Auditului conformității gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din raionul Briceni pe anul 2015 Lista abrevierilor

Aprobat

prin Hotărîrea Curții de Conturi

nr.26 din 05 iulie 2016

auditului conformității gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din raionul Briceni pe anul 2015
Lista abrevierilor

Abrevierea	Termenul abreviat
AAPL	Autorități ale Administrației Publice Locale
ACI	Asociația de Cooperare Intercomunitară
ADR	Agenția de Dezvoltare Regională
AO	Asociația Obştească
APL	Administrație Publică Locală
APP	Agenția Proprietății Publice
APR	Aparatul Președintelui Raionului
ARFC	Agenția Relații Funciare și Cadastru
BDCE	Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
BNS	Biroul Național de Statistică
CC	Consiliul comunal
CÎS	Camera Înregistrării de Stat
CO	Consiliul orășenesc
CR	Consiliul raional
DASPF	Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
CS	Consiliul sătesc
DF	Direcția Finanțe
DÎTS	Direcția Învățămînt, Tineret și Sport
HG	Hotărîrea Guvernului
IFS	Inspectoratul Fiscal de Stat
ÎI	Întreprindere Individuală
ÎM	Întreprindere Municipală
IMSP CS	Instituție Medico-Sanitară Publică Centrul de sănătate
IMSP SR	Instituție Medico-Sanitară Publică Spitalul raional
ÎS	Întreprindere de Stat
ASD	Administrația de Stat a Drumurilor
ME	Ministerul Economiei
MF	Ministerul Finanțelor
MTID	Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor
OCT	Oficiul Cadastral Teritorial
PCDLI	Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată
PNUD	Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
SA	Societate pe Acțiuni
SC	Serviciul cultură
SIA	Sistemul Informațional Automatizat
SRL	Societate cu Răspundere Limitată
UAT	Unitate administrativ-teritorială
UIP II	Unitate de Implementare a Proiectului de Construcție a Locuințelor pentru Păturile Socialmente Vulnerabile II

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 și art.31 din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 și în conformitate cu Programul activității de audit al Curții de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop determinarea dacă APL din raionul Briceni: au asigurat gestionarea și integritatea patrimoniului public; au raportat în mod corespunzător situațiile patrimoniale.

Misiunea de audit, în acest sens, s-a concentrat asupra administrării patrimoniului sub aspect de integritate și, respectiv, generator de resurse financiare.

Informațiile de rigoare privind raionul Briceni, cadrul normativ și legislativ aferent (care vizează bazele juridice, organizatorice și financiare de constituire și utilizare a bugetului raionului, evidența contabilă în cadrul autorităților publice supuse auditării) sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde obiectivele auditului, domeniul de aplicare și metodologia, iar Anexele nr. 3-5 conțin informațiile cu privire la iregularitățile și deficiențele sintetizate pe obiectivele auditului. Măsurile întreprinse pe parcursul auditului de AAPL ale UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raionul Briceni pe marginea Raportului de audit sînt prezentate în Anexa nr.6.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Obiectivul I. AAPL din raionul Briceni și entitățile de resort au asigurat gestionarea și integritatea patrimoniului public?

Evaluările efectuate de misiunea de audit constată o situație nesatisfăcătoare privind modul în care este gestionat patrimoniul public, ce se exprimă prin: neconformarea managementului la normele regulamentare și prudențiale; neevaluarea tuturor elementelor patrimoniale (funciare, forestiere, acvatice, bunuri imobile, obiecte din infrastructură etc), nevalorificarea potențialului profitabil al patrimoniului; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă și eficientă a patrimoniului public local, inclusiv transmis în gestiune economică etc.

Acest cumul de factori denotă absența în cadrul AAPL a unui sistem de reguli și proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecință, lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile încasării și de resurse aferente soluționării problemelor sociale de ordin local.

Subobiectivul 1.1. Conformitatea și eficiența gestionării patrimoniului public, evaluarea randamentului bugetar rezultat din administrarea acestuia

În perioada supusă auditării, AAPL nu și-au propus obiective clar definite pentru promovarea principiilor de prudenţialitate în administrarea fondurilor publice, astfel instrumentele managementului financiar nu au contribuit la consolidarea bazei financiare aferente dezvoltării socioeconomice. APL nu au realizat măsuri sistemice în materie de identificare și evaluare a potențialului economic aferent formării la justa valoare a bazei de venituri bugetare.

