Arhitectura grafica design

Definirea conceptului strategic de dezvoltare a mobilității

Premise și condiționări pentru planul local de mobilitate urbană durabilă al municipiului Suceava

Orașul Suceava și zona sa periurbană s-au schimbat semnificativ în ultimii 15-20 de ani, având transformări majore/spectaculoase legate de:

• 
  extinderea zonelor rezidențiale și creșterea numărului de locuințe (în Suceava cu precădere în zonele Burdujeni, Burdujeni Sat și Tătărași, dar și în zonele limitrofe imediate: Ipotești, Șcheia, Moara, Plopeni, Salcea)
  
• 
  diminuarea activităților economice ale sectorului secundar (industrie),
  
• 
  dezvoltarea fără prcedent a activităților comerciale (atât en gros, cât și en detail) – prin apariția unor ample zone comerciale (tip mall, complex comercial) pe terenurile ocupare anterior de activități industriale, localizate între zona de nord și de sud a orașului, în lungul căii ferate și a râului Suceava
  
• 
  creșterea activităților de depozitare, distribuție și transport de marfă – ceea ce conduce la tranzitarea orașului și a zonei sale centrale cu trafic de mare tonaj(legat de punctul anterior)
  
• 
  o tendința accentuată de îmbătrânire a populației cu precădere în municipiul Suceava
  
• 
  migrația dinspre urban spre rural (cu precădere din municipiul Suceava spre localitățile Ipotești, Șcheia și Moara, dar și spre orașul Salcea)
  
• 
  navetismul mare dinspre Salcea spre Suceava și deosebit de mare dinspre localitățile din partea de nord și nord-est (Zvoriştea, Hânteşti, Dumbrăveni) – majoritatea forţei de muncă face “naveta” spre Suceava.
  
• 
  fluctuații ale ratei de angajare și de șomaj
  
• 
  un grad de mobilitate în teritoriu al forţei de muncă, mai ales datorită ponderii mai mari a salariaţilor din cadrul firmelor decât a salariaţilor rezidenți în localitatea respectivă (cazul localităților Bosanci, Dărmăneşti, Ipoteşti şi Şcheia).
  
• 
  preponderenta dezvoltare economică a zonei periurbane sudice, pe axele principale de circulație (DN 17, DJ209C, DJ 208A), localitățile Şcheia, Ipoteşti, Bosanci, Moara, Verești, în opoziție cu zona nord și nord-vest dependente economic de oraș; în nord o dezvoltare economică mai dinamică se constată către localitatea Dărmăneşti (pe axa de circulaţie DN 2H).
  

Astfel:

• 
  în perioada 2004 - 2013 au fost construite numeroase locuințe în Suceava și zona periurbană ; extinderile au avut loc cu precădere în cartierele Burdujeni și Tătărași, rezerve de teren fiind prevăzute și prin PUG pentru a extinderea zonei rezidențiale,
  
• 
  în perioada 2004 – 2013 au fost acordate un nr. mare de autorizații de construire pentru zone comericale și de birouri, amplasate mai ales în perimetrul (fostei) zone industriale, pe latura estică a b-dului Decembrie 1918 și zona peri-centrală, pe b-dul Universității
  
• 
  Universitatea Ștefan cel Mare și-a extins clădirile între 1999 și 2013 cu 38.000 mp și zona de campus cu 21.000 mp, existând proiecte aprobate pentru extinderea campusului univeristar cu o suprafața de 30 ha (în partea de sud a orașului în vecinătatea cartierului Obcini, în lungul DJ 209C). De asemenea din anul 1999 numărul studenților aproape s-a triplat¹¹.
  

Cel mai probail presiunea exercitată de aceste transformări (schimbări de utilizare a terenurilor, introducerea terenurilor din extra în intravilan, schimbările de activitate, extinderile, creșterile, mișcarile migratorii și navetismul) va continua și în anii următori, chiar dacă nu la fel de accentuat ca în perioada de maximă dezvoltare economică 2006-2008.

În general, noile dezvoltări sau extinderi urbane (rezidențiale, comerciale, de birouri, etc) cresc nevoia de deplasare și generează călătorii. O bună parte a acestor călătorii sunt realizate în Suceava cu automobilul, punând presiune pe rețeaua de drumuri existentă și agravând problemele de congestie și poluare atât ale orașului Suceava cât și ale zonelor limitrofe. De exemplu, ancheta de trafic din anul 2013 consemnează că locuitorii se deplasează la muncă utilizând automobilul personal, majoritatea dintre aceștia deplasându-se pe traseele dinspre localitățile imediat limitrofe (Șcheia, Salcea, Ipotești, Moara) sau pe distanțe scurte în interiorul municipiului Suceava (cu o lungime maximă de 10 km pe direcția nord-sud).
Pe termen lung se anticipează că traficul va avea un trend crescător, nu numai datorită extinderilor rezidențiale și diferitelor schimbări ale utilizărilor terenului, ci și datorită migrației forței de muncă calificată în localitățile limitrofe (Ipotești, Șcheia, Moara și Salcea), care va face navetism zilnic spre și dinspre Suceava. Rezultatul va fi o creștere a numărului deplasărilor și a distanțelor parcurse cu automobilul, fapt ce va determina un impact negativ pentru mediu, sănătatea locuitorilor și la nivel social.
Principalele tendințe care vor avea un impact semnificativ asupra mobilității și transportului în Suceava în următorii 15 ani sunt:

• 
  o scădere a populației totale în municipiul Suceava (cu 11,6% până în 2025 şi cu 35,3% până în anul 2050¹²), dar o creștere semnificativă în comunele limitrofe din partea de sud, Șcheia, Ipotești și Moara (s-au înregistrat valori de + 20% în anul 2011) – per ansamblu zona periurbană a mun. Suceava având o creștere în anul 2011 de 4% față de anul 2002
  
• 
  soldul migratoriu negativ în mun. Suceava (de – 7,3‰ în anul 2011), dar pozitiv în orașul Salcea de 4,8‰) și în localitățile Ipotești, Șcheia și Moara .
  
• 
  dezvoltarea economică generată cu precădere de sectorul serviciilor, comerțului și turismului, care va antrena o scădere a ratei șomajului sau o creștere a ocupării forței de muncă în anul 2025, fața de anul 2011
  
• 
  O creștere a indicelui de motorizare în Suceava și în zona periurbană, până în anul 2025
  
• 
  O tendință accentuată de îmbătrânire demografică a populației la nivelul întregii zone periurbane (ponderea de copii scade de la 21% în 2000 la 17,5% în 2010, concomitent cu creșterea vârstnicilor de la 11,3% la 12,5% în aceeași perioadă)
  
• 
  O creștere a numărului de studenți fața de anul 2011, ca urmare a extinderii Universității Ștefan cel Mare