Proiectarea şi lansarea unei anchete în randul firmelor, reprezentativă la nivel regional (eşantionul s-a proiectat stratificat după tipul de activitate CAEN (11 grupe) şi grupa de mărime a firmei, conform clasificării utilizate de Registrul Comerţului (3 grupe), cuprinzând un număr de 2400 firme (60 în fiecare judeţ). Ancheta s-a realizat în perioada 25 februarie -20 martie 2005. Necesitatea anchetei a rezultat din nevoia de a cunoaşte realitatea la nivelul firmei (număr de locuri de muncă vacante, structura forţei de muncă ocupate cu nivel de instruire secundar) şi a opiniilor managerilor de firmă în legătură cu tendinţele evoluţiei personalului angajat şi cu privire la nevoile de calificări viitoare (pe termen scurt, de 1 an), precum şi opinii cu privire la eventualele dificultăţi în angajarea forţei de muncă. A fost realizat şi un studiu de caz pe un număr de 244 firme cu până la 10 salariaţi selectate aleator din cele 7 regiuni.
Elaborarea proiecţiilor pentru oferta de forţă de muncă s-a realizat pornind de la prognozele de populaţie elaborate de Institutul Naţional de Statistică pentru anii 2005, 2010 şi 2015 care au fost interpolate pentru întreg intervalul 2005-2015, pe baza cărora s-au elaborat estimări ale evoluţiei populaţiei şcolare şi a numărului de absolvenţi pe niveluri de instruire: gimnazial, liceal, postliceal şi de maiştri. S-au elaborat, de asemenea, proiecţii ale absolvenţilor pe profile de pregătire (teoretic, tehnologic şi vocaţional) la orizontul anilor 2007 şi 2013.
Elaborarea a 3 scenarii de evoluţie a cererii de forţă de muncă la orizontul anilor 2013 în următoarele condiţii:
Scenariul 1 de evoluţie a cererii de forţă de muncă în ipoteza menţinerii trendurilor trecute d eevoluţie. În cadrul scenariului au fost luate în considerare două variante. În prima varianta s-a pornit de la ipoteza menţinerii trendurilor de evoluţie din perioada 1992-2002, translatat la nivelul determinat prin datele de recensământ la nivelul anului 2002 . Pentru cererea de forţă de muncă în structură ocupaţională s-a presupus că se va menţine acelaşi trend cu cel din perioada 1992-2002. Deoarece informaţii cu privire la cerere în structura ocupaţională detaliată pe subgrupe şi meserii nu erau disponibile decât la recensământul populaţiei s-a determinat ritmul de evoluţie a acesteia între ultimele două recensăminte ale populaţiei şi s-a aplicat la valoarea din anul 2002, obţinându-se o estimare pentru 2012. Principalele limite ale acestei variante de scenariu sunt legate de metodă care introduce un grad de eroare atât prin extinderea unui trend calculat pe o perioadă de 9 ani la un interval de 12 ani, cât şi prin translatarea valorilor pentru anul 2002.
În a doua variantă s-au utilizat procedee de eliminare a valorilor reziduale prin liniarizarea curbei valorilor empirice aplicate acelor judeţe pentru care valorile testelor de reprezentativitate s-au înscris în intervalele de încredere, iar pentru judeţele la care nu s-a putut aplica această metodă s-a verificat ipoteza de independenţă a erorilor şi observându-se că acestea sunt corelate s-a procedat la eliminarea autocorelaţiei erorilor, fiind apoi aplicată procedura de liniarizare a curbei valorilor empirice.
Limitele acestei variante sunt de asemenea legate de insuficienţa datelor, dar şi de metoda care considera replicarea comportamentului agenţilor economici, perioada luată în considerare având o dinamică deosebită generată de tranformări profunde.
Au rezultat câte 7 studii regionale cu informaţii privind proiecţia ofertei de forţă de muncă şi proiecţia cererii de forţă de muncă în condiţiile scenariului 1, care au fost puse la dispoziţia Consorţiilor regionale.
Scenariul 2 de evoluţie a cererii de forţă de muncă la orizontul anilor 2013 a utilizat pentru proiecţia cererii modelul econometric recursiv Macbeth propus de Centru de Studii pentru Piaţa Muncii din Olanda şi recomandat pentru ţările în tranziţie. Modelul ales avea ca obiectiv creşterea transparenţei relaţiei educaţie-piaţa muncii în contextul în care informaţiile privind piaţa muncii se regăsesc într-o multitudine de structuri, surse şi abordări. Modelul propus încearca să agrege informaţiile din diferite surse având ca scop transformarea prognozelor pe tipuri de ocupaţii în proiecţii ale structurii educaţionale necesare viitoarelor evoluţii ocupaţionale. De aceea, în abordarea cererii viitoare, s-au luat în calcul nu numai informaţiile privind cererea potenţială, ci şi cererea înlocuită. Suma locurilor de muncă create ca urmare a extinderii cererii potenţiale şi a dinamicii cererii înlocuite în structura ocupaţională se va compara cu fluxurile de absolvenţi ce urmează să intre pe piaţa muncii în structură educaţională. Avantajele aplicării modelului econometric recursiv (care l-au şi recomandat pentru a fi utilizat în elaborarea proiecţiei evoluţiilor economiei româneşti) decurgeau din faptul că nu se reproduceau evoluţii trecute, ci se pornea de la un an considerat de bază, apropiat de orizontul de proiecţie (în cazul nostru anul 2002, an de recensamânt, prin urmare cu cele mai multe informaţii disponibile) stabilindu-se ţinte pentru rata investiţiilor şi ritmul de dezvoltare economică la nivelul anului de prognoză (s-a utilizat ritmul mediu anual de creştere economică (5,5%) estimat ca realist de specialiştii Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional), iar rata investiţiilor de circa 30-35% din PIB. Menţionăm că au fost utilizate, pentru orientare, ratele de activitate şi ratele de ocupare previzionate pentru anii 2007-2013 în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013 (acesta fiind un document programatic de dezvoltare, la a cărui fundamentarere au participat specialişti din toate domeniile de activitate). În cazul acestui scenariu au fost determinate ritmuri medii anuale de creştere a efortului investiţional (autohton şi străin) a căror realizare condiţionează validarea în realitate a proiecţiilor efectuate. Întrucât s-a considerat că efortul de modernizare economică trebui să aibe şi o acţiune de îmbunătăţire a structurii activităţilor economice s-au stabilit ca ţinte structurile (ajustate la condiţiile concrete ale ţării noastre) economiei Poloniei (cu o pondere mare a ocupării in agricultură) şi a economiilor sud-europene. Prin urmare, s-au utilizat ca ţinte ale structurii cererii de forţă de muncă, diferite de la o regiune la alta, funcţie de situaţia prezentă, dar în medie având următoarele valori: 25% pentru agricultură, 20-23% pentru industrie, 6-7% pentru construcţii, 10-11% pentru servicii publice şi 33-37% pentru servicii comerciale. Pe grupe ocupaţionale, s-au propus, de asemenea ţinte de creştere a cererii de forţă de muncă şi de adecvare a ei la nevoile economiei moderne.
În cadrul procesului de elaborare a scenariului 2 a fost determinată şi cererea înlocuită (locurile de muncă rămase disponibile în urma pensionării persoanelor care împlinesc vârsta legală de ieşiere la pensie la orizontul anului 2007 şi 2013), pe baza calculării probabilităţii ca populaţia dintr-o grupă de vârstă şi o grupă ocupaţională de la recensământul populaţiei din 2002 să se regăsească într-o grupă de vârstă superioară peste 5 ani (pe piaţa muncii sau în afara acesteia, prin pensionare). Principalele obstacole în realizarea unui grad cât mai înalt de credibilitate a scenariilor au fost: lipsa unor informaţii de bază, absolut necesare în procesul de modelare şi inconsistenţa unor informaţii cu privire la structura pe subgrupe ocupaţionale şi nivel de pregătire a populaţiei active şi a populaţiei ocupate. Cu toate acestea, s-au făcut eforturi de depăşire a obstacolelor, rezultatele modelării (cu toate rezervele legate de imposibilitatea aplicării unor teste statistice mai sofisticate cu privire la gradul de încredere al proiecţiilor) oferă o imagine cu privire la trendul viitor de dezvoltare a activităţilor economice şi, pe cale de consecinţă, a unor grupe ocupaţionale. Au rezultat 7 studii şi 7 baze de date cu rezultate ale procesului de modelare, care au fost puse la dispoziţia Consorţiilor regionale şi de la care au fost primite şi reacţii care au contribuit la îmbunătăţirea modului de prezentare şi explicare.
