Baltagul M. Sadoveanu Tema si viziune asupra lumii

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 20.55 Kb.
tarix11.01.2018
ölçüsü20.55 Kb.

Baltagul M.Sadoveanu Tema si viziune asupra lumii

Romanul "Baltagul" este "probabil singurul roman obiectiv "(N.Manolescu) al scriitorului si aduce o formula romanesca inedita in peisajul epocii interbelice: polimorfismul structurii, adica amestecul de roman realist și mitic.

Romanul "Baltagul" prezinta monografia satului moldovenesc de la munte , lumea arhaica a pastorilor ,avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis Nechifor Lipan. Roman al perioadei de maturitate , reuneste marile teme sadoveniene:viata pastorala, natura ,miturile,iubirea.

Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii, de teme si motive a ocazionat interpretari diferite ale romanului: G Calinescu vorbeste despre Vitoria ca exponent al spetei, deci subliniaza realismul romanului, ca si N. Manolescu, Perpesicius observa imbinarea celor doua laturi, în timp ce Al.Paleologu il interpreteaza ca roman initiatic,roman de dragoste, o"anti-Miorita" sau suprapunere cu mitul lui Isis si Osiris. Interpretarea facuta de Al.Paleologu e fascinanta. Mitul lui Osiris e un mit total pt ca semnifica ideea de moarte si regenerare.



Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist(reconstituirea monografica a lumii pastorale) si aspectul mitic(sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii traditionale pastorale, comuniunea om-natura si mitul marii treceri. Ceea ce uneste toate dimensiunile acestui univers e randuiala.

Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii. Pentru Vitoria e o dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ , de initiere a tanarului , devine bildungsroman.

Titlul desemneaza baltagul, un topor cu doua taisuri , obiect simbolic cu dubla semnificatie: arma a crimei , dar si instrumentul înfăptuirii dreptății. De remarcat e faptul ca baltagul lui Gheorghita ramane neatins de sangele ucigasilor. Criticul Marin Mincu asociaza baltagul cu labrys-ul, securea dubla cu care a fost doborat minotaurul, monstrul mitic. Chiar si numele protagonistilor au semnificatii simbolice, desemnand victoria dreptatii.

Naratiunea se face la pers a III-a, iar naratorul omniscient reconstituie in mod obiectiv prin tehnica detaliului si prin observatie , lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscient e unic, la parastas Vitoria preia rolul naratorului. Ca" un Hamlet feminin" (G. Calinescu) , Vitoria reconstituie crima pe baza deductiilor si o povesteste veridic determinandu-i pe criminali sa-si recunoasca vina.

Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta . Naratiunea e preponderenta , dar pasajele descriptive fixeaza spatiul sau elemente de portret , iar dialogul confera veridicitate si dramatism intamplarilor.

Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale:"aproape de Sf Andrei" ,"in Postul Mare".Spatiul actiunii e Magura Tarcaului zona de munte a Moldovei , dar si cea de campie. Fiind un roman realist, traseul Vitoriei contine toponime reale ca Dorna, Bicaz. Fiind insa si o scriere fictionala, autorul imagineaza satul Magura Tarcaului.

Romanul e structurat in 16 capitole , cu actiune desfasurata cronologic, urmarind momentele subiectului. Prima parte surprinde framantarile Vitoriei legate de intarzierea sotului. Isi aminteste legenda pe care o spunea Nechifor pe la cumetrii, avand rolul de a introduce personajul in roman si de a plasa lumea aceasta seb semnul legendei, al mitului. Muntenii au ajuns ultimii la Dumnezeu. Lor li se da taramul inalt, apopiat de cer , si dezlegare sa se veselasca" sa vie la voi cel cu cetara si cel cu bautura si s-aveti muieri frumoase si iubete" . Cel mai mult stau pe culmile muntilor , cu"Dumnezeu si cu singuratatile". Aceasta lume conseva un mod de viata ce se conduce dupa semne naturale pe care Vitoria stie sa le interpreteze. Randuiala aceasta nu reprezinta doar legatura dintre om si univers, ci coboara pana in planul vietii cotidiene.

Intriga romanului "Baltagul' consta tocmai intr-un fapt perturbator:disparitia lui Lipan. Intriga surprinde framantarile Vitoriei, dar si pregatirea pt drum: tine post negru douasprezece vineri, se inchina la icoana Sf Ana, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, o lasa pe Minodora la Manastirea Varatec, iar lui Gheorghita ii da un baltag sfintit.

