Auxiliar Didactic



Yüklə 0,69 Mb.
səhifə7/8
tarix18.08.2018
ölçüsü0,69 Mb.
#72743
1   2   3   4   5   6   7   8

5.1 Anexa 1
Rezumat-evaluări

Clasa......................... Elev .....................................................



Compe-

tenţe

Activitatea

de învăţare

Data

realizării

Semnătură

Prof.

Compe-

tenţe

Activitatea

de învăţare

Data

realizării

Semnătură

Prof.

C11

Act.Inv. 1







C21

Act.Inv. 10







C12

Act.Inv. 1







C30

Act.Inv. 10







C11

Act.Inv. 2







C27

Act.Inv. 10







C12

Act.Inv. 2







C24

Act.Inv. 10







C13

Act.Inv. 2







C31

Act.Inv. 10







C11

Act.Inv. 3







C31

Act.Inv. 11







C12

Act.Inv. 3







C21

Act.Inv. 11







C13

Act.Inv. 3







C32

Act.Inv. 11







C11

Act.Inv. 4







C33

Act.Inv. 11







C12

Act.Inv. 4







C31

Act.Inv. 12







C13

Act.Inv. 4







C21

Act.Inv. 12







C21

Act.Inv. 5







C34

Act.Inv. 13







C22

Act.Inv. 5







C31

Act.Inv. 14







C23

Act.Inv. 5







C21

Act.Inv. 14







C24

Act.Inv. 5







C35

Act.Inv. 14







C21

Act.Inv. 6







C36

Act.Inv. 14







C25

Act.Inv. 6







C21

Act.Inv. 15







C23

Act.Inv. 6







C13

Act.Inv. 15







C24

Act.Inv. 6







C24

Act.Inv. 15







C21

Act.Inv. 7







C22

Act.Inv. 15







C26

Act.Inv. 7







C25

Act.Inv. 15







C27

Act.Inv. 7







C26

Act.Inv. 15







C24

Act.Inv. 7







C28

Act.Inv. 15







C21

Act.Inv. 8







C221

Act.Inv. 16







C28

Act.Inv. 8







C222

Act.Inv. 16







C27

Act.Inv. 8







C13

Act.Inv. 17







C24

Act.Inv. 8







C23

Act.Inv. 17







C21

Act.Inv. 9







C01

Act.Inv. 17







C29

Act.Inv. 9







C02

Act.Inv. 17







C24

Act.Inv. 9




















Comentarii imp. ale elevului


Angajamente ale elevului




Observaţii ale profesorului



5.2 Anexa 2

Evaluare Act. înv.1

Clasa......................... Elev .....................................................



Competenţa

Activitatea de

învăţare

Obiectivele

Data finalizării

C1
Analizează

undele radio şi sistemele radiante


Utilizări ale

undelor radio

Să identifice şi să selecteze sursele de documentare şi de informare (C11):

  • Wikipedia

  • Cataloage de produse

  • Specificaţii tehnice




Să interpreteze corect noţiunile şi termenii adecvaţi (C12):





Comentarii ale profesorului



Comentarii ale elevului



5.3 Fişa de documentare 1
Caracteristicile de propagare ale undelor radio
Noţiunea de “propagare a undelor radio” defineşte un proces de transmitere progresivă, din aproape în aproape (în spaţiu şi timp) a unui semnal radio, cu o anumită viteză de răspândire. Unda este forma de manifestare a fenomenului de propagare, particularizată pentru oscilaţiile unor mărimi fizice astfel : undă sonoră, undă “val” la suprafaţa unui lac, sau undă radio.

Undele radio sunt radiaţii electromagnetice variabile în timp şi în spaţiu, având frecvenţe specifice, care se propagă prin intermediul a două câmpuri simultane : un câmp electric şi un câmp magnetic. Cele două câmpuri sunt în fază şi perpendiculare unul pe celălalt. Direcţia de propagare a radiaţiei electromagnetice este perpendiculară pe planul ce conţine cele două direcţii ale câmpurilor electric şi magnetic. Oricare ar fi frecvenţa de oscilaţie a radiaţiilor electromagnetice, acestea se propagă în vid cu aceeaşi viteză : 300 000 Km/s.

UNDE „radiaţii X”

UNDE „lumină ultravioletă”

UNDE „lumină vizibilă”
UNDE „lumină infraroşie”
UNDE „microunde” submilimetrice

UNDE „microunde” milimetrice


UNDE „microunde” centimetrice
UNDE „radio” decimetrice

UNDE „radio” metrice (UUS)


UNDE „radio” decametrice (US)
UNDE „radio” hectometrice (UM)
UNDE „radio” kilometrice (UL)
0,005μm 6×107 GHz

λ f

0,375μm 8×105 GHz


0,75μm 4×105 GHz
100 μm 3000 GHz
1mm 300 GHz
10mm 30 GHz
10 cm 3 GHz
10 dm 300 MHz
10 m 30 MHz
100 m 3 MHz
1000 m 300 KHz
10 Km 30 KHz
Fig. 1 : Dreapta frecvenţelor (lungimilor de undă)
Undele radio (utilizate în telecomunicaţii) sunt mărimi de natură electromagnetică, caracterizate printr-o frecvenţă “f” şi printr-o lungime de undă “λ”. În schema din Fig.1 sunt reprezentate diverse domenii ale undelor electromagnetice, grupate după frecvenţă, respectiv după lungimea de undă.

Undele folosite în radiodifuziune sunt împărţite în 4 benzi : unde lungi (UL/”unde kilometrice”), unde medii (UM/”unde hectometrice”), unde scurte (US/”unde decametrice”) şi unde ultrascurte (UUS/”unde metrice”). Propagarea lor este dependentă de o serie de factori, semnificaţia unora dintre aceşti factori fiind explicată în continuare.

Prin ionosferă se specifică zona superioară a atmosferei, situată la altitudini mai mari de 100 Km, alcătuită din gaze rarefiate, puternic ionizate. O altă zonă a atmosferei, situată la altitudini mai mici de 10 Km este troposfera.

Prin difracţie se înţelege propagarea undelor (de lumină, radio, sonore, etc.) în spatele unor obstacole, producându-se aparent o abatere de la propagarea teoretic rectilinie. Reflexia este phenomenal de reîntoarcere a undelor în mediul din care au venit atunci când întâlnesc suprafaţa unui alt mediu, iar refracţia reprezintă modificarea direcţiei de propagare a undelor, atunci când traversează suprafaţa de separare dintre 2 medii diferite.



Propagarea undelor radio de la emiţător la receptor se face prin patru moduri de transmitere :

Transmiterea directă, care se produce în limitele vizibilităţii directe, fiind prezentă la toate cele 4 benzi (UL; UM; US; UUS);

Transmiterea prin difracţie (UL; UM), care realizându-se în apropierea suprafeţei solului (“unde de suprafaţă”), depinde în mare măsură de absorbţia undelor de către pământ. Absorbţia (atenuarea) undelor creşte o dată cu micşorarea lungimii de undă, acest mod de transmitere având o contribuţie mică la propagarea undelor scurte şi ultrascurte ;

Transmiterea prin refracţie (curbarea spre pământ în troposferă), care permite atingerea unor distanţe peste limita de vizibilitate directă, în cazul undelor scurte ;

Transmiterea prin reflexie (întoarcerea spre pământ la întâlnirea ionosferei), care permite comunicaţii la distanţe mari, în cazul undelor medii şi scurte. Reflexia în ionosferă scade pe măsură ce lungimea de undă se micşorează, undele metrice nefiind reflectate de ionosferă, ci numai refractate. Pe de altă parte undele lungi sunt puternic absorbite (atenuate) în ionosferă.

Undele lungi (150KHz-300KHz ; 2000m-1000m) se pot propaga la distanţe însemnate, de ordinul a 1000 Km, în cea mai mare parte cu ajutorul undelor de suprafaţă, respectiv transmiterea prin difracţie. Transmisia pe unde lungi nu prezintă fluctuaţiile specifice propagării prin reflexie în ionosferă, dar este puternic afectată de paraziţii atmosferici şi industriali. Staţiile de emisie au puteri de ordinul sutelor de KW,emiţătorul de la Bod având perioade când a emis chiar cu o putere de 1200 KW.

Undele medii (600KHz-1500KHz ; 500m-200m) cu ajutorul transmiterii prin difracţie (unde de suprafaţă) pot ajunge la distanţe de sute de Km. În timpul nopţii, când absorbţia în ionosferă este mai mică, cu ajutorul transmiterii prin reflexie în ionosferă, se pot face transmisii la mii de Km. Distanţa de recepţie este mai mică decât în cazul undelor scurte, dar fluctuaţia (“fading”) specifică recepţiei “prin reflexie în ionosferă”, apare numai în cazul emiţătoarelor îndepărtate. Puterile staţiilor de emisie sunt de asemenea de ordinul sutelor de KW, existând şi staţii ca cea de la Tâncăbeşti care au avut perioade de emisie cu o putere de 1500 KW. Organizaţiile pentru un mediu de calitate, recomandă utilizarea unor puteri de emisie mai mici de 500 KW.

Undele scurte (6MHz-30MHz ; 50m-10m) se propagă direct numai pe o rază de câţiva zeci de Km, dar prin reflexie în ionosferă se pot face recepţii la mii de Km. Fluctuaţia datorată propagării ionosferice este mai pronunţată decât la transmisiile pe unde medii. În cazul transmisiei pe unde scurte, puterile staţiilor de emisie sunt mai mici, cele mai frecvente puteri utilizate fiind de 100 KW şi de 250 KW. Acoperirile la distanţe mari folosesc propagarea prin reflexie în ionosferă.

Undele ultrascurte (60MHz-150MHz ; 5m-2m) sunt cunoscute şi sub denumirea de unde cu modulaţie FM. Se propagă numai în limita vizibilităţii directe, distanţa de recepţie fiind de ordinul zecilor de Km. În cazul transmisiei pe unde ultrascurte, puterile staţiilor de emisie sunt mai mici, de ordinul câtorva KW (5-15 KW), acoperiri mai extinse realizându-se prin retransmisii.
5.4 Fişa de documentare 2
Semnalul transmis pe legătura în microunde
Semnalul analogic transmis pe o legătură radio în microunde. Forma semnalului este diferită în funcţie de cele două tipuri posibile de transmisie : transmisia de radiodifuziune şi transmisia pentru convorbiri telefonice. O legătură radio în microunde prin satelit este definită de două frecvenţe purtătoare : una pentru recepţii de la staţiile terestre, cealaltă pentru retransmisii. Translaţia de frecvenţă este obligatorie deoarece numai astfel se poate izola intrarea cu semnal mic a receptorului, de ieşirea cu semnal mare a transmiţătorului. Fără această izolare, semnalul retransmis de către satelit ar bloca funcţionarea receptorului. Lărgimea benzii de linie utilizată de un satelit este 500 MHz în cazul funcţionării în zona de frecvenţe C, între 500 şi 1000 MHz în cazul funcţionării în zona Ku, şi posibil peste 2GHz în cazul funcţionării în zonele “Ka”şi “K”. Cele două segmente ale transmisiei, sol-satelit şi satelit –sol, dispun de aceeaşi lărgime de bandă. Într-o bandă de 500 MHz (banda de linie) pot avea loc 12 canale de 40 MHz fiecare. Prin urmare o legătură radio în microunde (un canal de transmisie prin satelit) are o lărgime de bandă de 40 MHz. Fiecare canal de transmisie al satelitului este deservit de un echipament transponder. Într-o bandă de linie de 500 MHz se pot folosi 12 transponderi activi. Un transponder este dedicat fie pentru transmisia unui program de televiziune, fie pentru transmisia pe sens a unui număr de semnale telefonice. În cazul transmisiei convorbirilor telefonice, capacitatea de început (în banda C) a unui transponder a fost de 1 500 transmisii vocale. Teoretic, prin folosirea tehnicii de modulaţie în amplitudine cu bandă laterală unică (BLU), ar fi posibil să se transmită 10 000 semnale vocale multiplexate prin translaţie în frecvenţă. Practic, pe o legătură radio în microunde cu lărgimea de 40 MHz, se pot transmite simultan 7 000 semnale vocale.

În cazul transmisiei de radiodifuziune semnalul care foloseşte canalul de satelit este format din mai multe informaţii distincte şi simultane, care de cele mai multe ori sunt independente între ele. Semnalul care trebuie transmis este un semnal sumă cu un spectru relativ larg, posibil a fi format din componentele :



  • semnalul video–complex al programului TVC radiodifuzat (semnal de imagine, semnal diferenţă de culoare, semnal de blocare pe cursele inverse, semnal de sincronizare) ;

  • semnalul de sunet asociat ;

  • semnalele unor programe de radio adiţionale.

Semnalul sumă va modula în frecvenţă o purtătoare din domeniul microundelor, a cărei valoare este plasată în interiorul canalului de transmisie prin satelit. Pentru obţinerea semnalului sumă, semnalul video-complex este preluat în forma sa originală, iar semnalele audio sunt adăugate după ce modulează FM anumite frecvenţe subpurtătoare a căror valoare nu depăşeşte 10 MHz. Există mai multe variante de alcătuire a semnalului sumă, variabilele fiind subpurtătoarele folosite, nivelul acestora şi ecartul dintre ele. Se exemplifică în continuare cum s-a procedat în cazul satelitului de radiodifuziune ASTRA 1A. În Fig. 2 este prezentat orientativ spectrul semnalului sumă, care a fost alcătuit pentru transmiterea unui program TVC în sistemul PAL şi a două programe de radio stereofonice, independente în raport cu staţia TV emiţătoare. Spectrul semnalului de imagine (luminanţă) este transmis cu o bandă de 5 MHz, ceea ce este rezonabil pentru sistemul PAL (575 linii orizontale active). Spectrul semnalului diferenţă de culoare (crominanţă) este suprapus după ce este modulat FM, peste semnalul de luminanţă (trapezul din jurul purtătoarei de 4,43 MHz).

Transmiterea informaţiilor audio se face prin intermediul unor frecvenţe purtătoare, care sunt modulate FM de către spectrele audio corespunzătoare.

Nivel

relativ


Yüklə 0,69 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin