AsistenţĂ tehnică pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor europeAid/121492/D/SV/RO

Nămol provenit din epurarea apelor uzate

1. Legislaţie şi ţinte

Tabel 5- 21 Legislaţie

Legislaţie UE	Legislaţie românească
Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură	Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).

Tabel 5- 22 Ţinte

Ţinte
15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale.	Începând cu 2007
15.1.2. Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă.	Începând cu 2007
15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului necontaminat ca si fertilizator in agricultura,	Începând cu 2007
15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea co-incinerarii in cuptoare de ciment sau in incineratoare.	Începând cu 2007

2. Tendintele de generare si valorificare a namolului

Din datele existente se observa ca in Regiunea 3 intre 1999 si 2003 cantitatea de namol provenita de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti a scazut semnificativ. Aceasta tendinta s-a datorat pe de o parte faptului ca unele statii de epurare nu au mai functionat in parametrii proiectati datorita lipsei de retehnologizare, pe de alta parte datorita faptului ca unele sectoare economice au fost inchise precum si faptului ca retelele de canalizare fiind vechi pe unele tronsoane fisurate sau sparte exista pierderi pe trasee de pana la 15%.

Tabel 5-23. Generare si valorificare namol de la statii de epurare

Principalele tipuri de deşeuri	Coduri de deşeuri	1999 (tone)	2000 (tone)	2001 (tone)	2002 (tone)	2003 (tone)
Namol de la staţiile de epurare orasenesti din care:	19 08 05	35907	39052	18177	12759	10063
Cantitate valorificată	19 08 05	400	400	400	400	984
Cantitate depozitată	19 08 05	35507	38651	17777	12359	9078

Tabel 5-24 Generarea specifică de nămol

Anul 2003	Nămol de la staţiile de epurare (kg/loc.an)
Regiune	2.99
Argeş	1.58
Călăraşi	3.13
Dâmboviţa	3.35
Giurgiu	2.14
Ialomiţa	2.09
Prahova	1.38
Teleorman	8.90

La statiile de epurare orasenesti nu ajunge numai apa uzata de la populatie ci au fost conectate in trecut si agentii economici; unii dintre ei aveau statii de pre-epurare care actualmente la unele intreprinderi nu mai functioneaza. Asadar numarul de echivalenti locuitori este mai mare decat numarul populatiei conectate, acolo unde agentii economici descarca ape uzate neepurate.

Din datele obtinute de la fiecare judet in parte, de la statiile de epurare existente, pentru anul 2005 rezulta ca Regiunea 3 are pana intr-un milion de echivalenti locuitor. Datele cumulate de la statiile de epurare pentru fiecare judet sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Regiunea 3 [Eq/loc]	Arges [Eq/loc]	Calarasi [Eq/loc]	Dambovita [Eq/loc]	Giurgiu* [Eq/loc]	Ialomita [Eq/loc]	Prahova [Eq/loc]	Teleorman [Eq/loc]
986 500	264.000	65.000	240.000	50.000	39.000	280.000	48.500

*Pentru judetul Giurgiu datele au fost estimate
Datele de mai sus, coroborate cu o medie de aproximativ 70 g de substanta uscata la 1 Eq.loc conduc la o cantitate totala de namol de 25.200 tone de namol exprimat in substanta uscata generata in anul 2005.

3. Opţiuni privind refolosirea nămolului în agricultură şi valorificarea energetică a acestuia

Prima condiţie în ceea ce priveşte utilizarea nămolului ca îngrăşământ este aceea legata de continutul de componente nocive (metale grele si compusi chimici ) astfel incat prezenta acestora să nu afecteze solul într-o manieră negativă.

În 3 ani, cantitatea de nămol care va fi folosită la ferme nu ar trebui să depăşească 5 t de substanţă uscată pe hectar, dacă probele de sol nu vor depăşi pragurile de:

• 
  Plumb
  
• 
  Cadmiu
  
• 
  Crom
  
• 
  Cupru
  
• 
  Nichel
  
• 
  Mercur
  
• 
  Zinc
  

prevazute in Ordinul Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).

Acest lucru înseamnă verificarea atat a nămolului, cat şi a solului pe care va fi folosit, in conformitate cu reglementarile in vigoare, prin analize si studii de specialitate.
Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare.
In cazul folosirii namolului uscat in agricultura, acesta necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a se asigura o depozitare in silozuri si faptul că nămolul nu va fermenta. In anumite cazuri poate fi utilizat insa si namolul in stare lichida, caz in care trebuiesc utilizate utilaje speciale de injectare in sol; aceasta se va face tot in urma unor studii de specialitate.
Pentru namolurile care nu corespund din punct de vedere calitativ utilizarii in agricultura, datorita depasirii concentratiilor de substante nocive vor fi utilizate alte alternative cum ar fi co-incinerarea in fabricile de ciment sau in viitor incinerarea in pat fluidizat. Aceste alternative tehnice necesita o anumita valoare calorica si implicit un proces de uscare prealabila.
In cuptoarele de klinker ale fabricilor de ciment pe langa valoarea combustibila pe care o are, namolul poate fi utilizat si ca materie secundara, datorita cenusii fine rezultate in procesul de ardere.
Co-incinerarea necesită un sistem de aprindere si introducere in cuptor. Sistemele vechi in trei trepte sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului.
Pentru a fi utilizat impreuna cu carbune pulbere, namolul trebuie mai intai uscat şi apoi adăugat cărbunelui măcinat din staţiile de injecţie a cărbunelui pulbere. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea unei cantitati mai mari de praf ceea ce necesită intervale mai dese de curăţare a boilerului.
Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat.

Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de minim 6000Kj/kg.

Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS (Total solide). Componentele principale sunt:

• 
  Deshidratarea mecanică a nămolului,
  
• 
  Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare,
  
• 
  Arzător pe pat fluidizat,
  
• 
  Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi,
  
• 
  Decantor electrostatic I,
  
• 
  Scruber uscat,
  
• 
  Decantor electrostatic,
  
• 
  Scruber pentru gazelle de emisie,
  

si o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună.

Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale, nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.

In Regiunea 3, in functie de capacitatea calorica a namolului rezultat de la statiile de epurare din proximitatea fabricilor de ciment se poate utiliza ca alternativa de eliminare a namolului ce nu corespunde utilizarii in agricultura, co-incinerarea in cuptoarele de clinker de la cele doua fabrici de ciment existente in Regiune, Carpatcement Fieni si Holcim Campulung.

5.