Scenariul 3 de evoluţie a ofertei şi cererii de forţă de muncă s-a bazat pe o metodă de proiecţie normativă şi a pornit de la premisa că ratele de creştere a productivităţii muncii avute în vedere la elaborarea proiecţiilor pentru PND 2007-2013 ar înseamna un efort susţinut de modernizare tehnologică şi programe coerente de perfecţionare a organizării muncii şi de asigurare a disciplinei în muncă pentru a căror punere în practică este posibil să necesite un timp mai mare decât cel considerat în elaborarea PND 2007-2013. Prin urmare, considerând că productivitatea muncii nu va creşte în ritmul estimat prin PND 2007-2013, este de presupus că ocuparea va fi uşor mai mare comparativ cu cea previzionată pentru scenariul 2. Prin urmare, în medie, ocuparea se estimează că va creşte cu un ritm anual de 0,15%. Au fost utilizate, de asemenea ca ţintă structuri ale ocupării similare cu cele utilizate în cazul scenariului 2, dar aplicate la efective mai mari. Informaţiile cu privire la acest scenariu au fost cuprinse în cel de-al treilea studiu care a fost trimis spre informare celor 7 Consorţiilor regionale. Ca şi în cazul scenariului 2, obstacolele au constat în lipsa unor informaţii mai detaliate cu privire la structurile ofertei educaţionale, in serii suficient de lungi, la structurile ocupării pe ocupaţii şi pe niveluri de instruire, precum şi cu privire al structura populaţiei active pe ocupaţii şi nivel de instruire.
Compararea rezultatelor celor trei scenarii elaborate pentru proiecţia cererii de forţă de muncă la orizontul anului 2013 a permis desprinderea unor elemente care să stea la baza acţiunilor viitoare. De asemenea, compararea cererii cu oferta în cele 3 scenarii a permis aprecierea căilor de urmat în vederea asigurării unei concordanţe crescute a ofertei de forţă de muncă cu cererea. Rezultatul acestui proces se prezintă în acest raport.
Formularea unor recomandări privind politica de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic la orizontul anilor 2007 şi 2013.
Anexa 2
SOM103B - Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii, pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Definitie
Rata somajului inregistrat reprezinta raportul dintre numarul somerilor (inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca) si populatia activa civila (someri + populatie ocupata civila, definita conform metodologiei balantei fortei de munca).
LMV101A - Rata locurilor de munca vacante pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si activitati ale economiei nationale (sectiuni) CAEN Rev.1
Definitie
Rata locurilor de munca vacante reprezinta raportul dintre numarul locurilor de munca vacante si numarul total al locurilor de munca (ocupate si vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovarii in interiorul intreprinderii sau institutiei), exprimat procentual.
Rata anuala a locurilor de munca vacante reprezinta raportul dintre numarul mediu anual al locurilor de munca vacante si numarul mediu anual al locurilor de munca (ocupate si vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovarii in interiorul intreprinderii sau institutiei), exprimat procentual.
Numarul locurilor de munca vacante include numarul posturilor platite, nou create, neocupate, sau care vor deveni vacante, pentru care:
1.Perioada 2005-2008:
i. angajatorul intreprinde actiuni concrete spre a gasi un candidat potrivit pentru ocuparea postului respectiv (exemple de actiuni concrete intreprise de angajator: anuntarea existentei locului vacant prin serviciile de ocupare a fortei de munca, publicitate prin ziare, media, Internet, contactare directa a posibililor candidati etc.);
ii. angajatorul doreste sa il ocupe imediat sau in viitorul apropiat (maxim 3 luni dupa luna de referinta).
2.Incepand cu anul 2009:
i. angajatorul intreprinde actiuni concrete spre a gasi un candidat potrivit pentru ocuparea postului respectiv (exemple de actiuni concrete intreprinse de angajator: anuntarea existentei locului vacant prin servciile de ocupare a fortei de munca, publicitate prin ziare, media, internet, contactare directa a posibililor candidati etc);
ii. angajatorul doreste ocuparea imediata sau intr-o perioada specifica de timp stabilita de angajator.
Perioada maxima necesara ocuparii locului de munca vacant poate fi nelimitata.
Sunt considerate locuri vacante posturile destinate persoanelor din afara intreprinderii (dar pe care pot concura si persoane din interiorul intreprinderii), indiferent daca sunt posturi pe durata determinata sau nedeterminata, in program de lucru normal sau partial.
Nu se considera vacante, posturile neocupate:
- destinate exclusiv promovarii persoanelor din interiorul intreprinderii sau institutiei;
- din unitatile administratiei publice, blocate printr-un act normativ.
Posturile ocupate de persoanele care absenteaza o anumita perioada de timp (concedii de maternitate, pentru ingrijirea copilului, concedii medicale, concedii fara plata, alte absente), se considera vacante, daca angajatorul doreste substituirea pe perioada determinata (temporara) si daca intreprinde actiuni de gasire a candidatilor.
Numarul total al locurilor de munca (ocupate si vacante) include numarul posturilor ocupate si numarul locurilor de munca vacante.
Numarul de posturi ocupate se masoara prin Efectivul salariatilor (exclusiv cei cu contract de munca/raport de serviciu suspendat) la sfarsitul lunii de mijloc a trimestrului de referinta, care cuprinde toate persoanele cu contract individual de munca sau raport de serviciu cu intreprinderea sau unitatea locala, pe durata determinata sau nedeterminata (inclusiv lucratorii sezonieri, managerul sau administratorul) al caror contract de munca /raport de serviciu nu a fost suspendat, fiind valabil in ultima zi a lunii pentru care se completeaza chestionarul.
Nu se cuprind persoanele al caror contract de munca/raport de serviciu era suspendat in ultima zi a lunii de mijloc a trimestrului, fiind intr-una din situatiile prevazute de Legea nr.53/2003 - Codul muncii, in art. 49-54, privind Suspendarea contractului individual de munca si Lg. nr. 161/2003, art. 87 de la Titlul III sectiunea 2, referitor la suspendarea raportului de serviciu (ex.: concediu de maternitate, concediu pentru incapacitate temporara de munca, exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, s.a.). Nu sunt cuprinse persoanele care lucreaza in strainatate si nu s-au aflat pe statul de plata al angajatorului, fiind exclusiv platiti la locul de munca unde-si desfasoara activitatea, persoanele care cumuleaza mai multe functii si nu au functia de baza la unitatea raportoare.
Periodicitate
Anuala
Trimestriala
Surse de date
Ancheta locurilor de munca vacante
Metodologie
Datele pentru perioda 2005-2007 au fost colectate conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN Rev.1).
Datele anului 2008 au fost estimate conform noii Clasificari a Activitatilor din Economia Nationala (CAEN Rev.2), armonizata cu clasificarea europeana in domeniu (NACE Rev.2). Metoda de estimare aplicata se bazeaza pe matricea de conversie a activitatilor economice definite conform CAEN Rev.1, in activitatile economice definite conform CAEN Rev.2. La baza construirii matricei de conversie au stat datele colectate conform ambelor versiuni de CAEN, prin cercetarea statistica trimestriala asupra locurilor de munca vacante, in cursul anului 2008.
Incepand cu anul 2009 datele sunt colectate conform noii Clasificari a Activitatilor din Economia Nationala (CAEN Rev.2).
Sunt excluse din cercetare cadrele militare si personalul asimilat (M.A.N., M.A.I., S.R.I. etc.).
De asemenea, datele sunt colectate si diseminate conform Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR - nivel grupa majora de ocupatii, exclusiv grupa majora 0 - fortele armate).
In profil teritorial, datele sunt disponibile pe total economie, macroregiuni si regiuni (nivel 0, 1 si 2 conform Nomenclatorului Unitatilor Teritoriale Statistice - NUTS).
Datele privind rata locurilor de munca vacante sunt obtinute prin Ancheta locurilor de munca vacante, cercetare statistica selectiva trimestriala, avand ca perioada de referinta luna de mijloc a trimestrului. Cercetarea statistica se realizeaza pe acelasi esantion utilizat pentru producerea statisticilor lunare privind castigul salarial si efectivul de salariati. Volumul esantionului pentru anul 2009 este de 24000 unitati economico-sociale. Sunt cercetate exhaustiv unitatile economice cu 50 de salariati si peste si unitatile din sectorul bugetar (administratie publica, invatamant, sanatate si asistenta sociala).
Ultima actualizare
19-10-2009
Observatii
Datele sunt disponibile incepand cu anul 2005.
Intrerupere serie
Ultima perioada din aceasta serie: Anul 2008. Dupa aceasta perioada seria se continua cu matricea LMV101B
