3.6 Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi protecţia datelor cu caracter personal
Instanţele au datoria de a-şi dezvolta rolul de educator în ceea ce priveşte misiunea justiţiei de a proteja drepturile fundamentale ale omului, contribuind astfel la creşterea încrederii publicului în sistemul de justiţie văzut ca instituţie cheie în funcţionarea unei societăţi democratice si la crearea unei relaţii de respect şi încredere a cetăţeanului cu justiţia bazată pe respect si încredere. Este foarte important ca instanţele să-si dezvolte capacitatea de a comunica public; chiar dacă, aparent, comunicarea externă a instanţelor este deschisă, transparentă si totală prin caracterul deschis al majorităţii şedinţelor de judecată, se constată că cetăţenii nu percep întotdeauna acest mesaj.
Se impune astfel reflectarea activităţii instanţei într-o informare a publicului constantă, înţelegând că imaginea unei instituţii nu depinde doar de calitatea serviciilor publice pe care le asigură, ci şi de capacitatea sa de a-şi comunica funcţia proprie în societate.
Judecătoria Slobozia a înfiinţat în conformitate cu Legea nr. 544/2001 , un birou pentru relaţii publice, în vederea asigurării accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public.
Pentru evidenţa oficială a activităţii desfăşurate în temeiul Legii 544/2001 s-a întocmit un registru pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul liber la informaţiile de interes public.
La nivelul Judecătoriei Slobozia s-a înregistrat următoarea evidenţă:
- Numărul total de solicitări de informaţii de interes public înregistrate - 12
- Numărul total de solicitări de informaţii de interes public redirecţionate spre soluţionare altor instituţii, conform art. 24 din HG 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001- 0
Numărul total de solicitări înregistrate, departajat pe domenii de interes:
- Plângeri/petiţii - 4
- Date statistice - 0
- Cauze pe rol - 8
Total: 12
Numărul total de solicitări înregistrate, departajat după modalitatea de soluţionare a acestora:
· Solicitări rezolvate favorabil - 12
· Solicitări respinse - 0
În ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal,în cadrul Judecătoriei Slobozia s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice luate pentru protejarea datelor cu caracter personal, în acord cu „Cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal”, aprobate prin Ordinul nr. 52/2002 al Avocatului Poporului
Astfel, computerele şi terminalele de acces sunt instalate în încăperi care se pot încuia; de asemenea, s-a efectuat instruirea personalului, în sensul că utilizatorii au fost informaţi cu privire la prevederile Legii 677/2001.
Documentele care emană de la instanţă poartă codul operatorului de date cu caracter personal.
Pentru apărarea drepturilor protejate de Legea 677/2001, în vederea obţinerii accesului nemijlocit la informaţie ( dosarele instanţei), solicitantul ( reprezentant mass-media) este rugat să dea o declaraţie pe proprie răspundere în consonanţă cu prevederile art. 5 alin 2 litera e din actul normativ mai sus menţionat, în sensul că jurnalistul îşi declară un interes legitim în obţinerea informaţiei solicitate, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate.
3.7 Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în format electronic şi participarea la JURINDEX.
a) Portalul Judecătoriei Slobozia este actualizat în permanenţă, astfel că toate modificările de interes public privind activitatea instanţei sunt imediat accesibile.
Pagina de prezentare conţine informaţii actuale privind datele de contact şi conducerea instanţei.
Site-ul permite consultarea organigramei instanţei, a listelor de şedinţe, căutarea dosarelor după mai multe criterii de căutare( număr de dosar, numele uneia dintre părţi), precum şi aflarea unor informaţii statistice şi a unor informaţii de interes public( programul de funcţionare cu publicul,rapoartele de activitate, actele normative care privesc sistemul judiciar etc.) .
Soluţiile date în cadrul activităţii de judecată sunt introduse de îndată în sistemul informatic, pentru facilitarea accesului persoanelor interesate la aceste informaţii.
Pentru respectarea dispoziţiilor art. 265 din HCSM 387/2005, portalul instanţei este completat şi actualizat permanent, prin publicarea jurisprudenţei relevante, în scopul realizării unei practici judiciare unitare.
b) În cursul anului 2009, documentele care au fost stocate în format electronic au fost acelea care au fost redactate şi înmagazinate în aplicaţia ECRIS (încheierile de şedinţă şi hotărârile judecătoreşti).
Având în vedere Hotărârea nr. 1788 din 15 10 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru completarea Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti , la nivelul Judecătoriei Slobozia s-au luat măsuri pentru organizarea activităţii de arhivare electronică, în sensul că au fost desemnaţi grefierul care supraveghează activitatea şi grefierii arhivari care să realizeze această activitate.
c) Judecătoria Slobozia nu participă încă la programul JURINDEX; deşi instanţa a furnizat sentinţele pentru ca biroul de informatică al Tribunalului Ialomiţa să realizeze baza de date, s-a constata că nu se poate proceda la anonimizarea conţinutului hotărârilor, întrucât Tribunalul Ialomiţa nu deţine softul necesar.
Până în momentul în care va exista suportul logistic corespunzător , Judecătoria Slobozia va continua să transmită sentinţele în vederea măririi bazei de date.
3.8 Asigurarea liberului acces la justiţie
Una din direcţiile de acţiune în cadrul reformei sistemului judiciar este garantarea accesului liber la justiţie, drept garantat de art.6 pct.1 din Convenţie, cât şi prin art.21 din Constituţia României.
La Judecătoria Slobozia se urmăreşte o bună informare a justiţiabililor prin intermediul judecătorului de serviciu care are un program zilnic de la 8,30 la 12,30; serviciul asigură şi primirea cererilor de orice natură, depuse la instanţă de către justiţiabili şi alţi participanţi procesuali ( martori, experţi, interpreţi, reprezentanţi ai instituţiilor publice sau private).
De asemenea, în cadrul instanţei, pentru a veni în sprijinul justiţiabililor, s-au pus la dispoziţia acestora ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la justiţie ( în vederea înţelegerii limbajului de specialitate, a modului de funcţionare a sistemului sau a primirii unor noţiuni juridice minime, care să le permită formularea unor cereri pertinente) , iar comunicarea din oficiu a informaţiilor de interes public se realizează prin afişarea acestora în spaţii special amenajate. În acelaşi scop, tot în cursul acestui an s-au instalat, în sala paşilor, 2 puncte de informaţii (info-chioşcuri).
Deşi se invocă deseori de către justiţiabili îngrădirea accesului liber la justiţie prin instituirea în sarcina titularului acţiunii a obligaţiei de plată a taxei de timbru şi lipsa gratuităţii a procesului civil, aceste situaţii nu reprezintă o îngrădire reală a accesului liber la justiţie deoarece Legea taxelor judiciare de timbru nr. 146/1997 prevede scutirea de plată a taxei judiciare de timbru pentru anumite categorii de cauze civile, iar legislaţia naţională asigură şi alte garanţii efective pentru finalizarea procedurii judiciare chiar şi în cazul persoanelor cu posibilităţi materiale reduse. În acest sens exemplificăm dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
În baza textelor de lege menţionate la Judecătoria Slobozia în cursul anului 2009 au fost formulate cereri de asistenţă judiciară având ca obiect scutiri şi eşalonări privind plata taxei judiciare de timbru sau acordarea de apărare şi asistenţă gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.
Cererile au fost soluţionate în conformitate cu exigenţele OUG 51/2008 , dar şi în lumina art. 6 CEDO.
3.9 Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului instanţei
Prin impactul deosebit pe care îl au criteriile de evaluare şi calificativele acordate asupra carierei magistraţilor, activităţii de evaluare a judecătorilor, reglementată prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007 i s-a dat importanţa cuvenită şi în cadrul Judecătoriei Slobozia.
În cursul anului 2009, ca urmare a schimbărilor intervenite în ceea ce priveşte conducerea instanţei şi componenţa corpului judecătorilor, a fost necesar a se înainta, către Consiliul Superior al Magistraturii, propunerea de schimbare a componenţei comisiei de evaluare în sensul de a se lua act de calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare a doamnei Boboc Maria Oana, preşedinte delegat al instanţei , în locul doamnei judecător Muşat Viorica, şi de atestare ca evaluator şi de numire, în cadrul comisiei, a doamnei judecător Soare Mariana, în calitate de membru al comisiei, şi a doamnei judecător Iancu Mioara, în calitate de membru supleant . Propunerea a fost înaintată la data de 2 noiembrie 2009.
A existat o preocupare permanentă, atât pentru membrii comisiei, cât şi pentru ceilalţi judecători, pentru informarea, respectiv cunoaşterea şi respectarea standardelor de evaluare astfel cum au fost stabilite prin Ghidul de evaluare aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 10 din 17 ianuarie 2008, în scopul stimulării dezvoltării profesionale.
În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în anul 2009 nu s-a pus problema iniţierii vreunei proceduri disciplinare.
