Avocatul poporului
CAPITOLUL IX DOMENIUL PROPRIETATE, MUNCĂ, PROTECŢIE SOCIALĂ
Yüklə 1,87 Mb.
|
CAPITOLUL IXDOMENIUL PROPRIETATE, MUNCĂ, PROTECŢIE SOCIALĂ,IMPOZITE ŞI TAXECONSIDERAŢII GENERALE În anul 2014, în cadrul domeniului de activitate Proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe au fost soluţionate 2255 petiţii reprezentând un procent de 32,53% din numărul total de 6932 petiţii înregistrate la instituţia Avocatul Poporului (sediul central). În funcţie de specializările domeniului de activitate, cele 2255 petiţii au fost structurate astfel: 1. Proprietate: 1664 petiţii. 2. Muncă: 290 petiţii. 3. Protecţie socială: 15 petiţii. 4. Impozite şi taxe: 202 petiţii. Un număr de 84 de petiţii au avut ca obiect specializări multiple. În anul 2014 au fost efectuate 4 anchete, dintre care 3 la Instituţia Prefectului – Judeţul Ilfov şi 1 la Primăria Municipiului Bucureşti.
În anul 2014, din totalul petiţiilor, 1664 petiţii au fost analizate în contextul prevederilor art. 44, art. 51 şi art. 52 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată, dreptul de petiţionare şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Dintre acestea au fost deschise 245 de dosare în care au fost sesizate autorităţile publice reclamate. Principalele probleme aduse în atenţia instituţiei Avocatul Poporului care au ca obiect încălcarea dreptului de proprietate privată au fost, în mare măsură, aceleaşi ca în fiecare an, şi anume: - modul de aplicare a legilor cu caracter reparatoriu; - nerespectarea hotărârilor judecătoreşti în materia reconstituirii dreptului de proprietate privată; - emiterea titlurilor de proprietate cu încălcarea normelor legale; - lipsa de răspuns din partea autorităţilor la cererile formulate de beneficiarii legilor de restituire a dreptului de proprietate; - refuzul autorităţilor de a comunica, în termenul legal, informaţiile privind documentele necesare pentru completarea dosarelor de restituire a imobilelor preluate abuziv şi de reconstituire a dreptului de proprietate; Petiţiile soluţionate au vizat, în principal, modul de aplicare a următoarelor acte normative: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată; Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată; Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată; Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, modificată şi completată; Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, modificată şi completată; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată. În ceea ce priveşte demersurile efectuate de instituţia Avocatul Poporului la autorităţile publice sesizate, precizăm faptul că unele dintre aceste autorităţi au dat curs solicitărilor noastre cu celeritate, iar alte autorităţi au răspuns cu foarte mari întârzieri. Referitor la răspunsurile primite menţionăm că unele dintre acestea au dat dovadă de solicitudine şi profesionalism, în timp ce altele au fost lipsite de informaţii concrete şi coerente. Ca şi în anii precedenţi, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a dat curs solicitărilor noastre cu foarte mari întârzieri sau deloc. Aspectele semnalate au vizat probleme legate de aplicarea Legii nr. 10/2001, a Legii nr. 9/1998, a Legii nr. 290/2003, precum şi nemulţumiri faţă de neacordarea despăgubirilor. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor ne-a comunicat, în octombrie 2014, că la acea dată sunt analizate dosarele ale căror cereri de tratare cu prioritate au fost aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în şedinţa din 8 iulie 2008, deci erau analizate dosare ale căror cereri de tratare cu prioritate au fost aprobate în urmă cu peste 6 ani.
În acest context, menţionăm că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor ne-a informat în luna aprilie 2014 că la acel moment se soluţionează contestaţiile formulate în luna octombrie 2009, iar printr-un ordin intern, s-a stabilit ca toate contestaţiile formulate în temeiul Legii nr. 290/2003 împotriva hotărârilor emise de către comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor intra în lucru în ordinea înregistrării acestora în cadrul Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. De asemenea, A.N.R.P. ne-a comunicat că termenul prevăzut de art. 8 alin. (4) din Legea nr. 290/2003, potrivit căruia: „în termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza contestaţiile şi le va aproba sau le va respinge prin decizie motivată a vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Hotărârea se comunică comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi solicitanţilor”, este considerat un termen de recomandare. Precizăm că în temeiul dispoziţiilor art. 59 din Constituţia României şi ale art. 13 lit. c), art. 21 şi art. 23 din Legea nr. 35/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 39 din 1 noiembrie 2012, pentru ca Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în exercitarea atribuţiilor conferite de legislaţia în vigoare, să dispună respectarea termenului legal prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor emise în temeiul Legii nr. 290/2003 de către comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Constatăm că această Recomandare nu a fost însuşită, mai mult decât atât, situaţia s-a agravat, în condiţiile în care în anul 2012 se soluţionau contestaţiile formulate în luna martie 2009, iar în luna aprilie 2014 se soluţionau contestaţiile formulate în luna octombrie 2009, şi, în acest context, dreptul de proprietate privată, garantat de art. 44 din Constituţie, apare ca fiind iluzoriu. În plus, chiar din Raportul de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pentru luna aprilie 2014 reiese că numărul contestaţiilor soluţionate în temeiul Legii nr. 290/2003 este de doar 33.
Instituţia Avocatul Poporului a întreprins demersuri în legătură cu aspectele sesizate de petenţi. În majoritatea răspunsurilor transmise instituţiei noastre, autorităţile şi instituţiile publice competente să soluţioneze cererile formulate în baza Legii nr. 10/2001 au invocat apariţia Legii nr. 165/2013, subliniind faptul că, dosarele nesoluţionate vor urma noua procedură reglementată. Prin adoptarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România au fost impuse noi termene de soluţionare a notificărilor depuse în temeiul Legii nr. 10/2001 în funcţie de gradul de încărcare a autorităţilor publice competente şi de numărul de cereri rămase nerezolvate. Aceste termene au început să curgă de la data de 1 ianuarie 2014, fiind prelungite prin alte acte normative, iar în cele mai multe răspunsuri, motivele invocate pentru nesoluţionarea problemelor sesizate au fost tocmai modificările intervenite în materia dreptului de proprietate privată prin Legea nr. 165/2013. Astfel, Primăria Municipiului Bucureşti ne-a comunicat, în luna martie 2014, că un dosar a fost înaintat în luna octombrie 2009 către Comisia internă de aplicare a Legii nr. 10/2001 pentru soluţionare, dar, din cauza volumului mare de dosare aflate în lucru la Comisia internă, dosarul nu a fost încă analizat, deşi au trecut 5 ani de la data la care a fost înaintat.
În vederea clarificării problemelor evidenţiate de petenţi, instituţia Avocatul Poporului a întreprins demersuri atât la comisiile locale, cât şi la comisiile judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, dar şi la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară şi s-a solicitat luarea măsurilor legale ce se impun şi informarea Avocatului Poporului. În urma intervenţiilor noastre unele cazuri au fost soluţionate în favoarea petenţilor, în sensul că aceştia fie au fost invitaţi la sediul primăriei în vederea demarării procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate, fie s-au primit asigurări că după realizarea bilanţului fondului funciar se va trece la măsurarea tarlalelor în vederea punerii în posesie a celor îndreptăţiţi. De asemenea, s-a constatat că nerespectarea dreptului de proprietate privată sau soluţionarea cu întârziere a unor solicitări legale formulate de petenţi se datorează şi unui management deficitar al autorităţilor cu competenţe în domeniu. Totodată, menţionăm faptul că aspectele sesizate în petiţiile adresate instituţiei Avocatul Poporului nu au privit doar legile de restituire a proprietăţilor, ci au vizat şi alte probleme: 1. Eliberarea autorizaţiei de construire sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără respectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată. În scopul clarificării aspectelor semnalate, ne-am adresat autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, respectiv, inspectoratelor regionale în construcţii şi direcţiilor de specialitate din cadrul primăriilor. Problemele petenţilor au fost soluţionate în mod favorabil şi în termenul legal de către: Direcţia Regională în Construcţii Bucureşti – Ilfov, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia Urbanism, Disciplina în Construcţii şi Afişaj Stradal, Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii. Spre exemplu, o problemă cu care am fost sesizaţi este executarea în zona „Parcelarea Bazilescu”, zonă aflată pe Lista Monumentelor Istorice a municipiului Bucureşti, a unor construcţii cu nerespectarea autorizaţiilor de construire şi a Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, fapt confirmat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii care ne-a comunicat că în urma controalelor efectuate în „Parcelarea Bazilescu” şi Dămăroaia s-au încheiat procese-verbale de control şi procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care s-au dispus mai multe măsuri pentru următoarele abateri de la prevederile legale în vigoare: - executarea neautorizată a lucrărilor de construcţii; - nerespectarea prevederilor autorizaţiilor de construire; - neasigurarea sistemului calităţii la execuţia lucrărilor; - efectuarea recepţiilor la terminarea lucrărilor, fără participarea reprezentanţilor Primăriei municipiului Bucureşti în calitate de membri ai comisiei de recepţie, în condiţiile în care lucrările executate nu respectau autorizaţiile de construire. Instituţia Avocatul Poporului a sesizat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, solicitând să ne comunice cum au fost înscrise în cartea funciară aceste construcţii, în condiţiile în care recepţia lucrărilor de construcţii s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ne-a comunicat că potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorităţii locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcţia, precum şi a unei documentaţii cadastrale”, condiţii care nu au fost respectate în acest caz. De asemenea, ne-a comunicat că reprezentanţii Primăriei municipiului Bucureşti au fost prezenţi cu ocazia recepţiei unor imobile situate în zona „Parcelarea Bazilescu” după cum reiese din procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor.