Pentru susținerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

• 
  Referitor la administrarea fondului funciar
  

• Neconformarea cadrului legal-normativ și insuficiența implementării procedurilor de control intern au determinat administrarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT și nerealizarea veniturilor la bugetul local, astfel fiind afectat potențialul fiscal-bugetar al administrațiilor locale.

În acest sens, misiunea de audit relevă că preocuparea insuficientă a factorilor de decizie din cadrul a 25 de AAPL asupra gestionării terenurilor arabile a permis unor agenți economici utilizarea terenurilor cu suprafața de 478,9 ha în mod gratuit și neformalizat¹. Totodată, contrar prevederilor legale², 16 AAPL au permis folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor și obiectivelor private, cu suprafața de 30,9 ha³, fără obținerea unui beneficiu în folosul bugetelor locale.

• Administrarea ineficientă din partea consiliilor locale asupra modului de folosire a terenurilor a provocat exploatarea resurselor naturale cu excluderea ilegală a terenurilor din circuitul agricol. Astfel, potrivit cadrului legal⁴, în cazul în care zăcămintele minerale se află sub terenuri agricole, beneficiarii subsolului trebuie să achite pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinație agricolă. În pofida celor menționate, primăria com.Bogdănești, prin admiterea folosirii de către un agent economic a 6 terenuri cu destinație agricolă, cu o suprafață de 15,4 ha⁵, pentru extragerea zăcămintelor minerale utile, nu a asigurat modificarea regulamentară a destinației terenurilor agricole nominalizate, precum și achitarea pierderilor agricole.

• Nihilismul juridic al AAPL din or.Lipcani și din s.Șirăuți la delimitarea unor terenuri ale UAT, a cauzat formarea teritoriilor litigioase (intercalate) între localitățile respective, fapt ce a determinat imposibilitatea înregistrări legale a drepturilor patrimoniale din domeniul public și cel privat, cît și dificultăți la evaluarea adecvată a bazei impozabile a AAPL nominalizate. Astfel, CO Lipcani⁶ și CS Șirăuți⁷, ignorînd pct.2 și pct.8 din Regulamentul aprobat prin Legea nr.741-XIII din 20.02.1996⁸, potrivit cărora modificarea hotarelor UAT se hotărăște de Parlament, bazîndu-se numai pe o serie de fapte⁹, precum și pe cererea unui grup de cetățeni¹⁰, în anul 2014, printr-un act de transmitere-predare a unor terenuri¹¹, în mod arbitrar au fost modificate hotarele UAT respective cu suprafața de 33,4 ha destinate pentru 115 case individuale de locuit/loturi, cu informarea de ambele părți a OCT Briceni în privința acestor modificări. Cu toate acestea, gospodăriile nominalizate au fost incluse în Registrul funciar ale primăriei s.Șirăuți. Ca urmare, organul cadastral, avînd date contradictorii, a stopat înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile amplasate pe aceste terenuri și, respectiv, evaluarea lor în scopul impozitării, respectiv, AAPL din or.Lipcani și din s.Șirăuți nu au avut posibilități legale de a evalua/impozita aceste bunuri imobile (terenuri, construcții, încăperi) evaluate la circa 8,0 mil.lei.

• 
  Referitor la administrarea fondului apelor
  

• Incertitudinile regimului juridic privind proprietatea de stat și proprietatea UAT a afectat evaluarea potențialului economico-financiar al APL, fiind generate atît neacumularea veniturilor pasibile, cît și condiții de promovare a concurenței neloiale. Astfel, din totalitatea terenurilor sub bazine acvatice din raionul Briceni destinate pisciculturii, cu suprafața de 1355 ha, UAT aparțin cu dreptul de proprietate 1002,0 ha (74%), 353,0 ha (26%) fiind înregistrate ca proprietate de stat. Testările de audit privind administrarea patrimoniului în cauză au identificat unele deficiențe în acest sens, care au condiționat gestionarea neconformă a patrimoniului public, afectarea potențialului economic al APL, totodată fiind admisă neloialitate în activitatea de antreprenoriat. Pentru susținerea celor expuse, se exemplifică următoarele.

