Aspecte ale istoriei bisericii

Un postscript
Valabila carte de Antoine Guillaumont, Les Kephalia Gnostica d’Evagre le Pontique el l’Historire de l’Origenisme chez les Grecs et les Syriens („Patristica Sobornensisa” 5, Edition du Seuil, Paris, 1962), a apărut după ce articolul prezent a fost dat spre publicare. Guillaumont are un paragraf scurt despre controversa antropomorfită (pp. 59-61). El nu crede că antropomorfiţii din Egipt au avut vreo legătură cu audienii: „cette filiation est difficile à établir historiquement. Il parait plus naturel de ne voir dans ce mouvement qu’une réaction sponnatée contre la théorie evagrienne de la prière pure – reaction comprehensible de la part de gens simples qui pouvainet craindre que le Dieu de la Bible, qui a fati l’homme à son image, n’ait plus de place dans une piété si haute,” p. 61, nota 62. Guillaumont citează articolul meu din 1960 cu o aprobare generală, dar regretă că m-am limitat numai la textul lui Casian şi nu l-am menţionat pe Evagrie şi tratatul său „Despre rugăciune.” De fapt, singurul meu scop al acelui articol – o comunicare scurtă la Congresul de la Münich cu un spaţiu destul de restrâns – a fost de a descrie poziţia lui Serapion şi de a accentua importanţa conceptului de „chip al lui Dumnezeu” în om pentru a înţelege tot conflictul. Pe de altă parte Guillaumont se referă la articolul lui Drioton, dar nu pare că a apreciat semnificaţia „Vieţii lui Afu,” „le curieux document,” după cum îl cataloghează (p. 62, nota 63).

Βούβαλος (sau βούβαλις) nu este un bivol (după cum a fost greşit tradus de exemplu de Dom E. Pichey, în ediţia sa la conferinţele lui Casian, în „Sources Chrétiennes” – le boeuf sauvage), ci antilopă, bubalis mauretanica; a se vedea Lexiconul lui Liddlell Scott, sub voce. În engleză, cuvântul „bivol” poate denota atât un fel de gazelă sau cerb african şi cât şi un bou sălbatic (cf. Dicţionarului Webster).