prin intermediul deţinătorilor de patente.

Lipsa unui sistem informaţional de identificare a autovehiculelor noi face posibile cazurile de declarare neconformă a codului mărfii importate. Ca rezultat, unii agenţi economici obţin posibilitatea de a achita suma accizului calculat la capacitatea cilindrică a motorului, şi nu plata TVA la import, mărimea căreia depăşeşte esenţial suma accizului calculat. O astfel de diferenţă pe un singur caz constituie 83,7 mii lei.

7. La efectuarea tranzacţiilor de import, unii agenţi economici admit contravenţii vamale, faţă de care organele vamale nu aplică sau aplică cu întîrziere sancţiuni legale.(7.1.-7.2). Astfel, controlul selectiv efectuat la BV Ungheni a stabilit 5 cazuri de neaplicare în mărime de minimum 164,9 mii lei şi 2 cazuri de aplicare a sancţiunilor cu întîrziere în sumă de 179,9 mii lei, ulterior casate de instanţă.

8. Lipsa procedurilor clare de efectuare a abandonului în favoarea statului menţine riscul de eschivare a unor contribuabili de la onorarea drepturilor de import, fără aplicarea măsurilor de politică economică (8.1.-8.3.).

9. S-au stabilit abateri de la prevederile legale privind plasarea şi evidenţa mărfurilor în zona liberă, inclusiv în regim de perfecţionare activă, monitorizarea operaţiunilor de prelucrare, verificarea cantităţilor produselor compensatoare.(9.1.-9.7.). a) BV Centru n-a urmărit respectarea de către rezidenţii zonei economice libere a condiţiilor de plasare în interiorul zonei libere a mărfurilor în regim de perfecţionare activă.

b) La perfectarea declaraţiilor de reexport, rezidenţi diminuează valoarea facturală a mărfurilor introduse în zonă cu circa 60%, atribuind diferenţa obţinută la cheltuieli externe. Tranzacţiile respective nu sînt examinate sub aspectul consolidării eforturilor cu alte organe de drept din ţară şi de peste hotare în lupta cu contrabanda, fraudele vamale etc.

10. Activitatea institutului de brokeri nu corespunde pe deplin exigenţelor. (10.1.-10.8.).

1. 
   Activitatea majorităţii brokerilor vamali se limitează la întocmirea actelor necesare vămuirii, iar prezentarea actelor pentru control vamal se efectuează de către reprezentantul agentului economic. Ca rezultat, la etapa actuală, nu s-a exclus contactul agentului economic cu colaboratorii vamali.
   
2. 
   3 din 6 brokeri vamali verificaţi n-au deschis registrul operaţiunilor de vămuire şi n-au ţinut evidenţa operaţiunilor privind vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, iar unul n-a reflectăt în registru toate operaţiunile de vămuire conform declaraţiilor validate.
   
3. 
   Controlul selectiv a stabilit că 3 din 6 brokeri n-au reflectat în evidenţa contabilă, în lunile aprilie şi septembrie 2006, servicii prestate agenţilor economici în sumă totală de 11,7 mii lei. Drept urmare, la aceste volume de servicii prestate nu s-a calculat şi transferat la bugetul de stat TVA în sumă totală de 2,2 mii lei.
   
4. 
   Preţurile serviciilor de brokeri nu sînt argumentate prin calcule bine definite şi rămîn a fi semnificative.
   

11. Controlul intern şi auditul intern este în stadiu de armonizare la prevederile Concepţiei sistemului de control intern şi audit intern în sectorul public. (11.1.-11.4.).

12. Sistemul informaţional ASYCUDA World (12.1.-12.7.) a simplificat şi minimizat timpul de perfectare a tranzacţiilor, a dat posibilitate de vizualizare a actelor stocate la orice etapă şi de control operativ al traficului de mărfuri, a accelerat procesarea documentelor aferente vămuirii mărfurilor, a permis luarea unor decizii operative la perfectarea erorilor în timpul controlului declaraţiei vamale, a optimizat repartizarea resurselor umane disponibile în procesul de vămuire etc.

În acelaşi timp, la momentul actual, prin acest sistem nu este posibilă selectarea şi obţinerea rapoartelor statistice etc., lipseşte opţiunea de interacţiune dintre modulul ASYCUDA World şi programul „Economist” privind vizualizarea soldului la zi al contribuabilului. La nivel de birou vamal se perfectează, vizualizează şi selectează tranzacţiile contribuabililor conform declaraţiei vamale. Birourile vamale nu pot selecta şi generaliza operaţiunile de plasare a mărfurilor sub diferite regimuri vamale. Ca rezultat, evidenţa regimurilor vamale suspensive, inclusiv închiderea lor, se ţine în registre, manual.

REVIZIA FINANCIARĂ

13. Utilizarea mijloacelor prevăzute pentru întreţinerea Serviciului Vamal. (13.1.-13.2.)

În perioada supusă controlului, sursele de finanţare a Serviciului Vamal au constituit-o alocaţiile din bugetul de stat, formate din componenta de bază (taxa de la proceduri vamale) şi din componenta mijloace speciale. Concomitent, Serviciul Vamal a mai beneficiat de valori materiale primite cu titlu de ajutor umanitar. Pentru îmbunătăţirea, facilitarea comerţului şi transportului internaţional au fost investite mijloace bugetare în construcţia şi reconstrucţia complexelor vamale.

Cheltuielile de casă generale pentru întreţinerea Serviciului Vamal, în anii 2005-2006, au fost executate în volum de 137,8 mil.lei (90,1%) şi, respectiv, 126,3 mil.lei (85,3%), înregistrînd un grad de executate pe aparatul central sub nivelul precizat, iar pe birourile vamale - o depăşire de 0,4 % a nivelului stabilit.

În ansamblu, datele reflectate în Rapoartele anuale ale Serviciului Vamal corespund înscrierilor din registrele şi notele contabile, înscrierilor din cartea mare, precum şi datelor din extrasul trezorerial al executării de casă a cheltuielilor.

Totodată, la utilizarea mijloacelor publice de către aparatul central al Serviciului Vamal şi birourile vamale s-au comis unele nereguli şi neconformităţi, care deşi se încadrează în gradul de materialitate apreciat conform Standardelor de audit speciale ale Curţii de Conturi², unele din ele sînt scoase în evidenţă în prezentul raport.