ASTMUL BRONSIC
Definitie: obstructie bronsica mediata genetic, generalizata, paroxistica, recurenta, reversibila.
-
Paroxistica – apare in plina stare de sanatate
-
Recurenta – pacientul face criza de fiecare data in prezenta alergenului
-
Reversibila – indepartand alergenul, dispare criza
-
Dispnee predominant expiratorie
-
Inflamatia la nivelul bronsiilor indusa de sensibilitatea genetica
-
Debuteaza la orice varsta, predominant in prima copilarie (poate disparea la pubertate)
-
Inflamatia arborelui traheo-bronsic data de ff alergeni/nealergeni induc la nivelul epiteliului bronsic:
-
Spasm
-
Edem
-
Hipersecretie de mucus
-
Scaderea diametrului lumenului
-
In urma contactului unor substante cu mucoasa bronsica se secreta substante produse de celule la nivelul epit bronsic (Eo, Ly, Ne, M, Ms) hiperactivate de ff externi, dar reactia este anormala pentru ca hiperreactivitatea e determinata genetic
-
Histamina = bronhoconstrictor – la normal, degranularea Ms nu se produce
-
Ach = mediator PS bronhoconstrictor; N: nu e inactivat in aceeasi masura
-
Tahikinine – eliberate de axoni, dendrite mediatori chimici neuronali bronhoconstrictie in cant ↑↑; astmaticii le metabolizeaza insuficient
-
Adenozina – este in exces la astmatici bronhoconstrictie
-
Leukotriene – eliberate de Ms, Eo puternic bronhoconstrictoare (de 300 – 3000x mai bronhoconstrictoare ca histamina)
-
Cytokine – elib de limfocite + la nivelul epit bronsic bronhoconstrictie
-
In mod normal, epit bronsic are numeroase plasmocite secreta IgG. Pacientii cu HRB secreta IgE ↑↑ impotriva alergenului; revine alergenul reactie Ag-Ac pe suprafata celulei se elib subst bronhoconstrictoare. In plus, degradarea acestor celule formarea de subst bronhoconstrictoare (ex leukotriene, din acid arahidonic)
Anatomie patologica:
-
edemul mucoasei
-
hiperplazia celulelor musculare
-
hipertrofia glandelor bronsice + hipersecretie
-
inflamatie (+) fibroblasti – colagen scleroza a lumenului bronsic leziuni ireversibile
La inceputul bolii – reversibilitate.
Repetand crizele, lumenul se micsoreaza, apare o staza a secretiilor, care duce la suprainfectii bronsita cronica se complica si cu emfizem
Clasificare:
-
Extrinsec: alergic – la contactul cu alergenii (polen, praf, praf de cereal, de insect, subst volatile, fum, smog) apare o reactie Ag-Ac se verifica prin intradermoreactie
Urticarie – reactie Ag-Ac localizata la nivelul tegumentului
Rinita – la niv mucoasei nazale
Astm – la niv mucoasei bronsice
Hipereozinofilie
IDR + la dif alergeni
IgE ↑↑↑
-
Intrinsec: in contextual unor infectii virale inflamatie, se comporta cu spasm bronsic (inflamatia (+) celulele elib subst)
Nu au IgE, nu au atopie, nu au hipereozinofilie.
-
Mixt: crize si la alergen, sic and are o viroza
-
Idiosincrazic: la aspirina, AINS
Acid arachidonic PG. Aspirina (-) formarea PG bronhodilatatoare; astmaticul are nevoie de PG ↑
Factori declansatori:
-
Efort fizic – inhalarea aerului si rezistenta la flux (+) inflamatia
-
Frigul
-
Smogul
-
Factorul psihic – constientizarea unui conflict spasm; pacientul isi poate induce criza de astm gandindu-se la un eveniment traumatizant.
In functie de severitate: in functie de VEMS/PEF
Paraclinic: ↓VEMS, ↑VR, CPT ↑
Mai sensibil PEF – o parte din VEMS (are o durata mai scurta de timp)
-
Astmul intermitent: criza la mai mult de o saptamana; VEMS > 80% (100 ml/min = PEF) intre crize
-
Astmul bronsic usor: 1 criza/saptamana; PEF 60-80%
-
Astmul moderat: >1 criza/saptamana, dar nu zilnic; PEF 40-50%
-
Astmul sever: crize zilnice, PEF < 40%
Clinic:
-
Dispnee cu bradipnee inspiratorie
-
Tusea care precede criza, termina criza
-
Expectoratie
-
Poate dura minute sau zile
-
Cand dispare alergenul
-
Wheezing
-
MV diminuat, raluri bronsice, fara subcrepitante (apar in caz de bronsiolita)
-
Jugulare turgescente in expir (in inspir dispar)
-
Cianoza – daca e severa criza
-
Puls paradoxal: T sistolica ↓ > 10 mm Hg; poate fi det. obiectiv: in inspir e normal (cand luam TA); palparea pulsului - ↓ amplitudinea in inspir
-
Inspir: ↓ p intrapulmonara ↑intoarcerea venoasa (mai mult sange la cordul drept)
-
In criza: p in VD ↑↑ septul IV herniaza spre VS ↓ cavitatea VS ↓ volumul ejectat ↓ TA sistolica
* astmul – pe bronsii mari, medii
Investigatii:
-
Sputa: eozinofilie, IgE ↑↑, spirale
-
Rx: coaste orizontalizate in criza; complicatii
-
Pneumotorax – ruperea bulelor de emfizem; dispare desenul pumonar, se vede pleura viscerala
-
Atelectazia – dop de mucus spasm + edem + hipersecretie; det. confuzie la copiii mici cu astm care fac o viroza – atelectazie in lobul sup. (dg dif. cu pneumonia TBC); cand se repeat Rx dispare – atelectazia prin dop de mucus e reversibila (dg dif cu TBC)
-
Hiperreactivitatea: administram subst PS-mimetica (metacolina) in afara crizei, VEMS se reduce cu >20%
Tusea in contextul unui alergen poate fi echivalent astmatic.
Dg de astm bronsic este clinic, anamnestic. Facem test cu metacolina pentru confirmarea HRB.
Dg + : criza de astm bronsic anamnestic, cu hiperreactivitate la metacolina, cu ↓VEMS >20%.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
-
BPOC
-
Astm cardiac – in prima parte a noptii; tahicardie, galop sistolic.
-
Sd carcinoid – eliberare histamina
-
Corp strain inhalat la copii – dispnee severa predominant inspirator; tiraj, cornaj.
-
Valvulopatii (StMi) – dispnee (orice boala cardiaca)
Daca apare in copilarie, astmul poate disparea la pubertate, dar poate reaparea la adult.
COMPLICATII
-
Atelectazia – dop de mucus format
-
Pneumotorax – astm sever, asociat si cu un emfizem (ruperea unei bule de emfizem)
-
Insuficienta respiratorie acuta
-
Sincopa
-
Bronsita si emfizem
-
Pahipneumonii bacteriene
TRATAMENT
In criza / in afara crizei.
Se axeaza pe formele astmului: usor, moderat, sever.
Tratamentul general al unei boli: (nu se aplica pentru toate bolile; de ex in astm nu exista trat. etiopatogenic)
-
Igienodietetic
-
Fiziopatologic
-
Etiologic/etiopatogenic
-
Al complicatiilor
Ex – StMi:
-
Trat etiologic: protezarea mitrala, profilaxia RAA (cauzat de SBHGA)
-
Trat fiziopatologic: ↓ HTAP (ex diuretic)
-
Complicatii: embolizanta – trat trombolitic; dispneizanta – diuretic (↓p in circulatia pulmonara); hemoptizanta - ↓ HTAP; aritmii – antiaritmice; endocardita bacteriana – AB.
Astm:
-
Trat igienodietetic: universal – evita alergeni cunoscuti/necunoscuti
-
Astmaticii nu pot fuma, nu tolereaza fumul, spray-uri.
-
Necesita vacinare antigripala – virozele declanseaza criza.
Tratamentul crizei: scoatere din mediu + meds:
-
De prima linie: SM inhalatorii cu actiune scurta (<5 min) – bronhodilatatoare
Salbutamol – pacientul expira, apoi introduce inhalatorul si trage aer in piept; in timpul inspirului apasa de 2 ori inspir, apoi sta un pic in inspir la sf continuu; inca un puf la 5 min. (actioneaza deja prima doza – bronhodilatatie a doua doza are o raspandire mai mare)
-
De linia a 2-a / a 3-a: Eufilin/Miofilin - admin iv. 1 fiola 40 mg (6 mg/kgC admin lent); apar parestezii, senzatie de caldura. Se continua cu 0,6 mg/kgC.
Corticoterapie inhalatorie: antiinflamatorie ↓ edemul, ↓ secretia, (-) inflame locala mai putin decat cea pe cale generala. Se dau 2 pufuri, care se pot repeat la 4-6 ore. Nu se incepe cu corticoterapie in criza. Beclometazona
Oxigenoterapia – 2l/min.
B-blocante cardioselective – sunt contraindicate in astm, se pp ca ar ↓ selectivitatea pentru receptori B.
Exista preparate retard – pt profilaxie: SM cu actiune lunga sau corticoterapie cu durata lunga de actiune.
-
SERETIDE = SALMETEROL(B-agonist cu act lunga) + FLUTICAZON (act lunga) nu se da in criza, ci profilactic.
-
SIMBYCORT = BUTESONID + FORMOTEROL (act rapida si de lunga durata)
Terapie antiinflamatorie non-cortizonica (antileukotriene): nu se admin in criza, ci intre crize.
-
MONTELUKAST 10 mg/zi
-
ZAFIRLUKAST 20 mg/ de 2 ori pe zi
Exista si eufilin/miofilin retard, admin intre crize.
CROMOGLICAT DE SODIU (Intal, Lomudal) – inhiba degradarea mastocitara
Pacienti in varsta cu aritmii extrasistolice – se prefer anticolinergice – BROMURA DE IPRATROPIU (atrovent) pe cale inhalatorie
STAREA DE RAU ASTMATIC
Criza care dureaza >24h.
↓PaO2, ↑PaCO2 = insuficienta respiratorie.
-
SM cu durata scurta de actiune, care se pot repeta la 10-15 min pana apar efecte de supradozaj SM (agitatie, tremor al extremitatilor)
-
Oxigenoterapie
-
Corticoterapie injectabil 200-300-400 1 g hemisuccinat de hidrocortizon / 24h.
-
Corectare EAB
-
Antibiotice cu spectru larg– toti cei cu rau astmatic – se cerceteaza ulterior daca exista infectie
-
Hidratare: glucoza 5-10% + NaCl 0,9% 1,5-2 L/zi
-
Admin SULFAT DE Mg iv. 1 g lent – rezultate bune
-
Daca starea generala se degradeaza, in ciuda tratamentului: ↓paO2, ↑paCO2 – intubatie orotraheala
-
paO2 < 60 mmHg
-
paCO2 > 60 mmHg
-
Starea generala s-ar putea ameliora aparent datorita unei hipercapnii care impiedica reactia normala→trebuie puls-oximetru
-
Astmaticii au indicatie de desensibilizare: se administreaza alergenul in cantitati mici - ↓severitatea crizelor
ASTMUL BRONSIC CORTICODEPENDENT
-
Necesita administrarea pe cale parenterala sau orala a corticoterapiei – restul medicatiei nu poate controla astmul
-
Actiunea antiinflamatorie la nivelul bronhiilor este mult mai mare decat a corticoterapiei administrate pe cale inhalatorie
-
Are reactii secundare severe:
-
inhiba cresterea la copii
-
osteoporoza
-
sdr. Cushing
-
Insuficienta corticosuprarenaliana
-
Diabet zaharat
-
Imunosupresie
-
Ulcer gastric
-
Doza 1 mg/kg corp PREDNISON →1 tableta = 5mg
→ + antiacide
→ toata doza dimineata → dimineata secretia de ACTH e maxima
-
Pacientul are evolutie favorabila (urmarim urmatorii indici):
- ↓ dispneea
- ↑ VEMS
- ↑ capacitatea de efort
- stare generala ameliorata
-
Dupa ameliorarea starii, incepem scaderea dozelor tratamentului
-
In conditii extreme, devine corticodependent
Cum scadem doza de cortizon?
- in functie de greutatea pacientului, comportamentul si constiinciozitatea in a-si lua restul medicamentelor, severitatea crizei, paO2, in cat timp de la inceperea tratamentului s-a ameliorat starea
-
Scadem cu 5 mg la 2-3 zile
-
Putem creste dozele de corticoterapie inhalatorie → controlam rebound-ul
-
Exista cazuri in care starea se altereaza dupa intreruperea corticoterapiei orale; daca predomina ralurile ronflante→ mai bine decat predominenta ralurilor sibilante
-
Daca ajungem la 20 mg – apare dispnee + alte simptome (wheezing) → corticodependent
-
Se creste doza: de ex. 25 mg → pastram aceeasi doza aprox. 1 luna
-
Incepem sa scadem din nou insa cu mai putin
-
Daca apar din nou simptome → corticodependent
-
Daca ajungem la 20 mg si pacientul se simte bine (dupa un timp) → se adm. doze alternative
EX. - I zi: 20 mg
- a IIa zi: 5 mg
- a IIIa zi: 35 mg
→ se ajunge la adm. 40 mg la 2 zile – pt. a evita ↓ ACTH (s-a observat ca daca dai 20 mg zilnic secretia ACTH e mai scazuta)
ASTM SEVER – necesita internare → asemanator cu starea de rau astmatic – tratamentul starii de rau astmatic
- corticoterapie sistemica obligatorie
- evolutie nefavorabila – la varstnici
- comorbiditati: IH, IR, IC
- suprapunerea infectiilor bacteriene
- inceperea tardiva a tratamentului
- paO2 ↓, VEMS < 1L
ASTM INTERMITENT – nu se trateaza decat criza
- simpatomimetic inhalator cu durata de actiune scurta: salbutamol 2 pufuri
- nu se trateaza intre crize
- tratament igieno-dietetic: fara fumat
ASTM BRONSIC USOR
- tratament in criza: salbutamol
- profilactic: Daca e copil→ NU se da corticoterapie inhalatorie
→ adm anti-leucotriene
Daca e adult → anti-leucotriene
→ eufilin retard
→corticoterapie inhalatorie – de ultima intentie
ASTM MODERAT
- tratament in criza: Seretide
- intre crize: anti-leucotriene5>
Dostları ilə paylaş: |