Coliziunile juridice privind dreptul de proprietate asupra terenurilor bazinelor acvatice au creat premise de eschivare de la plățile cuvenite pentru folosința acestor terenuri publice, astfel fiind lipsite de venituri pasibile atît bugetele locale, cît și bugetul de stat. Prin urmare, 3 agenți economici privați din domeniul pisciculturii¹², folosindu-se în mod gratuit de 18 bazine acvatice proprietate publică cu suprafața de 353,0 ha, situate în hotarele administrative ale 10 primării¹³, desfășoară activitate de antreprenoriat cu scopul de a-și asigura o sursă permanentă de venituri¹⁴. În pofida celor relatate, agenții economici nominalizați nu recunosc dreptul de administrare al AAPL și refuză formalizarea și, respectiv, plata pentru folosirea patrimoniului public, motivînd că drepturile de proprietate pentru aceste bunuri, potrivit cadastrului, sînt înregistrate după „Republica Moldova”. Reieșind din cele menționate, pentru acest tip de antreprenori sînt create condiții favorabile pentru dezvoltarea concurenței neloiale și o oportunitate de eschivare de la plățile corespunzătoare la buget.

Se relevă că, deși înregistrarea acestor bazine acvatice ca proprietate a statului a fost efectuată în anul 2003 în temeiul unei Hotărîri a Guvernului, care, ulterior, încă în anul 2005, a fost declarată neconstituțională¹⁵, pe parcursul a mai mult de 10 ani atît AAPL, cît alte organe centrale de resort nu au inițiat modificarea drepturilor patrimoniale în conformitate cu cerințele Curții Constituționale. Totodată, potrivit prevederilor legale¹⁶, terenurile ocupate de obiectivele acvatice (ne)artificiale constituie proprietate publică a UAT, iar APL îi revine obligațiunile și drepturile de identificare, delimitare și cadastrare a terenurilor pe care sînt situate obiectivele acvatice și să asigure perfectarea relațiilor de arendă cu agentul economic care le utilizează în activitatea de producție, ceea ce nu a fost efectuat, impactul fiind afectarea veniturilor bugetelor UAT.

AAPL nu au asigurat conformitatea¹⁷ la transmiterea în arendă a bazinelor acvatice¹⁸, nefiind luate în considerare construcțiile hidrotehnice ale bazinelor acvatice, obligațiuni ce revin și arendașilor, care urmează să obțină în mod obligatoriu dreptul de folosință asupra terenurilor și construcțiilor hidrotehnice, pentru eliberarea/deținerea autorizației de mediu, pentru folosința specială a apei. Mai mult decît atît, neelucidarea situațiilor privind construcțiile hidrotehnice, precum și neconfirmarea înregistrării în evidență a dreptului de proprietate și de folosință asupra acestora, generează o gestionare neconformă a patrimoniului.

• 
  Referitor la administrarea fondului forestier
  

• O problemă identificată de audit constituie gestionarea neconformă a fondului forestier de către AAPL din raionul Briceni. Astfel, neevaluarea fondului forestier pe suprafețele împădurite (inclusiv nou create din contul mijloacelor bugetare) au ca efect neînregistrarea corespunzătoare în evidența contabilă a UAT a bunurilor publice vizate. Astfel, fondul forestier proprietate a UAT reprezintă un segment al economiei naționale cu potențial profitabil nevalorificat, respectiv, subevaluat, managementul AAPL nefiind interesat de realizarea obiectivelor cost-beneficiu, precum și a standardelor de cultură a serviciilor în detrimentul intereselor cetățenilor. În același timp, pădurile UAT (inclusiv nou create) nu numai că nu sînt administrate, dar nu există nici un sistem sancționatoriu eficient pe măsura delictelor silvice care au obținut caracter de proporții. Prin urmare, ignorarea de către AAPL a responsabilităților ce le revin referitor la gestiunea conformă și integritatea masivelor forestiere condiționează atît risipa de mijloace folosite pentru împădurire, cît și degradarea fizică ulterioară a acestora, cu costurile aferente. Pentru susținerea celor expuse, se exemplifică următoarele.