Partea a doua contine desfasurarea actiunii si urmareste drumul parcurs de Vitoria si de Gheorghita in cautarea lui Nechifor. Ei reconstituie traseul lui Nechifor si fac o serie de popasuri pe la hanurile de unde afla stiri despre Nechifor. In drumul lor intalnesc un botez iar apoi o nunta, iar succesiunea acestor momente anticipeaza inmormantarea din final. Intreband din sat in sat, isi da seama ca sotul ei a disparut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa ramasitele lui Nechifor, langa Crucea Talienilor

Partea a treia prezinta sfarsitul drumului:ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasilor Coborarea in rapa si vegherea nocturna a mormantului marcheaza maturizarea lui Gheorghita , finalizata in infaptuirea actului de dreptate la parastas. Punctul culminant e momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei. Bogza devine agresiv , e lovit de Gheorghita cu baltagul, dar ucis de Lupu; Ilie Cutui isi recunoaste vina.

Firul narativ se desfasoara urmarind cele patru drumuri prezente in planul romanului: unul e drumul lui Nechifor spre moarte,"Marea Trecere", al doilea e drumul Victoriei Lipan pt gasirea si razbunarea mortului, pt implinirea ritualului; altul e drumul initiatic parcurs de Gheorghita care se formeaza ca barbat; ultimul e intoarcerea la cursul normal al vietii.

Personajul principal, Vitoria, e un"exponent al sperei'(G.Calinescu) in relatia cu lumea arhaica si o individualitate prin insusirile sale:'Vitoria e un Hamlet feminin" care atunci cand stie cum s-au petrecut faptele, da drumul razbunarii. Vitoria este o femeie puternica, hotarata, curajoasa ,lucida, cu spiritul dreptatii. Inteligenta si stapanirea de sine si le dovedeste si in timpul cautarilor, dar si la parastas cand ii demasca pe ucigasi. Ca personaj arhetipal, ea apartine lumii muntenilor. Transmite copiilor respectul traditiilor, ii care Minodorei sa uite de ",coc, valt si bluza " si sa respecte legile stramosesti, nescrise , in care traise si mama ei, legi care insemnau puritatea sufleteasca, randuiala, continuitatea in bine. Vitoria este cea care il ghideaza pe Gheorghita spre maturizare , pe parcursul calatoriei. Respecta obiceiurile de la botez si nunta, cu care se intalneste in calatoria ei , iar la final indeplineste toate ritualurile de la inmormantare pt ca sufletul lui Nechifor sa-si gaseasca linistea. Personajul e complex fiind conturat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa-portret fizic-, dar mai ales prin caracaterizare indirecta, prin atitudini si relatii cu celelalte pers. Pe sotul ei il iubeste de peste douazeci de ani, pe Gheorghita il ajuta sa se maturizeze , pe Minodora o educa in spiritul respectarii traditiilor.

Romanul are caracter monografic deoarece infatiseaza viata muntenilor , ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele lor trasaturi: sunt oameni muncitori, veseli, iubitori. Familia Lipan este parte a acestei comunitati.

Consider ca romanul"Baltagul" impresioneaza prin veridicitatea cu care surprinde aspecte ale vietii muntenilor, dar si prin profunzimea semnificatiilor ascunse ale gesturilor personajelor. Oamenii acestia sunt legati de natura , ale carei semne stiu sa le interpreteze , dar si de traditii, de vechile randuieli ale lumii si ale vietii. Amestecul acesta de realism si de mitic este o oglinda a profunzimilor sufletului din popor.

Luceafarul de Mihai Eminescu

Tema si viziune

Poemul a aparut in 1883 la Viena, cunoscand 5 variante. Sursele de inspiratie sunt diverse: folclorice, reprezentate de basmele ,,Fata in gradina de aur” si ,,Frumoasa fara corp”, mitul Zburatorului, surse filozofice referitoare la antinomiile dintre omul de geniu si omul comun.



Poemul ,,Luceafarul” este o meditatie asupra conditiei umane, o alegorie pe tema geniului.

Poemul se realizeaza prin amestecul genurilor si al speciilor. Genul liric este ilustrat prin lirismul sustinut de meditatia filozofica si prin expresivitatea limbajului. Genul epic este reprezentat de

Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə