Aspecte ale stresului la tinerii societatii contemporane

Prof. Frăţilă Maria Specialitatea :matematică Şcoala cu clasele I-VIII Ciugud Curs : Managementul stresului şi al schimbării

ASPECTE ALE STRESULUI LA TINERII SOCIETĂŢII CONTEMPORANE
Aspecte teoretice

Stresul a capatat în ultimii ani o amploare nemaipomenita datorita noilor conditii de viata si de munca ale oamenilor. El afecteaza înca de la vârste fragede viata individului prin inducerea unor stari de boala cu grave consecinte fizice, psihice si sociale.

Introducerea conceptului de stres în limbajul medical apartine lui Hans Selye, care desemna prin el actiunea de suprasolicitare a organismului de catre un evantai de factori fizici, chimici, biologici, capabili sa produca un ansamblu de modificari morfofunctionale, modificari ce îmbraca forma « sindromului general de adaptare ». Aceasta cuprinde totalitatea mecanismelor nespecifice, considerate astfel tocmai pentru ca ele apar la actiunea oricaror agenti declansatori care asigura resursele adaptative ale organismului în fata agresiunii care îi ameninta homeostazia.

Teoria despre stres îsi are radacinile în constatarile fiziologice de la începutul secolului cu privire la implicarea glandelor endocrine în realizarea mecanismului de adaptare al organismului. În aceste teorii se face distinctia între reactiile adaptative specifice (de exemplu hipertofia musculara indusa de efort, transpiratie indusa de caldura) si reactii adaptative nespecifice date (paloarea pielii, cresterea ritmului respirator, cresterea ritmului cardiac, cresterea presiunii sangvine, greata, voma, diaree) la stimuli externi.

Toate raspunsurile nespecifice evolueaza în trei stadii distincte:
- de alarma;
- de rezistenta;
- de epuizare.

În fiecare dintre aceste stadii se înregistreaza modificari fiziologice, biochimice si comportamentale. Trebuie însa facuta distinctie între « stimulul de alarma », care este capabil sa declanseze reactia de alarma a organismului si agentul stresant capabil sa dezlantuie si sa sustina sindromul general de adaptare. De asemenea, stresul ca reactie a organismului la actiunea agentului stresor nu se confunda cu acesta din urma.

Organismul poate sa nu reactioneze totdeauna prin stres la acelasi agent stresor, dupa, cum, în cazul stresului psihic, acelasi agent stresor poate avea semnificatii diferite pentru indivizi diferiti.

Orice situatie de viata care solicita mecanismul adaptativ genereaza stres. Nimeni nu poate si nu trebuie sa evite stresul, el reprezinta viata însasi. De aici apare si ipoteza existentei a doua forme de stres: stres negativ sau distress si stres pozitiv sau eustres [Iamandescu I. B.]. Distresul este cel care genereaza « maladia de adaptare » sau boala de stres, desi cercetarile au aratat ca ambele tipuri de stres pot fi daunatoare în anumite conditii, mai ales ca este o chestiune de conditionare daca percepem o experienta ca fiind placuta sau neplacuta. Evenimentul în sine este mereu un stresor, fie ca este vorba de caldura sau frig, de vesti bune sau rele, de pierderea banilor sau de câstig banesc. Orice emotie sau experienta de viata solicita mecanismele adaptative ale organismului.

Agentii stresori pot fi: fizici, psihologici si sociali, fiecare generând un tip de stres specific (fizic, psihic si social), existând si forme combinate.

Dupa durata de actiune a agentului stresant (si a stresului) deosebim stresul acut – unde factorul stesant poate actiona minute si chiar ore, si stresul cronic - în care factorul stresant poate actiona zile, pâna la luni de zile.

Dupa continuitatea si frecventa factorilor stresanti se pot distinge, pe de-o parte, stresori continui- a caror actiune este neîntrerupta, si stresori discontinui – a caror actiune este întrerupta; iar pe de alta parte, stresori unici si stresori repetati.

În ceea ce priveste efectele benefice sau nocive ale stresului, a fost pusa în evidenta existenta unei relatii între nivelul de stres si performantele realizate de individ. S-a constatat ca, în general, nivelul redus de stres conduce la performante scazute. Stresul moderat stimuleaza personalitatea si conduce la îmbunatatirea performantelor, în timp ce la nivelurile foarte ridicate ale stresului, performantele se diminueaza. Nivelurile foarte ridicate de stres determina anxietate (ce decurge din asumarea riscurilor), teama de esec, suprasolicitare care, de asemenea, diminueaza performantele, în timp ce stresul moderat determina motivare optima, solicitare optima, implicare si performante crescute. În aceste sens, a fost formulata legea Yerkes Dodson ce sustine ca exista o relatie de « U » întors între performanta si starea de alerta, nivelul optim de performanta obtinându-se la un nivel al starii de alerta care variaza cu complexitatea sarcinilor de efectuat [Hayes N., Orrell S.] Pe termen scurt, nici foarte frecvent, nici foarte intens, stresul este un factor de dinamism, combativitate si creativitate.

Metodologia studiului

Problematica stresului este una extrem de complexa, cu implicatii în toate domeniile vietii pentru absolut toti indivizii societatii contemporane. Evenimentele majore de viata coreleaza cu problemele din toate domeniile de viata: familial, profesional, relational, financiar.

Evenimentele majore de viata si problemele familiale, profesionale, relationale, financiare au repercusiuni asupra personalitatii, sanatatii si stilului de viata.

Cu cât o persoana este supusa unui numar mai mare de agenti stresori cu atât personalitatea îsi consuma mai mult resursele în vederea adaptarii, iar dupa ce se depaseste un anumit prag (specific fiecarui individ, în functie de o serie de variabile), apare dezechilibrul si decompensarile. Cealalta fata a monedei este aceea ca, personalitatile usor accentuate, cu dezechilibre diverse ca intensitate si penetranta sunt vulnerabile la conflictele familiale, profesionale, expunâdu-se agentilor stresori.

Corelatiile negative atrag atentia asupra faptului ca, în ceea ce priveste extraversia, persoanele extraverte « se apara » mai bine de stres, iar în ceea ce priveste minciuna, aceasta poate fi interpretata ca o tendinta la conformism a celor cu un nivel scazut al stresului.
Stresul interiorizat la nivelul personalitatii, mai ales sub forma comportamentului hiperactiv de tip A, se afla în strânsa legatura cu problemele familiale, relationale si financiare, dar nu si cu cele profesionale. În privinta efectului stresului asupra sanatatii, situatia este similara

  

Corelatiile stilului de viata cu celelalte domenii ale existentei afectate de stres, se grupeaza în doua categorii :

pe de o parte factorii externi, ca profesia , mediu sunt influentati si influenteaza la rândul lor stilul de viata, fiind factori incontrolabili, asupra carora individul nu poate interveni si ceea ce poate sa faca este, în principal, sa-si schimbe stilul de viata cu afectarea personalitatii si a sanatatii. Pe de alta parte, necorelarea cu factorii interni, problemele familiale, relationale, profesionale, arata faptul ca aceste probleme nu modifica semnificativ stilul de viata.
a) nivelul stresului coreleaza negativ cu vârsta . Cu cât înaintam în vârsta, cel mai probabil, evenimentele stresante sunt percepute si receptate din prisma experientei de viata. Problemele familiale, relationale, profesionale, financiare, odata cu confruntarea lor în timp si întarirea statutului socio-profesional capata o amploare mai redusa si aceasta pentru ca personalitatea se ajusteaza si îsi formeaza si exerseaza abilitatile de coping la stres. De asemenea, simptomele neurovegetative se manifesta mai rar si cu o intensitate mai redusa odata cu înaintarea în vârsta . Deschiderea ”cu încredere” catre ceilalti poate avea si un rol “protector” fata de agentii stresori, scala de extraversie corelând pozitiv cu vârsta .

Configuratia personala data de structura de personalitate si de contextul de viata este cea care are ultimul cuvânt în « captarea », « prelucrarea » agentilor stresori.

b) în legatura cu mediul de provenienta tinerii din mediul rural sunt supusi unui numar mai mare de agenti stresori decât cei de la oras. Doar sub raportul problemelor financiare si a celor legate de mediul de viata si social exista diferente semnificative între tinerii apartinând celor doua medii Situatia socio-economica dificila a populatiei rurale: lipsa locurilor de munca, scolarizarea slaba, numarul mare de copii într-o familie, alcoolismul parintilor, familii destramate sunt surse reale ale stresului care îsi pun amprenta în mod semnificativ asupra sanatatii tinerilor. În schimb, în ceea ce priveste personalitatea, nu exista diferente semnificative între tinerii proveniti din cele doua medii în privinta nevrotismului, în schimb psihotismul este semnificativ mai ridicat în cazul celor din mediul rural în ceea ce priveste studiile , se constata diferente semnificative între grupele de studii în ceea ce priveste nivelul stresului,

 

Analizând situatia pe domenii de viata, nu au aparut diferente semnificative între categoriile de studii. În schimb, efectele stresului sunt diferite atât asupra personalitatii si a simptomelor, cât si asupra stilului de viata.

Din perspectiva asistentei psihologice a tinerilor se impune aplicarea de metode specifice pentru prevenirea si combaterea stresului. . Factorii specifici progresului tehnic echivaleaza cu suprasolicitarea psihica prin cresterea exigentelor profesionale. Iar pe de alta parte, modul de viata al societatii contemporane, orientat puternic spre confort sporit creeaza o dilema la care fiecare dintre noi suntem nevoiti sa îi raspundem zilnic.

 ***

 

BIBLIOGRAFIE

 

1. Cooper C., Cooper R., Eaker L., (1988), ”Living with stress”, London, Pinguin Books

2. Cracsner C.E., (2003), ”Elemente de psihologie militara”, Bucuresti, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare
3. Derevenco P., Anghel I., Baban A., (1992), ”Stresul în sanatate si boala – de la teorie la practica”, Cluj-Napoca, Ed. Dacia
4. Floru R., (1974), ”Stresul psihic”, Bucuresti, Ed. Enciclopedica Româna
5. Hayes N., Orrell S., (1997), ”Introducere în psihologie”, Bucuresti, Ed. ALL
6. Iamandescu B.I., (1993), ”Stresul psihic si bolile interne”, Bucuresti, Ed. ALL
7. Lupu I., Zanc I., (1999), ”Sociologie medicala”, Iasi, Ed. Polirom
8. Mineka S., Kelly K.A., în Streptoe A., Appels A., (1989), ”Stress, Personal Control and Health”, Bruxelles, John Wiley & Sons