3.10 Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora
Faţă de aspectele prezentate în cadrul analizei calitative a activităţii instanţei, concluzia este aceea că, în anul 2009 nu s-au putut înregistra progrese în această direcţie ci, în cel mai bun caz, indicatorii relevanţi s-au păstrat la acelaşi nivel ca şi în anul anterior.
Factorii negativi care au afectat activitatea instanţei în ultimii ani ( insuficienţa resurselor materiale, problemele grave de personal) şi-au perpetuat efectele nefavorabile şi în 2009, întrucât judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate s-au confruntat în continuare cu un volum de muncă excesiv, fapt care a diminuat performanţele activităţilor îndeplinite.
Cu toate acestea, există câteva măsuri care trebuie avute în vedere, pentru a remedia aspectele care ţin de conduita profesională a tuturor lucrătorilor instanţei, urmărind astfel înlăturarea deficienţelor care ţin exclusiv de atitudinea personalului.
Astfel, judecătorii şi pe funcţionarii instanţei trebuie, ca şi până acum, să-şi desfăşoare activitatea cu profesionalism, dăruire şi bună-credinţă în realizarea scopului urmărit de instanţă. Toţi membrii personalului trebuie să conştientizeze faptul că activitatea lor reprezintă o parte indispensabilă din activitatea instanţei, iar neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu afectează negativ activitatea întregii instanţe.
Trebuie stimulată percepţia magistraţilor că aceştia aparţin unui grup profesional de elită, imaginea unei profesii meritorii, de prestigiu şi a unei condiţii sociale superioare care presupune demnitate şi moralitate. În egală măsură, trebuie depăşit sentimentul membrilor personalului de presta o muncă nerecompensată suficient, fapt ce determină pe unii dintre aceştia să adopte o atitudine de neimplicare sau de efort minim.
Din această perspectivă, apreciem că preşedintele trebuie să urmărească stimularea factorilor motivaţionali ( dezvoltarea personală la locul de muncă, posibilitatea de avansare, munca interesantă şi sentimentul de împlinire) care induc cele mai bune performanţe în activitatea instanţei.
Trebuie stimulată psihologia judecătorilor, dar şi a personalului auxiliar, pentru realizarea unor scopuri comune : calitatea muncii, respectul pentru performanţă, pentru prestigiul personal, dar şi al instanţei.
CAPITOLUL 4
GESTIONAREA RESURSELOR
4.1 Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009
Pentru Judecătoria Slobozia este prevăzut un număr de 14 judecători, inclusiv două funcţii de conducere, aceea de preşedinte şi de vicepreşedinte. În prezent funcţionează 11 judecători, din care 8 definitivi. Schema de personal a fost concepută anterior intrării în vigoare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, lege prin care s-a dispus ca executarea pedepselor să se desfăşoare sub supravegherea ,controlul şi autoritatea judecătorului delegat care, potrivit art. 6 alineat 5 din acelaşi act normativ, nu poate desfăşura alte activităţi. În condiţiile în care atât judecătorul delegat cât şi supleantul acestuia sunt judecători care funcţionează la Judecătoria Slobozia, concluzia este aceea că, de la început, instanţa funcţionează cu unul , respectiv doi ( în perioada vacanţei judecătoreşti) judecători mai puţin. Faţă de datele prezentate, rezultă că 7, respectiv 6 judecători definitivi asigură atât o mare parte a activităţii instanţei cât şi atribuţiile de conducere.
Soluţia este aceea a schimbării concepţiei asupra schemei de personal, prin suplimentarea acesteia cu 1-2 posturi de judecător, pentru a reface deficitul creat prin apariţia legislativă la care am făcut referire.
În anul 2009 , ca urmare a transferării la alte instanţe în anul 2008 a 3 judecători, a faptului că un judecător este delegat la Penitenciarul Slobozia, iar în perioada vacanţei judecătoreşti un alt judecător este delegat la Penitenciarul Slobozia (magistraţi care în perioada delegării nu pot participa la şedinţe de judecată), având în vedere şi faptul că un alt judecător nu s-a aflat în activitate în perioada15 ianuarie 2009- 1 iulie 2009, practic activitatea instanţei a fost asigurată până la începutul vacanţei judecătoreşti de 7 judecători definitivi şi 1 judecător stagiar, adică jumătate din numărul de judecători cu care este prevăzută schema.
Începând cu luna iulie 2009, la Judecătoria Slobozia au fost numiţi domnul Agachi Daniel – Ciprian ( judecător definitiv) şi doamnele Patraş Dana – Petrina şi Cozan Raluca – Elena ( judecători stagiari); doamna judecător Brânzan Cristina, începând cu data de 3 august 2009 s-a aflat în concediu de odihnă, urmat de concediu de studii( a revenit la data de 7 decembrie 2009, iar ca urmare a promovării examenului de capacitate, a optat pentru desfăşurarea activităţii de judecător la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti). De asemenea, doamna judecător Alecsiu Octavia – Marcela a fost transferată de la data de 01.09.2009 la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti , iar doamna judecător Muşat Viorica a promovat la Tribunalul Călăraşi începând cu data de 15 septembrie 2009
După cum se poate observa, media judecătorilor care au activat efectiv în cele patru trimestre ale anului 2009 la Judecătoria Slobozia a fost de 7 judecători definitivi şi 1 sau 2 judecători stagiari (luându-se în considerare durata perioadelor în care unii magistraţi nu au desfăşurat în fapt pe parcursul anului activitate de judecată datorită motivelor arătate).
În ceea ce priveşte situaţia grefierilor, Judecătoria Slobozia are prevăzut un total de 29 posturi, din care 22 grefieri de şedinţă ( inclusiv grefierul-şef), 4 grefieri arhivari, 2 aprozi, un şofer.
Grefierii sunt repartizaţi după cum urmează: grefierul - şef, 14 grefieri de şedinţă, 2 grefieri arhivari, 1 grefier la biroul de executări penale, 1 grefier la compartimentul de înregistrare persoane juridice (asociaţii , fundaţii, sindicate, societăţi agricole ), 1 grefier delegat pentru repartizarea aleatorie a cauzelor , 1 grefier cu atribuţii de tehnoredactare.
Faţă de schema prevăzută pentru Judecătoria Slobozia trebuie menţionat că există două posturi vacante, din care unul pe perioadă determinată ( având în vedere că un alt grefier se află în concediu de creştere a copilului).
Schema de personal nu este adaptată volumului de activitate a instanţei nici în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate.
Având în vedere totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanţei în anul 2009(au fost înregistrate un număr de 7442 dosare, stocul de la începutul anului fiind de 1396 dosare, rezultând un număr total de 8838 dosare), rezultă că încărcătura medie a unui grefier în anul 2009 a fost de 631 dosare ( raportat la numărul de dosare nou intrate plus stocul existent) , respectiv 531 dosare ( raportat numai la numărul de dosare nou intrate).
De menţionat că participarea la şedinţele de judecată a unui grefier este
săptămânală , cu o medie de 60 de dosare pe şedinţă, iar activităţile anterioare respectiv ulterioare şedinţei de judecată ce constau, pe lângă atribuţiile prevăzute în regulamentul de funcţionare şi în introducerea datelor în aplicaţia ECRIS, face ca timpul necesar întocmirii tuturor lucrărilor să fie insuficient pe parcursul orelor de program determinând astfel efectuarea de ore suplimentare.
Faţă de toate aceste considerente şi având în vedere şi faptul că încărcătura medie la nivel de ţară a unui grefier este de 331 dosare, astfel cum rezultă din proiectul „Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010”, apreciem că Judecătoria Slobozia se confruntă cu un deficit de grefieri, fiind necesară mărirea schemei de personal cu un număr suficient de posturi care să conducă la echilibrarea muncii , ceea ce ar determina atât creşterea eficienţei cât şi asigurarea calităţii lucrărilor întocmite de aceştia.
O posibilitate de echilibrare a schemei de personal auxiliar ar putea fi şi detaşarea/delegarea de grefieri de la instanţele cu surplus de personal.
4.2 Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009
Judecătoria Slobozia funcţionează într-o clădire edificată în anul 1980 care nu a suferit reparaţii de la data construirii, clădire care necesită lucrări de consolidare şi modernizare; sediul este comun cu cel al Tribunalului Ialomiţa , astfel că spaţiile de lucru sunt insuficiente. Activitatea arhivei este grav afectată prin insuficienţa locului de depozitare (atât pentru arhiva curentă, cât şi pentru dosarele soluţionate definitiv, arhivate şi conservate). Birourile judecătorilor şi ale personalului auxiliar şi sălile de judecată ( acestea din urmă fiind folosite deopotrivă şi de Tribunalul Ialomiţa) sunt în stare precară, având tâmplărie şi mobilier degradate; posibilităţile de încălzire şi de aclimatizare există însă acestea sunt ineficiente din cauza stării construcţiei.
