Barbatul si femeia de Victor Hugo

Chicu Alexandru, Bivol Tatiana, cl. XII ec.2.
2. „Credem că implicarea în acest proiect ne invoca o generalizare despre importanta societatii despre relaţiilei dintre sexe. Concluzia este ca barbatul mai rămâne dominant în lumea de astăzi în majoritatea sferelor. Dar femeia este cu mult mai raţională şi mai responsabila decât barbatul. Din activităţile organizate ne-au placut cel mai mult discţiile de top pro şi contra.”
Cociul Daniela, Clipca Maxim, cl. XI fm2.
3. „Considerăm că proiectul care reflecta un parteneriat egal dintre cele două poluri de gen cuprinde în esenţa sa mai multe perspective optimiste pentu viitor. Trăim într-o societate în care stereotipurile şi tradiţiile şi-au pus amprenta, iar rămăşiţile acestora constituind un parteneriat slab dintre cele doua sexe. Din strategiile didactice şi activităţile diverse propuse de colegii noştri, cele mai efective ar fi jocurile de rol şi dezbaterile care prezintă un stimulent bun în realizarea unui parteneriat real între fete şi băieţi pe nota zece.”
Gutu Denis, Verdes Cristina cl. XI im.
4, „După părerea noastră acest proiect este important deoarece ne pune în situaţii diferite de creare a relaţiilor bazate pe partenerait, care la momentul dat este de prima importanţă pentru viitorul nostru. Nu ar trbui să existe inegalitate între bărbat şi femeie deoarece ambele sexe au aceleaşi drepturi şi obligaţiuni. Din proiectele propuse cel mai tare ne-a interesat discuţia pe tema: ’’Femeia trebuie să fie egală în drepturi cu bărbatul’’, deoarece ne propune sitaţii în care ne convingem că întradevăr diferenţele nu sunt atât de evidente precum sunt descrise în mass-media şi proiectele feministe.”
Ciobanu Victor, Culev Lia, cl. XI lm.1
5. „Credem că …

Gangan Nicolae,cl. a X-A; Bâzgu Irina, cl. XI um

Încheiere
Problemele cercetate cu referire la dimensiunea de gen, şi în special rolul femeii în societate, sunt unele dintre cele mai importante subiecte cu carater contoversat, deoarece se pune în discuţie atât valoarea cea mai înaltă a omului, fără deosebire de gen şi anume dirijarea şi organizarea potenţialului uman, cât şi strategii de implementare a dreptului scris în legislaţie. Asupra acestor subiecte se discută foarte mult în literatura de specialitate şi pe paginile mass-mediei, în cadrul meselor rotunde şi diverselor traininguri. De aceasta ne convingem prin faptul că în ultimul timp au apărut un şir de materiale complimentare, instructive, îndrumări şi diverse comentarii. Zilnic se difuzează pe paginile Internet, la TV, radio, în presă etc., sfaturi şi informaţii cu referire la problematica de gen în societate.
Considerăm că ipotezele noastre pot fi realizate dacă:

• 
  “Cu cât se vor cunoaşte mai bine dimensiunile fenomenului de discriminare în rândul femeilor, cu atât necesitatea implicării statului şi a întregii populaţii pentru a înlătura efectele acesteia va creste”;
  
• 
  “ Statul va lua atitudine faţă de problemele actuale de gen (discriminare, violenta), atunci ponderea acestui fenomen va lua amploare.”;
  
• 
  “Cu cât mai repede se va conştientiza faptul că şi femeile au capacităţi şi aptitudini dezvoltate, cu atât mai repede şomajul în rândul acestora va scădea”.
  “Cu cât mai multe femei vor fi încadrate ân câmpul muncii, cu atât mai puţine dintre acestea vor fi supuse violenţei”.
  “Cu cât mai multe femei li se va oferi posibilitatea sâ se afirme ân domeniul afacerii şi conducerii manageriale, cu atiâ mai repede procesul emanciparii femeilor va atinge cote maxime.”
  “ Populaţia va manifesta o atitudine negativa faţă de fenomenul inegalităţii între genuri, cu atât mai puţine femei vor fi implicate în acest proces.”
  

Includerea în agenda guvernamentală a problematicii egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi a programului de acţiuni concrete este o şansă în aplicarea Planului Naţional de Acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

Bibliografie:

1. 
   Bourdieu Pierre, La dominante masculine, Seuil, Paris, 1998.
   
2. 
   Democraţia la femenin, Ştiinţa, 2005.
   
3. 
   DragomirO., Miroiu M., Lexicon feminist, Bucureşti, 2003.
   
4. 
   Educaţie prin mandatare, Filosofia şi etica nonviolenţei, Manual pentru formatori, Colograf, 2001
   
5. 
   Femeia în labirintul istoriei, Ştinţa, 2003.
   
6. 
   Ştefănescu Doina-Olga, Dilema de gen a educaţiei, Polirom, Iaşi, 2003.
   
7. 
   Young Iris Marion, 1998, Polity, and Group Difference: A Critique of the Ideal of Universal Citizenship, оn Feminism and Politics, Anne Phillips editor, Oxford University Press.
   

ANEXE

Anexa nr. 1

Vocabular (Dex)

• 
  AMBIÁNŢĂ - mediu material, social sau moral în care trăieşte cineva sau în care se află ceva; climat;
  

• 
  ECHITÁBIL - întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor;
  

• 
  EMANCIPÁ – a (-şi) câştiga sau a face să-şi câştige independenţa; a (se) elibera;
  

• 
  NONCONFORMÍST - persoană care nu acceptă, nu se conformează uzanţelor stabilite, care are convingeri proprii; persoană care dovedeşte originalitate; neconformist;
  

• 
  APTITÚDINE - însuşire psihică individuală care condiţionează îndeplinirea în bune condiţii a unei munci, a unei acţiuni; aplicaţie, înclinaţie;
  

• 
  PERPETUÁ – a face să dureze sau a continua să dureze veşnic sau vreme îndelungată;
  

• 
  INHIBÁT - care nu se manifestă spontan, care se abţine; reţinut;
  

• 
  TRANZÍŢIE - recere (lentă sau bruscă) de la o stare la alta, de la o situaţie, de la o idee la alta;
  

• 
  MISIOGENISM – a avea teama, ura, dispreţul şi desconsiderarea faţă de femei;
  

• 
  SEXISM - ideologia supremaţiei bărbăteşti a cărei principală formă de organizare o reprezintă patriarhatul şi care se manifestă prin discriminare;
  
• 
  
  
• 
  GEN SOCIAL - diferenţele psihologice,sociale şi culturale dintre femei şi bărbaţi,spre deosebire de sex care reprezintă diferenţele biologice şi anatomice dintre femei şi bărbaţi.Astfel genul se referă la ceea ce este feminitate şi masculinitate (definite cultural), în timp ce sexul se referă la femeiesc şi bărbatesc (definite biologic). Caracteristicile legate de sex sunt dobândite prin naştere, înnăscute, iar cele de gen sunt dobândite prin socializare. Cum am arătat în primul capitol caracteristicile de gen legate de feminitate sunt considerate a fi tandreţea, dezvoltarea afectivităţii, dependenţa, incapacitatea de a lua decizii, pe când caracteristici de gen ale masculinităţii sunt independenţa, raţionalitatea sau agresivitatea;
  

• 
  EGALITATE - norme,valori,atitudini şi percepţii necesare realizării condiţiei de egalitate a şanselor pentru femei şi bărbaţi fără a neutraliza diferenţele biologice dintre aceştia;
  

• 
  ECHITATE DE GEN - corectitudinea în accesul femeilor şi bărbaţilor la resurse socio-economice, spre exemplu accesul la educaţie, diferenţiat pe sexe; încadrează condiţia în care femeile şi bărbaţii au acces la resurse socio-economice şi participă într-un mod nediferenţiat la accesarea acestora.
  

Anexa nr. 2
Protecţia demnităţii umane în legislaţia CNA şi decizii luate în acest sens
A. Decizii şi recomandări

- 30 martie 2005 - Privind mediatizarea producţiilor destinate adultilor “Consiliul Naţional al Audiovizualului a constatat, în ultima perioadă, o creştere a numărului de emisiuni în care producţiile destinate adulţilor, cele care se încadrează de obicei în categoria "XXX", sunt prezentate şi promovate cu o prea mare insistenţă. În condiţiile în care televiziunea a devenit principala sursă de modele comportamentale pentru tânara generaţie, membrii CNA consideră că mediatizarea activităţilor specifice "industriei" sexului într-o lumină favorabilă, unilaterală, este

nocivă, cu efecte greu de controlat în timp. Ca urmare, CNA lansează un apel către radiodifuzori la responsabilitate în alegerea şi în modul de tratare a subiectelor de acest gen. Membrii CNA consideră că autoreglementarea poate şi trebuie să aibă un rol prioritar în abordarea modului de realizare, prezentare şi promovare a unor astfel de emisiuni. Consiliul reaminteşte posturilor de televiziune că exercitarea dreptului la liberă exprimare şi la informare corectă trebuie să ţină seama de necesitatea protejarii minorilor şi să nu contravină bunelor moravuri.”

- 15 martie 2006 - Amenzi pentru Antena 1, B1 TV, National TV, OTV, Prima TV si Radio XXI. “Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, în şedinţa publică din data de 15 martie a.c., amendarea postului Antena 1 cu 75 de milioane de lei, a posturilor B1 TV, Naţional TV, OTV, Prima TV cu câte 50 de milioane de lei şi a postului Radio XXI cu 25 de milioane de lei. Posturile Antena 1, B1 TV, Naţional TV, Prima TV şi Radio XXI au fost amendate ca urmare a difuzării, în jurnale informative transmise înainte de ora 22, a unor ştiri referitoare la târgul de produse erotice « Erotic Show 2005 ». Prin difuzarea acestor informaţii, care au inclus şi publicitate mascată la publicaţii cu caracter pornografic, posturile în cauză au încălcat atât prevederile Deciziei CNA nr. 249/2004 privind protecţia copiilor în cadrul serviciilor de programe, cât şi pe cele ale art. 39 (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002: "Este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată". Amintim că, în conformitate cu prevederile art. 28 (5) din Decizia CNA nr. 249/2004, subiectele sau evenimentele cu teme sexuale pot fi prezentate numai dupa ora 22.00. În cazul postului Antena 1, membrii CNA au luat în considerare faptul că radiodifuzorul a mai fost amendat pentru încălcarea Deciziei CNA nr. 249/2004. Postul OTV a difuzat, în cadrul emisiunii «Dan Diaconescu Direct» din 8.03.2005, publicitate mascată pentru produse pornografice, încălcând prevederile art. 26 (3) şi art. 28 (6) din Decizia CNA nr. 249/2004.”
- 10 mai 2007 - Antena 1, amendată de CNA «Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, în şedinţa publică din data de 10 mai a.c., amendarea postului Antena 1 cu 150 de milioane de lei (...).

Consiliul a constatat că emisiunea "Ciao Darwin" difuzată de postul Antena 1 în data de 9 mai, de la ora 20, are un conţinut necorespunzător în raport cu ora de difuzare. Violenţa psihică, limbajul vulgar si conotaţiile sexuale prezente pe tot parcursul producţiei respective o plasează, potrivit criteriilor enumerate în Decizia CNA nr. 249/2004 privind protecţia copiilor în cadrul serviciilor de programe, în categoria emisiunilor care nu pot fi difuzate înainte de ora 22. La adoptarea, în unanimitate, a deciziei de amendare, membrii CNA au luat în considerare somaţiile şi amenzile aplicate deja Antenei 1 pentru această emisiune, pentru abateri similare, precum şi întâlnirile avute pe aceasta temă cu reprezentanţii postului.»

Anexa nr. 3.
B. Legea nr. 504 din 11 iulie 2002
ART. 6 (1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. (...)

ART. 29 (1) Publicitatea, inclusiv publicitatea autopromoţională, şi teleshoppingul trebuie să

respecte urmatoarele condiţii:

a) să nu afecteze dezvoltarea fizică, psihică sau morală a minorilor;

b) să nu prejudicieze demnitatea umană;

c) să nu includă nici o formă de discriminare pe motiv de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală;

g) să nu stimuleze comportamente indecente sau imorale;

ART. 39 (1) Este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată.

(2) Difuzarea programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare sau datorită mijloacelor tehnice necesare receptiei, minorii nu au acces audio sau video la programele respective.

(3) Difuzarea programelor prevăzute la alin. (2) se poate face numai după prezentarea unei atenţionări acustice sau grafice, pe toată durata programului asigurându-se prezenţa unui simbol vizual de avertizare.

ART. 40 Este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe

considerente de rasă, religie, nationalitate, sex sau orientare sexuală.

Anexa nr. 4.
C. Decizia nr. 248 din 1 iulie 2004 - PRIVIND PROTECŢIA DEMNITĂŢII UMANE

ŞI A DREPTULUI LA PROPRIA IMAGINE
Având în vedere dubla calitate a Consiliului Naţional al Audiovizualului, de garant al interesului public şi de autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale … Consiliului Naţional al Audiovizualului adoptă urmatoarea decizie:

Art. 1. - (1) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

Art. 2. Radiodifuzorii au obligaţia să respecte dreptul sacru la demnitate umană şi la propria imagine şi să nu profite de ignoranţa sau buna credinţă a persoanelor. (...)

Art. 9. - (1) Este interzisă difuzarea de imagini ale persoanei, filmate în propria locuinţă sau în orice alte locuri private, fără consimţământul acesteia.

- (2) Este interzisă difuzarea de imagini ale proprieţăţii private, filmate din interiorul acesteia, fără acordul proprietarului. (...)

Art. 10. Este interzisă difuzarea de imagini şi sunete înregistrate cu microfoane şi camere de luat vederi ascunse, cu urmatoarele excepţii:

a) materialul audiovizual astfel obtinut să fie esenţial în stabilirea credibilităţii şi autenticităţii unui fapt de interes public justificat;

Art. 11. Înregistrările destinate emisiunilor de divertisment de tip "camera ascunsă" nu trebuie să pună persoana în situaţii înjositoare sau de risc şi pot fi difuzate numai cu acordul persoanelor care au făcut obiectul filmarii.(...)

Art. 15. - (2) Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Art. 16. - (1) Este interzisă difuzarea de imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fară acordul acesteia.(...)

Anexa nr. 5.

Chestionar
Am dori să aflăm opinia D-stre cu referire la stabilirea unor şanse egale în problematica gender. Vă propunem să Vă exprimaţi atitudinea cu referire la înţelegerea D-stră a conceptului „Parteneriat pe nota 10” stabilit în relaţiile dintre băiat şi fată.
Analiza rezultatelor chestionarului

1. 
   Ce înţelegeţi prin „parteneriat pe nota 10”?
   

• 
  Posibilitatea de a ne manifesta drepturile cetăţeneşti indiferent de gen;
  
• 
  Relaţii bazate pe principiul Binelui reciproc;
  
• 
  Comunicare şi colaborare eficientă;
  
• 
  Ajutor reciproc;
  
• 
  Realizarea obiectivelor preconizate.
  

2. În situaţia de dominantă masculină existentă în societate, pentru a schimba sitauaţia, cine cedeţi că ar trebui să contribuie mai mult la asigurarea unui „parteneriat pe nota 10”: fetele sau băieţii? Atgumentaţi

• 
  Fetele ar trebui să demonstreze înţelepciune în stabilirea echilibrului, fără a leza drepturile băieţilor cuiva, iar băieţii ar trebui să fie mai înţelegători, mai tolranţi, mai puţin agresivi;
  
• 
  Cel ce este capabil s-o facă;
  
• 
  Băieţii pentru că ştiu mai multe;
  
• 
  Ambele persoane, indiferent de gen;
  
• 
  Depinde de situaţii.
  

3. Cine în opinia D-stre ar trebui să fie „capul familiei?” Argumentaţi?

• 
  Liderii nu se stabilesc în dependenţă de gen, ci de caracter, activism, înţelepciune, Principalul e să se găsească un compromis;
  
• 
  Fiecare are locul său şi îşi duce sarcina în dependenţă de posibilităţi şi situaţii;
  
• 
  Desigur din tradiţie bărbatul, dacă are minte şi putere;
  
• 
  Femeia e gâtul, bărbatul e capul, dar unde se roteşte gâtul, acolo şi capul;
  
• 
  Cine are un caracter mai tare.
  

4. 
   De ce materiale aveţi nevoie pentru a obţine mai multe informaţii cu referire la problematica gender?
   

• 
  Adrese în internet, liste de bibliografii;
  
• 
  Exerciţii şi studii de caz cu caracter interactiv;
  
• 
  Filme, informaţii în domeniul culturii;
  
• 
  Acţiuni în comunitate;
  
• 
  Discuţii sincere în familie şi în clasă.
  

4. 
   Propuneţi câteva activităţi pe care doriţi să le organizaţi sau în care să participaţi cu genericul „Parteneriat pe nota 10”?
   

• 
  Jocuri interactive, victorine;
  
• 
  Concursuri, de exemplu: Cel mai bun bucătar/bucătăreasă;
  
• 
  Dezbateri cu carater controversat unde să punem în dezbatere moţiuni cu caracter controversat, de exemplu: „Locul femeii e la bucătărie”. „Fetelor le este mai greu”
  
• 
  Ore de etică , utilizând diverse tehnici interactive;
  
• 
  Activităţi ce ar dezvolta misiunea adevărată a femeii şi a bărbatului.
  

Anexa nr.6
Activitatea nr. 1. „Rolul bărbatului şi al femeii în procesul de educaţie a copilului"

"Faptul că ai un pian nu te face pianist, dar naşterea unui copil sigur te face părinte". Michael Levin
OBIECTIVE:

• 
  să descriem rolul bărbatului şi al femeii în procesul de educaţie a copilului;
  
• 
  să analizăm rolurile considerate tradiţional feminine şi masculine în familie;
  
• 
  să demonstrăm interes pentru studierea problematicii de gen.
  

Desfăşurarea activităţii:

1. 
   Ce cunoaştem?
   

Mini-prelegere. În înţelesul cel mai larg, educaţia este un proces care începe în momentul când individul se desprinde biologic de mamă şi se încheie odată cu viaţa. În mediul familial copilul face primii paşi pe drumul integrării sale sociale. Familia, ca factor educaţional, influenţează dezvoltarea copilului în primii ani de viaţă, iar de calitatea acestei influenţe depinde comportamentul social-relaţional al viitorului adult.

1. 
   Credeţi că persoanele de genuri diferite au posibilitatea de a-şi manifesta şi realiza în mod egal drepturile cetăţeneşti în cadrul familiei?
   
2. 
   Cum parteneriatul de gen poate promova relaţia bazată pe principiul binelui reciproc?
   

2. 
   Ce învăţăm?
   

Studiu de caz. Ion Roşca face parte dintr-o familie nu prea numeroasă. Membrii familiei locuiesc împreună cu bunicul din partea tatălui. Părinţii sunt muncitori constructori. Rămânând fără lucru, ei au fost nevoiţi să se angajeze la Bucureşti, unde au găsit în cele din urmă locuri de muncă. Făcând săptămânal naveta la Bucureşti, ei nu aveau posibilitatea să-şi supravegheze copiii sau să comunice eficient cu ei. Copiii au fost lăsaţi în grija bunicului, care face abuz de alcool, devenind violent verbal. Din această cauză mama a fost nevoită să revină acasă, iar tata a plecat şi mai departe – în Spania. În prezent, mama încearcă să se descurce singură în gospodărie, având suport financiar de la soţ, iar bunicul continuă să afecteze climatul psihologic în familie.

Mama cu greu îşi croieşte timp să treacă pe la şcoală, deşi este invitată cu insistenţă de către dirigintă. Legătura cu şcoala este, în fond, unilaterală – familia elevului fiind vizitată la domiciliu de învăţătoare.

Întrebări pentru clasă:
1. Care este problema principală a elevului Ion Roşca

2. Care sunt cauzele situaţiei problematice

3. Ce soluţii propuneţi pentru a rezolva cazul respectiv?
Legislaţia universală şi naţională proclamă egalitatea în drepturi a femeilor şi bărbaţilor. Cum credeţi, realitatea din societatea noastră corespunde acestor stipulări?
Joc de rol. În baza experienţei din propriile familii 2 fete şi 2 băieţi vor încerca să simuleze o situaţie: organizarea timpului în familie în zilele de odihnă (sâmbătă şi duminică).

Observatorii vor fi atenţi la situaţiile prezentate, analizând comportamentul concurenţilor în rol de părinte.

3. 
   Să reflectăm:
   

În baza cunoştinţelor acumulate pe parcursul lecţiei respective vom propune o mini-discuţie cu genericul: Sunt părinţii tăi deschişi pentru comunicare eficientă cu toţi membrii familiei?

Mihai Marina, Luca Victoria, cl. XII-a
Activitatea nr. 2. Sa ne imaginam ca suntem în rolul genului opus măcar pentru o zi
Obiective:

• 
  să demonstrăm necesitatea egalităţii între genuri;
  
• 
  să facem schimb de opinii din perspectiva mentalităţii masculine şi feminine;
  
• 
  să determinăm semnificaţia diferenţelor stereotipurilor privind rolurile de gen şi relaţiile de gen.
  

Desfăşurarea activităţii:
Discuţie dirijată – 5 min.

1. 
   Care sunt deosebirile dintre genuri (deosebiri ce ţin de calităţi, ocupaţii, mentalitate)?
   
2. 
   Reprezintă aceste diferenţe un obstacol în comunicarea dintre genuri?
   
3. 
   Ce deosebire există între idealurile feminine şi masculine? Care sunt ele?
   
4. 
   Sunteţi de acord că respectarea principiului de egalitate este cheia spre o colaborare eficientă între genuri?
   

Discuţie în contradictoriu – 5 min.
“Sunt mai bun decât genul opus” (băieţii vor susţine punctul de vedere al fetelor, iar acestea, respectiv, punctul de vedere al băieţilor).
Joc de rol – 20-25 min.
Imaginaţi-vă că sunteţi în rolul genului opus. Timp de 2 minute descriem o zi din viaţa noastră din perspectiva unui rol invers (de băiat sau fată). Un juriu constituit dintr-un număr egal de băieţi şi fete apreciază situaţiile simulate.
La sfârşitul activităţii elevii îşi expun părerile şi impresiile, răspunzând la următoarele întrebări: Am putea vorbi despre unele avantaje/dezavantaje care favorizează/defavorizează statutul social al ambelor genuri sau este înregistrat un echilibru de gen? A suportat schimbări, în urma acestui exerciţiu, atitudinea ta faţă de celălalt gen sau a rămas aceeaşi?