Asigurarea calităŢii şi eficienţei lucrărilor de infrastructură În construcţii caracteristici specifice şi cerinţe privind procedee tehnologice şi echipamente performante
Yüklə 1,5 Mb.
|
OBS: În PARTEA II, FAZA 2, subcapitolele 4.3 sunt prezentate valori de prag a capabilităţii echipamentelor tehnologice utilizate la lucrări de finisare-profilare şi finisare - nivelare şi componentele cu influenţă determinantă asupra performanţelor. 6.3. 3. Cerinţe generale privind mentenanţa, securitatea şi protecţia mediului A. Cerinţe generale privind mentenanţa maşinilor de terasamente Pentru menţinerea capabilităţii echipamentelor tehnologice pe durata de exploatare acestea vor fi supuse unor procese de mentenanţă aşa cum sunt acestea definite în documentele de referinţă (mentenanţă preventivă condiţionată sau sistemică şi mentenanţă corectivă prestabilită sau de urgenţă). Mentenanţa ca obiectiv fundamental în menţinerea capabilităţii echipamentelor tehnologice trebuie adoptată de deţinătorii echipamentelor cuprinzând diagnoza şi monitorizarea stării tehnice, respectiv să fie definite clar şi eficient etapele de reabilitare a echipamentelor. Introducerea echipamentului tehnologic în reparaţie devine obligatorie atunci când coeficientul de disponibilitate operaţională A < 0,60. În acest caz, pentru stabilirea unui diagnostic corect a stării tehnice a echipamentului tehnologic, cât şi a intervenţiilor de mentenanţă necesare, se realizează o revizie tehnică temeinică şi o diagnoză instrumentală, informatică şi experimentală. În urma intervenţiilor de mentenanţă aplicate, coeficientul de disponibilitate operaţională trebuie să fie 0,7 ≤ A ≤ 0,9 pentru ca echipamentul tehnologic să răspundă cerinţelor impuse în exploatare şi de realizare a tehnologiilor specifice. Pentru eficienţa mentenanţei, activităţile care se desfăşoară în timp (inspecţia, monitorizarea funcţionării în timp a echipamentului şi încercările de conformitate) trebuie realizate şi consemnate în documente cum sunt: - fişa tehnică de exploatare, de comportare în lucru a echipamentului (durata de lucru efectiv, imobilizări, defecţiuni, componente şi piese defectate, parametrii de durabilitate şi fiabilitate); - programul(graficul) de mentenanţă; - fişa tehnică de mentenanţă, unde vor fi precizate: operaţiile de întreţinere, reparaţii, reabilitare, cât şi verificarea parametrilor funcţionali şi tehnologici; - programul şi fişa tehnică de realizare a parametrilor de prag. Pentru credibilitate, de cele mai multe ori, deţinătorii de echipamente tehnologice apelează la organisme de terţă parte care confirmă capabilitatea echipamentelor în documente specifice (rapoarte tehnice, rapoarte de inspecţie, etc.). Fişele tehnice de mentenanţă se vor întocmi obligatoriu în conformitate cu specificaţiile conţinute în documentaţia tehnică a maşini. Trebuie respectate următoarele cerinţe generale privind mentenanţa maşinilor: - Deţinătorul de maşini şi echipamente tehnologice de construcţii va elabora documente care vor evidenţia starea tehnică a echipamentelor tehnologice aflate în exploatare. - Până la prima acţiune de mentenanţă se defineşte nivelul stării tehnice operaţionale, iar după reparaţii se estimează starea tehnică potenţială. - Starea tehnică operaţională a echipamentului tehnologic în exploatare se evidenţiază în Fişa tehnică de exploatare. - Starea tehnică este pusă în evidenţă prin sistemul de diagnoză instrumentală, informatică sau experimentală. - Programul de mentenanţă se elaborează şi se întocmeşte pe o perioadă de timp stabilită, de regulă anual, pentru a se realiza o mentenanţă optimă a echipamentelor tehnologice de construcţii aflate în exploatare. - Finalizarea acţiunilor de reabilitare prin operaţii de mentenanţă trebuie să conducă la restabilirea resursei tehnice la parametrii iniţiali. - Evidenţa modificărilor, reparaţiilor, reînnoirilor şi a duratelor de funcţionare este conţinută şi înregistrată, adecvat, în fişa tehnică. - Fişa tehnică de evidenţă a parametrilor tehnici şi de capabilitate ai maşinii sau echipamentului este documentul premergător urmăririi echipamentului după reparaţii. În această fişă se evidenţiază starea tehnică potenţială a parcului de echipamente reparate, din dotarea agentului economic. Echipamentele tehnologice reparate sunt evidenţiate, prin parametrii specifici, pe categorii de lucrări. - După efectuarea şi aplicarea acţiunilor de mentenanţă, pentru echipamentele reabilitate trebuie aplicate prevederile standardelor europene armonizate, în scopul evaluării pericolelor şi confirmării compatibilităţii cu cerinţele de securitate şi capabilitate. - Activitate de mentenanţă trebuie să respecte şi să verifice îndeplinirea cerinţelor din Hotararea Guvernului nr.1029/2008 (Directiva 2006/42/CE), care prevede ca cerinţă fundamentală, satisfacerea cerinţelor esenţiale de sănătate şi securitate care îi sunt aplicabile, prevăzute în anexa nr. 1 a acestei hotărâri. - Activitatea de mentenanţă trebuie să respecte şi să verifice îndeplinirea cerinţelor Legea nr. 265/2006, cu privire la protecţia mediului. Probleme specifice privind mentenanţa echipamentelor tehnologice pentru terasamente sunt indicate în Partea II, Faza 2, Cap. 4. B. Verificarea îndeplinirii cerinţelor de securitate a muncii pentru maşini de terasamente Cerinţele de securitate urmăresc înlăturarea pericolelor la care omul poate fi supus în diferite faze ale procesului de lucru. De asemenea, trebuie ca cerinţele de securitate să conducă la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de lucru prin perfecţionarea maşinii din punct de vedere ergonomic. Cerinţele generale de sănătate şi securitate pe care trebuie să le îndeplinească maşinile sunt precizate în Anexa 1 din HG 1029/2008. Cerinţele specifice de sănătate şi securitate, pentru fiecate familie de maşini, sunt prevăzute în standarde separate, iar dacă nu există astfel de standarde se au în vedere standarde generale de securitate valabile pentru diferite tipuri de maşini. Verificarea cerinţelor de siguranţă şi /sau a măsurilor de protecţie se va efectua printr-una sau mai multe din următoarele metode, după caz: a. măsurare; b. examinare vizuală; c. încercare, în cazul în care standardul la care face referinţă orice cerinţă specială prevede metoda respectivă; d. calcul. Verificarea cerinţelor privind sănătatea şi securitatea se vor efectua la mersul în gol şi în sarcină a echipamentului tehnologic. Probleme specifice privind securitatea sunt analizate pe tipuri de echipamente şi lucrări în Partea II, Faza 2, Cap. 4. C. Verificarea îndeplinirii cerinţelor de protecţie a mediului pentru maşini de terasamente La realizarea proceselor de lucru cu echipamentul tehnologic sau la executarea activităţii de mentenanţă trebuie să se respecte şi să se verifice îndeplinirea cerinţelor din Legea nr. 256/2006, cu privire la protecţia mediului. Principalele cerinţe esenţiale cu privire la protecţia mediului sunt: - reducerea la valori minime a noxelor gazoase şi pulberilor; - eliminarea, pe cât posibil, a poluanţilor de natură chimică (produse petroliere, produse din familia detergenţilor, acizii de baterii etc); - reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii la limite acceptabile. Pentru reducerea impactului asupra mediului trebuie respectate următoarele cerinţe specifice: ► alegerea unor sisteme de maşini pentru compactare, cu motoare de generaţie nouă, care să aibe efecte negative mai reduse asupra mediului; ► interzicerea temporară sau permanentă a unor tipuri de echipamente tehnologice în anumite zone ale localităţilor (zone cu spaţii de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului); ► reducerea emisiilor de gaze care poluează aerul în zona de lucru: - utilizarea motoarelor diesel cu emisii dăunătoare reduse (să respecte Regulamentul CE nr.715/2007 pentru Euro 5 şi Euro 6; directivele 98/69/CE şi 2002/80/CE pentru Euro 3 şi Euro 4 şi directivele 91/441/CEE şi 93/59/CEE pentru Euro 1); - menţinerea reglajului optim al procesului de ardere al motoarelor; - utilizarea combustibililor de calitate; - utilizarea uleiurilor rezistente la temperaturi înalte; - utilizarea regimului nominal de funcţionarea al