Potrivit datelor din darea de seamă funciară pe anul 2015, AAPL dețin în proprietate 2015,3 ha de terenuri acoperite cu păduri, sau 22% din fondul forestier al raionului (9268,63 ha). În conformitate cu prevederile legale¹⁹, gestionarii de terenuri din fondul forestier sînt obligați să asigure regenerarea, paza, protecția pădurilor, îngrijirea și sporirea productivității lor; organizarea folosirii și ținerea evidenței pădurilor; folosirea rațională a produselor pădurii etc. Însă, în pofida celor menționate, AAPL nu au organizat evaluarea, contabilizarea și raportarea conformă a fondului silvic, cauza fiind lipsa: resurselor financiare necesare pentru întocmirea amenajamentelor silvice; specialiștilor responsabili de administrarea fondului forestier public; cunoștințelor în domeniu. Mai mult decît atît, în aceste păduri nu se respectă regimul silvic, acestea fiind afectate de: tăieri ilicite, pășunat abuziv, transmitere în proprietate privată în mod gratuit. Spre exemplu, 2 AAPL din raionul Briceni, nerespectînd prevederile legale²⁰ privind nepasibilitatea privatizării terenurilor din fondul forestier, în anii 2013-2015 au comercializat persoanelor fizice 3 loturi de teren împădurit cu suprafața totală de 1,7 ha²¹.

• Administrarea ineficientă a fondului forestier proprietate publică locală și carențele de ordin regulator au împiedicat atingerea obiectivelor privind regenerarea terenurilor degradate din cadrul UAT, unele cheltuieli bugetare investite pe parcursul anilor 2002-2014 în acest domeniu fiind ineficiente. Potrivit informației Întreprinderii de Silvicultură Edineț, în perioada 2002-2014, în cadrul a 17 UAT din raionul Briceni au fost împădurite terenuri degradate pe o suprafață totală de 558,06 ha, fiind suportate cheltuieli din bugetul de stat în sumă totală de 4,5 mil.lei. Se relevă că AAPL din cadrul a 8 UAT nu au modificat registrul cadastral al localităților, neintroducînd circa 195,1 ha în categoria terenurilor silvice (la situația din 01.01.2016 rămînînd înregistrate ca terenuri degradate), pentru împădurirea cărora au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 1,5 mil.lei, fapt ce limitează monitorizarea conformă a gestiunii acestor fonduri publice. Totodată, auditul menționează că actele de primire-predare (de retrocedare) a terenurilor împădurite către APL conțin numai date superficiale aferente suprafeței de teren și culturii silvice plantate (speciei), nefiind indicată suma cheltuielilor suportate la împădurirea acestora și neobligînd beneficiarii cu exercitarea unor responsabilități în administrarea și păstrarea bunului nou creat din banii publici. În sensul celor evocate, auditul relevă următoarele:

• 
  nerespectînd prevederile legale²² și cu acordul tacit al unor AAPL, Întreprinderea de Silvicultură a împădurit terenuri private (terenuri agricole în număr de 243 de loturi) cu o suprafață de cca 40,4 ha²³, în consecință utilizînd mijloace bugetare pentru împădurirea acestora în sumă de 0,3 mil.lei. Se menționează că proprietarii terenurilor, profitînd de împădurirea gratuită a terenurilor, mai beneficiază și de scutiri de impozite, ceea ce influențează negativ acumularea veniturilor la bugetele UAT;
  
• 
  urmare a selectării materialului săditor necorespunzător/necalitativ, pe o suprafață de 55,3 ha²⁴ au fost aplicate procedurii repetate de împădurire a terenurilor din cadrul UAT, prin urmare scopul de extindere a fondului forestier nu a fost atins, mijloacele bugetare în suma de 0,4 mil.lei fiind utilizate în acest scop neeficient;
  
• 
  contrar prevederilor legale²⁵, terenurile împădurite din contul mijloacelor bugetului de stat, după retrocedarea acestora AAPL, au fost lăsate fără supraveghere. Ca rezultat, terenurile menționate de pe o suprafață de 22 ha, pentru amenajarea cărora au fost utilizate mijloace bugetare în sumă de 0,2 mil.lei, sînt lipsite de vegetație forestieră, cauza fiind tăierile ilicite, pășunatul neautorizat etc²⁶.
  