În vederea clarificării aspectelor sesizate de petenţi, ne-am adresat oficiilor locale de cadastru şi publicitate imobiliară, respectiv, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi; Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov; Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi; Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti; Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Referitor la efectuarea măsurătorilor cadastrale, şi în acest an, primăriile locale ne-au adus la cunoştinţă că în bugetul local pentru anul 2014 nu au fost prevăzute cheltuieli pentru acest tip de măsurători, prin urmare nu pot fi realizate modificări topografice în comune, motiv pentru care problemele semnalate de petenţi nu au putut fi soluţionate (Primăria comunei Burila Mare, judeţul Mehedinţi). În plus, menţionăm că potrivit art. 39 alin. (4) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare se vor înscrie din oficiu în cartea funciară pe baza planurilor parcelare validate de comisia judeţeană de aplicare a legilor de restituire a proprietăţilor funciare şi recepţionate de către oficiul teritorial, potrivit regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale”, dar din cauza faptului că nu există planuri parcelare, recepţionate şi realizate cu respectarea normelor şi regulamentelor tehnice în vigoare nu se pot atribui din oficiu numere cadastrale (Primăria comunei Burila Mare, judeţul Mehedinţi).
Primăria comunei Snagov, judeţul Ilfov, ne-a informat, în data de 5 august 2014, că pentru soluţionarea problemei sesizate Comisia locală de fond funciar Snagov a hotărât să se deplaseze în teren pentru a efectua măsurători şi a analiza situaţia. Ulterior, Primăria comunei Snagov, judeţul Ilfov, ne-a adus la cunoştinţă că în septembrie 2014 un angajat al Compartimentului Cadastru, Fond Funciar, Registru Agricol se va deplasa pentru a efectua măsurători. După efectuarea măsurătorilor, se va analiza şi verifica situaţia, se va întocmi un nou plan parcelar şi se va trimite către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov spre avizare, urmând să fim informaţi despre rezultatul demersurilor efectuate. Având în vedere că Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov l-a informat pe petent că terenul se regăseşte în planul analogic aflat în arhiva instituţiei, instituţia Avocatul Poporului a sesizat, din nou, Primăria comunei Snagov, judeţul Ilfov. Primăria comunei Snagov, judeţul Ilfov ne-a înştiinţat în noiembrie 2014 că au fost efectuate măsurători în data de 10 septembrie 2014, dar Comisia locală de fond funciar a dispus efectuarea de verificări suplimentare, fără a se preciza data la care acestea vor fi efectuate, deşi de la solicitarea iniţială au trecut peste 6 luni. Ca urmare, a fost sesizată Instituţia Prefectului – Judeţul Ilfov (dosarul se află în lucru).
Urmare a demersului efectuat, Agenţia Naţională Cadastru şi Publicitate Imobiliară ne-a informat că prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 a fost aprobat Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, ce reglementează procedura de îndreptare a erorilor materiale şi de rectificare a titlurilor de proprietate şi a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 571 bis din data de 31 iulie 2014. 3. Solicitarea unor despăgubiri În anul 2014, petenţii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de: - neacordarea despăgubirilor din dosarele de daună constituite la companiile de asigurări (ne-am adresat Autorităţii de Supraveghere Financiară); - firmele de asigurări, în ceea ce priveşte valoarea poliţelor şi calitatea serviciilor oferite, tergiversarea decontărilor, evaluările incorecte ale pagubelor; - efectuarea exproprierilor de teren, cu întârzierea plăţii despăgubirii aferente (am sesizat Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România).
- modul de calculare a cotelor de întreţinere; - repartizarea cheltuielilor comune efectuate în condominii; - valoarea facturilor de apă caldă/rece; - neregulile în administrarea asociaţiilor de proprietari; - cheltuirea banilor asociaţiei. În unele situaţii ne-am adresat serviciilor pentru sprijinirea asociaţiilor de proprietari din cadrul primăriilor (Primăria Sectorului 3 Bucureşti; Primăria Sectorului 2 Bucureşti; Poliţia Locală Sector 1 Bucureşti). În vederea clarificării unor aspecte legate de neaprobarea cadrului de reglementare pentru activităţile comerciale complementare serviciului de distribuţie a gazelor naturale, respectiv tarifele percepute pentru acestea (tarife care sunt percepute în mod discreţionar de către operatorul de distribuţie a gazelor naturale care a perceput o taxă de deconectare – reconectare în cuantumul stabilit de către această societate), a fost sesizată Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Drept răspuns, ni s-a comunicat, în luna septembrie 2014, că după parcurgerea tuturor etapelor de elaborare şi consultare publică, se găsesc în faza de aprobare de către Comitetul de Reglementare al ANRE „Condiţiile – cadru de valabilitate a licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale”. După aprobarea Condiţiilor – cadru de valabilitate a licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale, va fi supusă consultării publice şi, ulterior, aprobării, până cel mai târziu în luna noiembrie, Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru activităţile conexe desfăşurate de către operatorii licenţiaţi în sectorul gazelor naturale, iar până la aprobarea acestui cadru de reglementare, tarifele sunt stabilite şi aprobate la nivelul fiecărui operator de distribuţie a gazelor naturale (până la data redactării prezentului raport, metodologia nu a fost aprobată, aceasta aflându-se, încă, în dezbatere publică). Acest caz va rămâne în atenţia instituţiei Avocatul Poporului.
Mai mulţi petenţi ne-au sesizat şi în anul 2014 în legătură cu neefectuarea plăţii despăgubirilor acordate prin hotărâri judecătoreşti păgubiţilor Fondului Naţional de Investiţii (F.N.I.). Aceştia au cerut sprijinul instituţiei Avocatul Poporului în sensul efectuării plăţii voluntare a sumelor datorate. Totodată, petenţii s-au adresat şi Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.), care, fie nu a răspuns cererilor acestora, fie petenţii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de răspunsurile primite. Precizăm că, în temeiul dispoziţiilor art. 14 şi urm. din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii şi ale art. 9 şi urm. din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 742/26.07.2001, A.V.A.S. (actualmente A.A.A.S.) a preluat toate drepturile şi obligaţiile C.E.C. – S.A. decurgând din actele juridice încheiate de aceasta cu Fondul Naţional de Investiţii şi/sau cu S.C. “SOV INVEST” S.A. Pe cale de consecinţă, toate persoanele care se regăsesc în anexele hotărârilor sunt îndreptăţite să solicite plata sumelor prevăzute în titlurile executorii. În acest sens, aceştia trebuie să depună la A.A.A.S. documentele doveditoare ale calităţii de persoană îndreptăţită. Pentru clarificarea aspectelor semnalate de petenţi, am sesizat preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului. Acesta ne-a comunicat că înregistrarea dosarelor nu se comunică creditorilor, situaţia dosarelor putând fi consultată pe pagina de internet a autorităţii. Precizăm că, potrivit situaţiei plăţilor prezentate pe pagina de internet a A.A.A.S., la data de 30 septembrie 2014, figurează: - persoane despăgubite parţial – 299, cărora le corespunde suma de 3.656.643 lei (din sentinţe), la care se adaugă 8.935.960 lei pentru indexarea sumelor; - persoane nedespăgubite - 6.126, cărora le corespunde suma 29.674.683 lei (din sentinţe), iar sumele corespunzătoare indexării nu se cunosc încă. Yüklə 1,87 Mb. Dostları ilə paylaş:
|