motorului diesel, unde emisiile de noxe sunt mai reduse; - utilizarea maşinilor cu acţionare electrică (unde este posibil). ► eliminarea pierderilor de substanţe lichide (ulei de motor şi transmisie, ulei hidraulic, lichid de răcire etc.) în timpul funcţionării şi colectarea uleiului uzat respectiv neutralizarea lichidelor de răcire; ► utilizarea uleiurilor hidraulice biodegradabile cu efect redus asupra mediului; ► spălarea echipamentelor tehnologice şi a ambalajelor pentru uleiuri şi lichide de răcire, lichide de frână, combustibili, detergenţi etc. în locuri special amenajate cu posibilitatea decantării, recuperării şi neutralizării substanţelor poluante. ► reducerea nivelului de zgomot prin izolarea acustică a principalelor surse de zgomot, prin evitarea turaţiilor ridicate ale motorului diesel, pompelor etc. 6.4. CONCLUZII PRIVIND VERIFICAREA LUCRĂRILOR DE SĂPARE, FINISARE-NIVELARE, FINISARE-PROFILARE 6.4.1. Verificarea şi monitorizarea lucrărilor de săpare pe parcursul execuţiei, controlul final al calităţii lucrării A. Controlul respectării tehnologiei de execuţie la lucrările de săpare Conform NP 120-06 „Normativ privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane”, este obligatorie întocmirea unui „proiect de monitorizare a excavaţiilor adânci” în zone urbane (şi nu numai), pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor aflate în zona de influenţă a lucrării. Monitorizarea va cuprinde efectuarea de măsurători topometrice . Proiectul va stabili şi amplasarea reperelor de referinţă, a mărcilor de tasare (conform STAS 10493-76) şi programul de măsurători (conform prevederilor din STAS 2745-90, anexa B). Proiectul va mai cuprinde şi măsurarea cu mijloace adecvate a variaţiei nivelului apei subterane din zona de influenţă. Măsurătorile se vor efectua săptămânal în perioada de execuţie a lucrărilor şi lunar în primul an după terminarea lor. Conform C56-85 „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” se face verificarea pe faze a calităţii lucrărilor, în scopul confirmării concordanţei acestora cu proiectul, cu prescripţiile tehnice specifice şi standardele în vigoare, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevăzute de aceştia. Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii se realizează de o echipă de control cu reprezentanţi ai beneficiarului, executantului şi proiectantului, care vor consemna într-un proces-verbal, verificările efectuate la săpătură, cum sunt: - dimensiuni şi cote de nivel; - corespondenţa naturii terenului cu studiul geotehnic; - verificările naturii terenului de sub cota de fundare. În procesul-verbal se vor înscrie şi modificările faţă de proiect (proces-verbal de lucrări ascunse), dacă este cazul. B. Cerinţe şi sisteme instrumentale de asigurare şi monitorizare a calităţii lucrărilor de săpare. Monitorizarea lucrărilor în timp real se poate efectua cu echipamente tehnologice (excavatoare) dotate cu sisteme de supraveghere şi comandă automată. Aceste sisteme rezolvă următoarele aspecte în timpul procesului de lucru: a. Supravegherea şi control a maşinii, cu înregistrarea, vizualizarea şi armonizarea principalilor parametri, compararea valorilor măsurate cu cele prescrise şi avertizarea operatorului la depăşirea valorilor periculoase. Pe baza valorilor măsurate se poate face şi o diagnoză eficientă, pentru stabilirea stării tehnice a utilajului la un moment dat. b. Controlul poziţiei organului de lucru, astfel încât în timp real, operatorul să poată vedea poziţia dinţilor cupei faţă de suprafaţa la care trebuie să ajungă la finalul lucrului, element util atunci când se execută săpături adânci, la care operatorul nu poate vedea direct suprafaţa de săpat, sau când săpătura are loc în jurul unor structuri existente. Pentru aceasta se utilizează Sistem de dirijare 3D (sisteme 3D dezvoltate pentru maşinile de construcţii utilizând staţii totale, GPS & GLONASS), concomitent cu Sisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai maşinii. Utilizarea acestor sisteme fac ca activitatea să se desfăşoare în parametri de calitate foarte ridicaţi.
- deplasare cupă pe orizontală; - menţinerea constantă a unghiului de înclinare a cupei la ridicarea echipamentului cu cupa plină; - coborârea automată a cupei în poziţia de început a săpării; - comanda automată a rotirii platformei cu unghiul de rotire prestabilit; - realizarea traiectoriei dorite a cupei printr-o singură comandă. C. Controlul final al calităţii lucrărilor de săpare Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de săpare se vor face de către o comisie de recepţie finală formată din reprezentanţii constructorului, beneficiarului şi proiectantului în conformitate cu prevederile C56-85 „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”. La recepţia finală, proiectantul va prezenta comisiei de recepţie o notă cuprinzând precizări asupra aplicării proiectului şi observaţiile sale asupra calităţii lucrările executate. La lucrările de terasamente pentru drumuri, se vor verifica: - dimensiunile şi poziţiile debleelor şi taluzelor, cu abaterile admisibile; - pantele longitudinale şi transversale, şanţurile de gardă şi de la fundul debleelor, sau alte dispozitive de colectare şi evacuare a apelor; - asigurarea planeităţii şi pantei transversale a platformei de pământ de sub straturile drenate; - existenţa unor posibilităţi de lunecări, infiltraţii, izvoare, etc. La excavaţiile adânci în zone urbane, comisia ve verifica existenţa proiectului de monitorizare şi respectarea frecvenţei măsurătorilor, ca şi măsurile aplicate, în cazul când acestea nu sunt corespunzătoare. Pe parcursul lucrării, sau/şi la finalizarea execuţiei, beneficiarul poate apela la serviciile unui expert autorizat pentru domeniul A+ (rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi masivelor de pământ). Expertiza geotehnică va interpreta şi datele din programul de monitorizare şi toate datele vor fi aduse la cunoştiinţa comisiei de recepţie finală.
Pentru verificarea lucrărilor specifice pentru terasamente în schema din figura 6.1 se prezintă Schema cu TIPURI DE LUCRĂRI, CONTROL CALITATE, VERIFICĂRI LA TERASAMENTE. Corespunzător lucrărilor executate sunt marcate de la 1 la 10 verificările care se execută la realizarea unui terasament pentru drumuri. 
Fig. 6.1. Tipuri de lucrări, control calitate, verificări la terasamente 
Fig.6.2. Verificarea lucrărilor de proiectare. 
Fig.6.3. Verificarea lucrărilor de trasare. 
Fig. 6.8. Verificare execuţie corp umplutură + zona activă(PST) 
Fig. 6.9. Verificare execuţie strat de formă 
Fig.6.10. Recepţia lucrărilor. 