• Unele neconformități au fost identificate în administrarea plantațiilor perene. Astfel, unele autorități locale administrează plantații pomicole, fără să asigure o documentare/contabilizare conformă în evidența contabilă a acestor fonduri patrimoniale, ceea ce afectează buna gestiune a acestora și lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile. Prun urmare, potrivit prescripțiilor din Catalogul mijloacelor fixe²⁷, precum și Instrucțiunii aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.94 din 19.07.2010²⁸, plantațiile pomicole sînt atribuite la categoria fondurilor fixe și, respectiv, urmează să fie înregistrate în evidență. În acest sens, misiunea de audit relevă că 3 AAPL²⁹, cu toate că înregistrează venituri din transmiterea în arendă a plantațiilor pomicole (4,5 mii nucari), obținînd venituri din folosința acestora per copac (ce a variat pe AAPL de la 1 leu pînă la 50 lei pe an), nu dispun de înregistrare regulamentară în evidența contabilă a plantațiilor respective, fie au o valoare semnificativ diminuată. Situația creată este condiționată de absența în sectorul public a unor reglementări exhaustive (cadru metodologic) privind evidența acestor plantații, precum și de lipsa unui mecanism bine definit de evaluare.

Ca rezultat, neevaluarea fondului forestier și a plantațiilor pomicole, pentru asigurarea unei valori de bilanț juste, determină imposibilitatea aprecierii valorii prejudiciilor în caz de sustragere a acestor bunuri.

• 
  Referitor la administrarea fondului bunurilor imobiliare
  

• Tergiversarea excesivă a finalizării obiectului „Construcția anexei cu două nivele cu 14 clase și blocul de sport la școala medie or.Lipcani” cu valoarea de 12,6 mil.lei, cauzată atît de incertitudinea asigurării cu mijloace financiare, cît și de lentitudinea oficialilor din cadrul AAPL nivelul I și nivelul II (situații ce vin să confirme riscurile menționate anterior în rapoartele Curții de Conturi), nu permite utilizarea obiectului nou construit în scopul prevăzut, impactul exprimîndu-se prin condiții nefavorabile de desfășurare a procesului didactic. Astfel, deși construcția (prin divizarea proiectului în 2 etape (I – blocul de studii; II – blocul de sport), la inițiativa AAPL) anexei cu două niveluri pentru 14 clase la școala medie or.Lipcani a fost finalizată în anul 2016³⁰, urmare a neexecutării unor lucrări neesențiale (montarea sistemelor de ventilare și de securitate antiincendiară, cu valoarea estimativă de circa 47,0 mii lei), pînă la finalizarea misiunii de audit construcția nominalizată nu a fost recepționată, nefiind utilizată în procesul didactic. De menționat că, potrivit explicațiilor managementului instituției, dar și examinărilor efectuate de echipa de audit, anexa cu două niveluri este construită în conformitate cu normele stabilite, asigurată cu sisteme de încălzire și iluminare, cu mobilier didactic. Cu toate acestea, gimnaziul din or.Lipcani, cu un efectiv de 163 de elevi și 30 de cadre didactice, este nevoit se efectueze procesul didactic în 2 schimburi în clădirea veche (anul construcției 1958), în lipsa condițiilor necesare activității.

• CR nu a asigurat argumentarea oportunității de dezvoltare a proiectului investițional privind construcția locuințelor sociale prin parteneriat public-privat, cu efectuarea unei analize cost-beneficiu și cu selectarea celui mai eficient model de realizare, orientat spre beneficiile societății și atingerea obiectivelor stabilite. Astfel, ca urmare a realizării scopului stabilit la cooperarea între UIP II și CR, cu finanțarea din partea BDCE, raionul Briceni urma să beneficieze de un bloc de locuit cu 40 de apartamente destinat închirierii de către reprezentanții categoriilor socialmente vulnerabile, valoarea proiectului constituind circa 1,35 mil.euro, din care 479,1 mii euro reprezentînd valoarea constricției nefinisate. Testările de audit privind realizarea proiectului în cauză au identificat nerealizarea în volum deplin a scopului stabilit, ce se exprimă prin următoarele.

