Arhitectura instituţională a uem cuprins

Arhitectura instituţională a UEM

Cuprins

• Structura SEBC

• Organisme decizionale şi executive

• Obiective şi funcţii

• Reforma mecanismului decizional

1. Structura SEBC

• SEBC este înfiinţat prin Tratatul de la Maastricht ca autoritate monetară a UEM;

• Este format din BCE şi BCN (în prezent 27);

• Atât timp cât există state cu derogare, autoritatea monetară va fi Eurosistemul – BCE şi BCN din zona euro

• Deciziile sunt centralizate, iar implementarea descentralizată

Sediul BCE - Frankfurt

2. Organisme decizionale şi executive

• Sunt comune pentru BCE şi SEBC

• Comitetul Director (Executive Board)
• Consiliul de Guvernare (Governing Council)
• Consiliul General

Comitetul Director

• Preşedinte, vice şi alţi 4 membri (directori)

• Numiţi de şefii de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului, şi după consultarea Parlamentului şi a C de Guvernare precedent

• Sarcini:

• pregăteşte întâlnirile Consiliului de Guvernare
• implementează hotărârile acestuia.
• poate deţine anumite prerogative delegate de Consiliul de Guvernare.
• Practic Comitetul Director este cel care gestionează activitatea de zi cu zi a BCE

Consiliul de Guvernare

• Este organismul decizional

• Format din 6 membri ai CD şi guvernatorii BCN din zona euro

• Guvernatorii sunt numiţi conform legislaţiei naţionale care respectă Tratatul şi Statutul SEBC

• Condus de preşedinte sau de vice preşedinte în absenţa acestuia

• Se întâlneşte de două ori pe lună (în prima joi a lunii se iau decizii de politică monetară)

• Toţi membri deţin un vot iar deciziile se iau cu majoritate simplă

Atribuţii ale Consiliului de Guvernare

• adoptă deciziile necesare atingerii sarcinilor acordate Eurosistemului

• formulează politica monetară din zona euro

• poate hotărî în legătură cu ratele dobânzii
• rezervele obligatorii
• asigurarea lichidităţii în sistem

Consiliul General

• Va funcţiona atât timp cât există state membre UE care nu au aderat la euro;

• Format din preşedinte, vice şi guvernatorii tuturor statelor membre UE (25 în prezent)

• Sarcinile nu sunt legate de PM, dar sunt importante pentru pregătirea aderării:

• urmăreşte întărirea coordonării politicilor economice cu scopul principal al atingerii stabilităţii preţurilor
• colectează informaţiile statistice
• pregăteşte terenul pentru fixarea irevocabilă a parităţilor pentru monedele ţărilor care se alătură zonei euro.

3. Obiective şi funcţii

• Obiectivul principal al BCE (art. 105 din Tratat) este menţinerea stabilităţii preţurilor

• Dar: ”fără a aduce atingere stabilităţii preţurilor BCE sprijină politicile economice generale din Comunitate pentru a contribui la realizarea obiectivelor Comunităţii aşa cum sunt definite în articolul 2.”

• În articolul 2 printre obiective se numără un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă şi creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii

Comentarii

• BCE nu are obiective multiple, deoarece stabilitatea preţurilor este obiectivul principal

• Acest obiectiv nu este însă definit de Tratat ceea ce înseamnă flexibilitate pentru BCE

• Aceeaşi situaţie o poate face vulnerabilă la critici

Funcţiile Băncii Centrale (in general)

• Rolul băncii centrale decurge în principal din următoarele două aspecte:

• Monopolul asupra emisiunii monetare
• Funcţia de autoritate monetară a statului

• Astfel putem afirma că funcţiile Băncii centrale sunt următoarele:

• Funcţia de emisiune (bancă de emisiune)
• Elaborarea şi implementarea politicii monetare
• Bancă a Statului
• Bancă a băncilor
• Centru valutar
• Reglementare şi supraveghere bancară

Funcţii ale BCE

• Sarcini fundamentale definite de Tratat:

• Definirea şi implementarea politicii monetare a Comunităţii;
• Desfăşurarea operaţiunilor de schimb valutar;
• Păstrarea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
• Promovarea unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi.

Continuare

• Alte funcţii specifice băncii centrale:

• Emisiunea de bancnote şi monede euro

• Monitorizarea activităţii de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. SEBC nu are ca funcţie supravegherea instituţiilor de credit.

• Funcţii consultative (BCE trebuie consultată atunci când se emit acte relevante pentru domeniul monetar)

• Colectare de informaţii statistice

Lansarea numerarului

• Operaţiune de succes datorită:

• Atitudine favorabilă
• Logistică bună

• În ianuarie 2002 preschimbarea a fost aproape completă

• La jum. lunii ianuarie au fost puse în circulaţie banc. şi monede în valoare de 150 mld. euro
• La 26. feb. 242. mld euro în banc. şi monede

Pregătiri

• Măsuri de retragere timpurie a bancnotelor şi monedelor naţionale

• Predistribuirea numerarului (80% din bancnote a fost distribuit în ultimele 4 luni din 2001 prin bănci şi mari detailişti)

• Adaptarea ATM-urilor (până la 4 ianuarie 2002)

• Angajamentul băncilor de a aproviziona economia cu cantităţi mari de cupiuri de 20 euro

• Chiar dacă au existat unele discuţii introducerea, numerarului a contribuit doar cu 0,16 pp la HICP

Funcţionarea TARGET

• TARGET este format din SPIN (RTGS) şi EPM (Euro Payment Mechanism) al BCE

• Transferul fondurilor se realizează în maxim 2 minute

• Asigură unicitatea pieţei monetare (precondiţie pentru o politică monetară unică)

• Prin intermediul său este implementată politica monetară

Avantaje TARGET

• Reducerea riscului de neplată

• Îmbunătăţirea administrării lichidităţii (nu trebuie folosite mai multe sisteme de plăţi)

• Orar prelungit (7am–6 pm Frankfurt - GMT +2h)

• Aria maximă de clienţi (se elimină necesitatea relaţiilor de corespondenţă cu multe contrapartide)

• Important! De urmărit Target 2 şi SEPA

Adm. rez. şi problema cursului valutar

• BCN au depus o parte din rezerve la BCE

• BCE nu foloseşte ca obiectiv cursul valutar, dar metodologia politicii monetare presupune şi monitorizarea cursului

• ECOFIN este cel care formulează orientări de politică valutară

• Tehnic BCE face intervenţiile

Independenţă BCE

• Independenţa şi stabilitatea preţurilor

• BCE este cea mai independentă B. centrală (art.107 din Tratat). BCN respectă Tratatul şi statutul

• În exercitarea competenţelor şi în îndeplinirea obiectivelor şi îndatoririlor care le sunt conferite prin prezentul Tratat şi prin statutul SEBC, nici BCE, nici o bancă centrală naţională şi nici un membru al organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instrucţiuni din partea instituţiilor sau organismelor comunitare, a guvernelor statelor membre sau a oricăror alte organisme. Instituţiile şi organismele comunitare precum şi guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu şi să nu încerce să influenţeze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale băncilor centrale naţionale în îndeplinirea sarcinilor lor

4. Reforma mecanismului de vot

• De ce este necesară?

• În condiţiile lărgirii UEM Consiliul de Guvernare poate ajunge la 33 membri ceea ce ar complica enorm mecanismul decizional (primează interese naţionale, eficienţă redusă a sistemului de vot, un organism de o mărime nemaiîntâlnită)

• Procedura?

• C. Guv a adoptat o propunere şi ulterior a trimis o recomandare Consiliului pe baza Tratatului de la Nisa care permite amendarea sistemului de vot. După Consultarea Parlamentului şi a Comisiei, Consiliul a decis în unanimitate să modifice sistemul de vot. Datorită ratificării decizia a intrat în vigoare.

Reforma mecanismului de vot

• Reforma mecanismului de vot

• Când va fi funcţională?

• Atunci când numărul de state membre UEM depăşeşte 15

• Ce presupune?

• Membri CD îşi păstrează numărul de voturi
• Toţi guvernatorii BCN din zona euro participă la şedinţe, dar numărul de voturi este limitat la 15, prin rotaţie
• Guvernatorii vor fi împărţiţi în 2 sau 3 grupuri în funcţie de ponderea economiei respective
• 21 de membri 2 grupuri
• Peste 21 membri 3 grupuri

Exemple

• 16, grup 1, 5 ţări cu 5 voturi, grup2, 11 ţări cu 10 voturi;

• 21 de membri primul grup format din 5 ţări cu 4 voturi, G2-16 ţări cu 11 voturi;

• 22 membri, G1- 5 ţări cu 4 voturi, G2- 11 ţări cu 8 voturi, G3-6 ţări cu 3 voturi (în continuare numărul de voturi se păstrează);