Avem bucuria de a vă prezenta un grup de elevi ai şcolii şi câţiva

• Avem bucuria de a vă prezenta

• un grup de elevi ai şcolii şi câţiva

• invitaţi ai lor.

• Împreună cu îndrumătorii lor ei

• au plăcerea să vă prezinte un

• program artistic pentru a-l

• comemora pe marele Eminescu. Minunatele sale poezii, poezia

• naturii, poezia de dragoste şi poezia

• patriotică au fost izvor de inspiraţie

• pentru mulţi compozitori.

• Coperta acestui simpozion o

• reprezintă capodopera eminesciană

• ,,Luceafărul’’.

• Haideţi să ne bucurăm

• împreună de frumuseţea poeziei lui

• Mihai Eminescu.

• Luceafărul

• A fost odată ca'n poveşti,

• A fost ca niciodată,

• Din rude mari împărăteşti,

• O prea frumoasă fată.

• Şi era una la părinţi

• Şi mândră-n toate cele,

• Cum e Fecioara între sfinţi

• Şi luna între stele.

• Din umbra falnicelor bolţi

• Ea pasul şi-l îndreaptă

• Lângă fereastra, unde-n colţ

• Luceafărul aşteaptă.

• …………………………

• Pe lângă plopii fără soţ

• Pe lângă plopii fără soţ

• Adesea am trecut;

• Mă cunoşteau vecinii toţi -

• Tu nu mai cunoscut.

• La geamul tău ce strălucea

• Privii atât de des;

• O lume toată-nţelegea -

• Tu nu mai înţeles.

• ……………………….

• Floare albastră

• “- Iar te-ai cufundat în stele Şi în nori şi-n ceruri nalte ? De nu m-ai uita încalte Sufletul vieţii mele.

• În zadar râuri în soare Grămădeşti-n a ta gândire Şi câmpiile Asire Şi întunecata mare;

• Piramidele-nvechite Urcă-n cer vârful lor mare Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite !"

• Astfel zise mititica, Dulce netezându-mi părul. Ah ! ce spuse adevărul;

• Eu am ras, n-am zis nimica.

• ……………………………

• Sara pe deal

• Sara pe deal buciumul sună cu jale,

• Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,

• Apele plâng, clar izvorând în fântâne;

• Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu

• pe mine.

• Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară,

• Ochii tăi mari caută-n frunza cea

• rară,

• Stelele nasc umezi pe bolta senină,

• Pieptul de dor, fruntea de gânduri

• ţi-e plină.

• ……………………………

• Călin – file de poveste

• De treci codri de aramă,

• de departe vezi albind

• Ş-auzi mândra glăsuire

• a pădurii de argint.

• Acolo, lângă izvoară,

• iarba pare de omăt,

• Flori albastre tremur ude

• în văzduhul tămâiet;

• Pare că şi trunchii vecinici

• poartă suflete sub coajă,

• Ce suspină printre ramuri

• cu a glasului lor vrajă.

• Iar prin mândrul întuneric

• al pădurii de argint

• Vezi izvoare zdrumicate

• peste pietre licurind;

• ……………………….

• Ce te legeni codrule

• - Ce te legeni, codrule,

• Fără ploaie, fără vânt,

• Cu crengile la pământ?

• - De ce nu m-aş legăna,

• Dacă trece vremea mea!

• Ziua scade, noaptea creşte

• Şi frunzişul mi-l răreşte.

• Bate vântul frunza-n dungă

• Cântăreţii mi-i alungă;

• Bate vântul dintr-o parte –

• Iarna-i ici, vara-i departe.

• Şi de ce să nu mă plec,

• Dacă păsările trec!

• Peste vârf de rămurele

• Trec în stoluri rândunele,

• Ducând gândurile mele

• Şi norocul meu cu ele.

• ……………………………….

• Mai am un singur dor

• Mai am un singur dor: În liniştea serii Să mă lăsaţi să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Şi codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiţi un pat Din tinere ramuri.

• Şi nime-n urma mea Nu-mi plângă la creştet, Doar toamna glas să dea Frunzişului veşted. Pe când cu zgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad. Pătrunză talanga Al serii rece vânt, Deasupra-mi teiul sfânt Să-şi scuture creanga.

• …………………………..

• Fiind băiat păduri cutreieram

• Fiind băiet păduri cutreieram

• Şi mă culcam ades lângă izvor,

• Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam

• S-aud cum apa sună-ncetişor:

• Un freamăt lin trecea din ram în ram

• Şi un miros venea adormitor.

• Astfel ades eu nopţi întregi am mas,

• Blând îngânat de-al valurilor glas.

• …………………………………………..

Scrisoarea III-a

• Scrisoarea III-a

• …………………………………………….

• La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de

• cort

• Un bătrân atât de simplu, după vorba, după

• port.

• - Tu eşti Mircea?

• - Da-mpărate!

• - Am venit să mi te-nchini,

• De nu, schimb a ta coroană într-o

• ramură de spini.

• - Orice gând ai, împărate, şi oricum

• vei fi sosit,

• Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic:

• Bine-ai venit!

• Despre partea închinării însă, Doamne, să ne

• ierţi;

• Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne

• cerţi,

• Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta

• cale,

• Să ne dai un semn şi nouă de mila Mariei

• tale...

• ……………………………………………….

• Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...

• Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul,

• ramul,

• Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,

• Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de

• veste;

• ………………………………………………….

• Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie ?

• Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Daca fiii-ţi mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. ………………………………………..

• Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor ! Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mândrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

• Luceafărul

• …………………………………

• “- Cobori în jos, luceafăr blând,

• Alunecând pe-o rază,

• Pătrunde'n codru şi în gând,

• Norocu-mi luminează!“

• El tremura ca alte dăţi

• În codri şi pe dealuri,

• Călăuzind singurătăţi

• De mişcătoare valuri;

• Dar nu mai cade ca'n trecut

• În mări din tot înaltul:

• “- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,

• Dac-oi fi eu sau altul?

• Trăind în cercul vostru strâmt

• Norocul vă petrece,

• Ci eu în lumea mea mă simt

• Nemuritor şi rece."