Deși potrivit condițiilor Acordului menționat, la finalizarea construcției casei de locuit raionul urma să beneficieze de 40 de apartamente pentru reprezentanții categoriilor socialmente vulnerabile, APL a beneficiat numai de 25 de apartamente. Astfel, CR Briceni, în calitate de beneficiar al proiectului, contrar art.5 alin.(3) din Legea cu privire la activitatea de evaluare³¹, nu a inițiat evaluarea obligatorie a obiectului investiției („bloc locativ nefinalizat cu 40 apartamente”), limitîndu-se numai la datele prezentate de proprietar³² și acceptînd în mod unilateral valoarea obiectului, nu a asigurat o sursă credibilă și finală condiționată, implicînd ca urmare riscuri în administrarea neconformă a fondurilor publice. Ca rezultat al acțiunilor de audit, se menționează că CR Briceni a comercializat în anul 2006 obiectul aceluiași agent economic, la un preț de 346,5 mii lei, ca mai apoi în anul 2013, printr-un contract de colaborare, clădirea să fie inclusă în proiect cu valoarea de 7588,3 mii lei (479,1 mii euro), sau de 22 de ori mai scumpă. Datorită acestui fapt, agentul economic a obținut în proprietate 15 apartamente finalizate, fără anumite condiții privind reprezentanții categoriilor socialmente vulnerabile, pentru care a fost edificat blocul respectiv.

De menționat că lipsa studiilor de (pre)fezabilitate din partea CR în privința beneficiarilor potențiali și necesității de edificare a blocului social, inexistența la moment a definițiilor clare referitor la condițiile obligatorii pentru solicitanții de locuințe sociale, concomitent cu tergiversarea stabilirii cuantumului chiriei, s-au soldat cu lipsa de solicitare a locuințelor sociale. Astfel, în lipsa informațiilor clare și definitive, CR din start (iunie 2012) nu a determinat modul de repartizare a locuințelor sociale, Regulamentul³³ în domeniu fiind elaborat peste 2 ani (în mai 2014). La fel, din diferite motive, AAPL de nivelul II a aprobat cuantumul chiriei abia în aprilie 2016 (peste 6 luni de la finalizarea proiectului). Drept urmare, la situația din 01.06.2016, din totalul apartamentelor sociale (25), sînt redistribuite numai 7.

• Unele AAPL nu și-au exercitat întocmai funcțiile atribuite de cadrul legal³⁴ privind managementul eficient al fondului locativ. Astfel, misiunea de audit denotă că APL nu au asigurat identificarea și administrarea eficientă a fondului locativ public, ceea ce contravine prescripțiilor cadrului normativ, nefiind stabilită plata de chirie pentru acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreținere și de reparație a blocurilor de locuit, în scopul prevenirii uzurii premature a apartamentelor și încăperilor locuibile și menținerii indicilor de exploatare a elementelor constructive. În susținerea celor consemnate, se exemplifică următoarele:

• 
  AAPL din or.Briceni nu au oficializat relațiile cu locatarii a 32 de apartamente neprivatizate, bugetul orășenesc fiind lipsit de venituri din locațiunea bunurilor imobile nominalizate. Mai mult decît atît, nu au stabilit plata pentru chirie, precum și nu au prevăzut încasarea veniturilor din această sursă pe anul 2015. De menționat că relațiile de locațiune pentru încăperile respective nu au fost oficializate, iar Consiliul orășenesc nu s-a pronunțat asupra clauzelor de folosință de mai departe a acestei încăperi;
  
• 
  primăria s.Șirăuți nu a asigurat administrarea adecvată și integritatea a două clădiri proprietate publică a APL cu suprafața totală de 171,6 m², acestea fiind transmise în locațiune în lipsa contractelor de locațiune și a deciziei CL de stabilire a plății de chirie, auditul neavînd posibilitatea de a evalua veniturile neîncasate din sursa în cauză;
  
• 
  AAPL din or.Lipcani, avînd în proprietate fondul locativ neprivatizat (46 de apartamente cu suprafața totală de 1238,5 m²), nu și-au asumat o preocupare relevantă în privința acumulării veniturilor din administrarea acestor active. Misiunea de audit a constatat că plata pentru chiria apartamentelor neprivatizate nu este fundamentată prin decizia CO Lipcani, această plată fiind stabilită în mărime de 0,15 lei/1 m² pe lună, nefiind ajustată mai mult de 20 ani. Ca urmare, AAPL din or. Lipcani nu au asigurat fundamentarea economică și juridică cuvenită în scopul adaptării taxei pentru chirie la cerințele legale în vigoare.
  

• Unele AAPL de nivelul I nu au întreprins măsurile de rigoare privind asigurarea integrității patrimoniului public gestionat, aceasta fiind în deteriorare continuă. Astfel, urmare a neexploatării îndelungate a imobilelor, precum și neîntreprinderii măsurilor de rigoare în vederea efectuării reparațiilor capitale ale acestora, la situația din 01.01.2016 la 11 primării din raion erau înregistrate 24 de obiecte/bunuri în valoare totală de circa 4,2 mil.lei³⁵, în stare de degradare.

• 
  Referitor la administrarea obiectelor infrastructurii tehnico-edilitare
  

Testările efectuate de misiunea de audit la acest compartiment au identificat multiple nereguli și deficiențe admise de AAPL din raion la administrarea, evidența și înregistrarea corespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare (drumuri locale, gazoducte), această situație generînd impedimente în valorificarea mijloacelor publice, totodată afectînd creșterea veniturilor din proprietate în folosul comunității locale, ce se exprimă prin următoarele.

 Lipsa evidenței veridice a drumurilor locale, comunale și a străzilor, administrate de APL, generează prezentarea unor date eronate referitor la situațiile patrimoniale în acest domeniu. Astfel, în temeiul Legii drumurilor³⁶, administrarea drumurilor comunale și a străzilor se asigură de către AAPL de nivelul I. Totodată, în conformitate cu pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.1323 din 29.12.2000⁵¹, pînă la 01.07.2001 AAPL urmau să asigure întocmirea listelor nominale și inventarierea străzilor și drumurilor aflate în administrarea lor. Potrivit informațiilor prezentate spre audiere, în raionul Briceni, la situația din 01.01.2016, erau înregistrate drumuri locale asfaltate de însemnătatea raională cu lungimea de 250,7 km, drumuri asfaltate ale localităților – 190,7 km, drumuri pietruite ale localităților – 544,2 km. Însă, contrar normelor regulamentare nominalizate, pînă la momentul actual AAPL din raion nu au întocmit listele respective, ceea ce a generat o evidență incorectă privind lungimea drumurilor locale. Ca rezultat, verificările asupra informațiilor prezentate ME cu cele ale AAPL au demonstrat neraportarea drumurilor localităților: asfaltate – cu 110,7 km (19 AAPL)³⁷, pietruite – cu 421,0 km (23 AAPL)³⁸. Mai mult decît atît, deși CR Briceni în fiecare an repară și deservește drumurile locale de însemnătate raională în număr de 30 de tronsoane, cu o lungime de circa 250,7 km, pînă în prezent acest patrimoniu public local nu este cadastrat și contabilizat în modul stabilit în evidența APL. Aceste situații negative sînt cauzate, în principal, de neasigurarea unei evidențe și administrări conforme a obiectelor infrastructurii tehnico-edilitare³⁹.

 Discrepanțe între prevederile legale și situația reală privind proprietatea, contabilizarea și responsabilitatea de administrare a drumurilor la nivel local, cauzează denaturarea valorilor și situațiilor patrimoniale. Cu toată că Legea drumurilor⁴⁰ stipulează dreptul de proprietate asupra drumurilor locale după UAT, iar Legea privind descentralizarea administrativă⁴¹ stabilește că construcția, administrarea și repararea drumurilor locale sînt domenii proprii de activitate ale APL, acest patrimoniu, potrivit informațiilor MTID, efectiv se află la balanța și în administrarea ÎS ASD. Prin urmare, contradicțiile juridice nominalizate creează anumite incertitudini, cum ar fi:

• 
  CR Briceni numai în anul 2015 din contul taxei pentru folosirea drumurilor a utilizat circa 4,2 mil.lei pentru deservirea și repararea drumurilor locale, contabilizate în practică de ÎS ASD, în lipsa unor prevederi exhaustive ce ar asigura divizarea atribuțiilor, drepturilor și obligațiunilor, cît și a modului de distribuire a cheltuielilor. Se relevă, că lucrările de reparație și întreținere a drumurilor din raion au fost efectuate fără întocmirea proceselor-verbale cu privire la examinarea stării tehnice a infrastructurii rutiere și fără criteriile de stabilire a priorităților de reparație (cum ar fi, gradul de deteriorare a drumurilor), cu luarea în considerare a defectelor existente la căile de comunicații (drumuri, borduri, trotuare), la construcțiile artificiale (poduri, noduri rutiere) etc.;
  
• 
  din cauza neclarităților în privința proprietății și modului de contabilizare a drumurilor locale, în cadrul implementării proiectului „Reparația sectorului de drum local L-37 Lipcani-Balasinești-Corjeuți-Tîrnova”, realizat în anul 2013 cu suportul ADR Nord, valoarea sectorului de drum reabilitat „Corjeuți-Trinca” (7,7 km) neîntemeiat a fost diminuată cu 0,6 mil.lei. Astfel, primăria s. Corjeuți, nefiind proprietarul acestui drum local, a acționat ca solicitant al proiectului, prin urmare, în 2013 a beneficiat de lucrări de reparație de la ADR Nord în sumă de 51,3 mil.lei fără contabilizarea lor, cu toate că ulterior (în 2015) a transmis aceleași lucrări ÎS ASD, cu valoarea de 50,7 mil.lei, prin aceasta afectînd valoarea totală a drumurilor locale.
  

• Coliziunile juridice și carențele de ordin regulator, neargumentarea efectului economic în favoarea bugetelor locale prin prisma unei analize cost-beneficiu au generat slăbiciuni instituționale în administrarea rețelelor de gaze proprietate publică locală, creînd premise de pierdere a patrimoniului nominalizat, precum și a veniturilor (atît directe, cît și indirecte) pasibile încasării în bugetele UAT din cauza nevalorificării potențialului profitabil. Astfel,

• 
  potrivit pct.3 din HG nr.683 din 18.06.2004⁴², AAPL și alți beneficiari urmau să contabilizeze, să înregistreze la organele cadastrale și să transmită toate rețelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor din subordinea SA „Moldovagaz”. Totodată, în contextul art.4 alin.(6) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, rețelele tehnico-edilitare din intravilanul localității nu cad sub incidența legii nominalizate, nereprezentînd obiecte de înregistrare a drepturilor patrimoniale. Ca rezultat al incoerenței prevederilor cadrului regulator, se generează situații incerte referitor la confirmarea dreptului proprietarului care predă rețelele de gaze la deservire, ceea ce poate determina atestarea contractelor respective drept nule, cît și pierderea rețelelor propriu-zise, inclusiv în baza art.332 din Codul civil⁴³ (dacă o persoană, fără să fi dobîndit dreptul de proprietate, a posedat cu bună-credință sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv);
  
• 
  din cauza carențelor de ordin regulator, între întreprinderea de gaze⁴⁴ și AAPL ca proprietar nu există nici o relație contractuală, decît deservirea tehnică. Astfel, întreprinderea de gaze, prin deservirea tehnică a gazoductelor, exploatează astfel proprietatea care nu îi aparține. În special, întreprinderea de gaze, fiind agent economic cu forma organizatorico-juridică SRL, își desfășoară activitatea de antreprenoriat cu scopul de a-și asigura o sursă permanentă de venituri⁴⁵, și anume; furnizarea contra plată a gazelor naturale consumătorilor finali (inclusiv AAPL) prin utilizarea gratuită a patrimoniului proprietate publică locală. Ca urmare, 26 de conducte de gaze proprietate a AAPL, cu lungimea de 477,9 km, în valoare totală de 40,2 mil.lei și construite integral sau parțial din bugetul de stat și din bugetele locale, sînt utilizate efectiv în scopuri proprii de un agent economic, fără ca statul sau UAT să obțină avantaj economic sub forma veniturilor directe.