Fig.6.11. Urmărire în timp a construcţiei. B. monitorizarea calităţii lucrărilor de finisare- nivelare şi finisare-profilare Realizarea unor terasamente care să răspundă cerinţelor împuse prin documentele de referinţă trebuie privită ca un proces complex cuprinzând activităţi şi resurse(umane, materiale, de documentare şi tehnice) aflate într-o permanentă interdependenţă. Dacă resursele materiale şi tehnice au fost corect alese iar resursele de documentare au fost corect întocmite, principala sarcină pentru realizarea la parametrii calitativi impuşi al obiectivului de realizat, revine resursei umane care trebuie să aplice fără abatere cerinţele înscrise în manualul calităţii (caietul de sarcini), document care trebuie bine documentat şi corect împlementat. Pentru fiecare etapă de realizare a unui obiectiv (proiectare, execuţie, exploatare) se au în vedere parametrii calitativi care trebuie îndepliniţi şi următiţi după precizările făcute în caietul de sarcini. Pentru a urmări fiecare etapă în procesul de execuţie cât şi conexiunile pentru întregul proiect se vor utiliza soluţii pentru controlul şi monitorizarea echipamenelor şi proceselor tehnologice în sistemele 2D şi 3D dezvoltate pentru maşinile de construcţii utilizând staţii totale, GPS & GLONASS. Aşa cum CAD este utilizat în proiectare pentru a crea întreg şantierul şi toate planurile tot aşa GPS & GLONASS reprezintă standardul în poziţionare precisă. B.1. Fazele de execuţie pentru un proiect de terasamente(vezi schema din fig.6.12) Fiecare fază a procesului are propriul caracter. Curăţare, nivelare brută, excavare, nivelare-finisare, finisare -profilare, compactare – toate legate unele de altele chiar dacă echipamentele tehnologice utilizate sunt diferite. Chiar dacă tehnologiile sunt diferite, echipamentele tehnologice lucrează împreună ca un întreg, scopul final fiind terminarea obiectivului de construcţii cât mai rapid dar la parametrii de calitate cât mai ridicaţi. Pentru ca echipamentele tehnologice să lucreze ca un întreg trebuie utilizate pentru sistemele de control al maşinilor componente care să asigure flexibilitate în utilizare şi interschimbabilitate pentru a putea fi mutate de pe o maşină pa alta. De asemenea toate sistemele trebuie să fie upgradabile. Flexibilitatea, interschimbabilitate şi upgradabilitatea asigură o dinamică foarte bună a controlului continuu pe faze de execuţie, la costuri mai reduse cu productivităţi ridicate. B.2. Echipamente tehnologice cu dotare mecatronică şi sisteme automate de control Pentru rezolvarea problemelor legate de calitatea lucrărilor de construcţii în infrastructură (căi rutiere, căi ferate, aeroporturi, îmbinătăţiri funciare, agricultură, terenuri de sport, etc.) este nevoie de instrumente de poziţionare şi control, al echipamentelor tehnologice, de mare precizie. Aceste instrumente trebuie să fie accesibile în vederea controlului maşinilor şi automatizării în construcţii. Portofoliul de produse necesare poziţionării şi controlului cuprinde instrumente de măsurat optice, laseri rotative, dispozitive de control a maşinilor sau echipamente de recepţii satelitare, centre de comandă şi prelucrare a datelor obţinute în urma măsurătorilor, etc. Toate sistemele de control a maşinilor trebuie să fie scalabile şi upgradabile. Sistemele trebuie să reducă timpii de setare şi staţionare în mod semnificativ pentru îmbunătăţirea productivităţii, calităţii şi economisirii timpului. Utilizarea unor astfel de sisteme trebuie au următoarele avantaje: - Reducerea costurilor prin uzura mai redusă a echipamentelor tehnologice prin reducerea numărului de ore efective de lucru, optimizarea utitilizării materialului printr-un control automat foarte precis şi prin reducerea costurilor cu jalonarea. - Creşterea productivităţi prin faptul că procesul se desfăşoară continuu (producţia cerşte în funcţie de dotatea maşini de la două până la patru ori) - Creşterea calităţii prin creşterea preciziei de lucru pe întreg şantierul eliminând riscul erorilor umane şi necesitatea de a relucra în şantier. - Managementul în şantier se îmbunătăţeşte considerabil deoarece se cunoşte în permanenţă locaţia maşinii, se poate planifica eficient mentenanţa tuturor maşinilor dintr-un şantier, se poate comunica direct între birou şi maşină, se poate monitoriza în permanenţă productivitatea maşinii respectiv, avem în permanenţă perspectiva în timp real a stării construcţiei. Cu sistemele performante de ultimă generaţie se poate gestiona, sprijini şi controla întregul şantier direct din birou. 
Fig.6.12. Lucrări de terasamente pentru drumuri. Procese tehnologice şi echipamente specifice pentru controlul calităţii lucrărilor cu sisteme 3D. Echipamentele tehnologice utilizate la realizarea operaţiilor de finisare-nivelare şi finisare-profilare sunt buldozerele, autogrederele, excavatoarele cu braţ telescopic şi încărcătoarele cu braţ telescopic. Pentru executarea operaţiilor de finisare-nivelare şi finisare-profilare, excavatoarele şi încărcătoarele sunt dotate cu cupe speciale pentru nivelare şi profilare. De asemenea, pentru operaţiile de nivelare se pot utiliza şi nivelatoarele denumite şi pluguri (lame) de nivelare. Pentru anumite categorii de lucrări sunt foarte eficiente şi relativ ieftine. Pentru a mări viteza de lucru şi calitatea lucrărilor, aceste echipamente tehnologice pot fi dotate cu sisteme automate de control şi monitorizare a execuţiei lucrărilor cât şi a parametrilor maşinii. B.3. Sisteme de control a calităţii lucrărilor montate pe buldozere, autogredere, lame de nivelare utilizate la lucrări de finisare-nivelare şi finisare-profilare Sistemele automate de control şi monitorizare pot fi realizate în sisteme 2D şi 3D. Pentru lucrările de finisare-nivelare şi finisare-profilare, pentru controlul riguros al calităţii se utilizează sistemele 3D. La buldozere, autogredere şi lamele de nivelare sistemul 3D are în compunere următoarele componente care pot lucra în anumite situaţii şi pe alte tipuri de maşini. În general sistemele de control a maşinilor trebuie sunt scalabile şi upgradabile. Componentele unui sistem 3D performant sunt: - Prismă 360 °, GPS+ Antenă, GPS+ antena plus; - Radio link; - Receptor pentru sistemele 3D cu prisme 3600 şi staţie totală, SAU receptor GPS+ sau receptor mmGPS/GPS+ (pentru monitorizarea TUTUROR semnalelor GPS – existente şi a celor în curs de pregătire – la fel ca şi toate semnalele GLONASS, inclusiv semnalul internaţional LA-2 şi noua constelaţie de sateliţi GALILEO, planificată de Uniunea Europeană). - Display grafic; - Sistem de întrerupere(buton) automată-manuală; - Supape hidraulice - Senzori de pantă; - Senzori de rotaţie; - Staţie totală la sistemele 3D cu prismă 3600. B.4. Sisteme de control al calităţii lucrărilor montate excavatoare cu braţ normal sau telescopabil şi autoîncărcătoare cu braţ telescopabil utilizate la lucrări de finisare- nivelare şi finisare-profilare Excavatorul este o maşină specială care se utilizează la excavări, transferul materialului şi chiar la nivelarea fină. Toate componentele aflate în mişcare sunt controlate(măsurate) cu ajutorul unor senzori de înaltă precizie, montaţi în zone sigure pe braţul superior (mâner), braţul de bază şi cupă. În cazul în care maşina este utilizată la finisarea taluzurilor mari se utilizează excavatoarele cu braţ telescopabil sau încărcătoarele cu braţ telescopabil. Echipamentul de excavator are în compunere la opraţiile de finisare cupe speciale. Controlul automat al procesului de lucru se realizează tot cu sistemele 2D şi 3D upgradabile. Excavatoarele cu control automat al procesului de lucru sunt destinate lucrărilor de drumuri, taluzuri(pante) la drumuri, diguri subacvatice şi alte aplicaţii de dislocare a pământului. Sistemele automate va ajuta operatorul la finisare şi planificarea mijloacelor de transport al pământului. Toate sistemele de control automat al maşinilor sunt scalabile şi upgradabile şi utilizează acelaşi soft indiferent de echipament (buldozer, autogreder, excavator, autoscreper, lame(pluguri) speciale pentru nivelat, repartizatoare de asfalt sau beton, etc.). Yüklə 1,5 Mb. Dostları ilə paylaş:
|