În prezent au fost demarate procedurile care urmăresc efectuarea reparaţiilor capitale şi a modernizărilor, în sensul că s-au luat măsuri pentru organizarea licitaţiei în vederea închirierii unui spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea Tribunalul Ialomiţa. În ceea ce priveşte Judecătoria Slobozia, activitatea acestei instanţe va continua în acelaşi sediu, concomitent cu desfăşurarea lucrărilor de şantier.
Există astfel , în orizontul imediat, problema referitoare la desfăşurarea activităţii în condiţii total improprii; în condiţiile în care judecătoria nu are personalitate juridică şi nu este ordonator de credite, nu se pot lua, în plan intern, măsuri cu impact direct. Considerăm însă că se impune realizarea unei corespondenţe susţinute şi argumentate , adresată ordonatorilor de credite, pentru identificarea şi alocarea resurselor bugetare în vederea închirierii unui spaţiu de funcţionare şi pentru Judecătoria Slobozia.
Problema insuficienţei resurselor financiare a existat pe tot parcursul anului 2009, fondurile băneşti fiind insuficiente pentru întocmirea şi expedierea lucrărilor şi pentru desfăşurarea activităţii în general. Deşi, prin măsurile luate de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, s-a asigurat expedierea, în România, a citaţiilor şi a hotărârilor judecătoreşti, instanţa s-a confruntat cu imposibilitatea comunicării citaţiilor în străinătate ( nefiind alocate fonduri) şi cu inexistenţa fondurilor pentru achiziţionarea consumabilelor ( hârtie pentru imprimantă şi pentru copiatoare, rechizite pentru desfăşurarea activităţii arhivei, a registraturii şi a grefei) şi a carburanţilor. În mod relativ frecvent, judecătorii au suportat costul colilor folosite şi al carburanţilor utilizaţi în deplasările în interes de serviciu.
Cu privire la posibilităţile de remediere , se va realiza o informare completă şi promptă a conducerii Tribunalului Ialomiţa, pentru a putea fi luate măsuri adecvate.
CAPITOLUL 5
RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
5.1 În raportul cu Consiliul Superior al Magistraturii , activitatea instanţei s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege şi de regulamente şi în raport de competenţele funcţionale ale fiecărei instituţii.
În cadrul instanţei se aduce la cunoştinţa judecătorilor hotărârile CSM care vizează activitatea judecătorilor.
De asemenea instanţa a răspuns la solicitările din adresele Consiliului Superior al Magistraturii în timp util.
Se impune optimizarea comunicării, prin realizarea unui schimb de informaţii operativ şi eficient. Este necesar ca răspunsul la solicitările adresate să fie corect şi complet, transmis cu promptitudine, după cum solicitările formulate de Judecătoria Slobozia să fie transpuse într-un mesaj coerent , în care obiectul solicitării să fie uşor identificabil.
5.2 În raportul cu parchetul corespunzător în grad , cele mai importante aspecte ţin de gestionarea conflictelor apărute în materia măsurilor preventive ( când sesizarea instanţei s-a făcut fără respectarea termenelor procedurale), sau în problema restituirii dosarelor pentru înaintarea căilor de atac.
Trebuie găsite soluţii, la nivelul conducerii instanţei şi al parchetului, materializate într-o bună colaborare, scopul fiind evitarea punerii uneia din părţile implicate într-o situaţie de criză, ca, de exemplu, anunţarea oficială a posibilităţii aplicării amenzilor judiciare persoanelor care produc întârzierile nejustificate.
5.3 În raportul cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu experţii judiciari, colaborarea trebuie să pornească de la percepţia aceşti participanţi la realizarea actului de justiţie au un aport indispensabil, drept pentru care trebuie încurajată o conduită reciprocă de respect şi de responsabilitate.
Buna colaborare cu Baroul Ialomiţa are în vedere, pe de o parte, plata onorariului pentru asistenţa juridică acordată în materie penală ( potrivit procedurii prevăzute în Protocolul nr.61573/2008 încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România) , respectiv încuviinţarea ajutorului judiciar sub forma asigurării unor servicii de a reprezentare judiciară prin avocat ( potrivit OUG 51/2008); pe de altă parte, se impune stabilirea unui standard de calitate în conduita profesională a avocaţilor, prin monitorizarea participării acestora la actul de justiţie, atât din perspectiva prezenţei lor, cât şi din perspectiva substanţei asistenţei sau reprezentării, pentru evitarea unei apărăi formale, în scopul apărării dreptului cetăţeanului la un proces echitabil.
Raporturile cu experţii judiciari au drept obiectiv principal depunerea lucrărilor într-un termen rezonabil, aceasta fiind cauza obiectivă principală care duce la tergiversarea proceselor. Credem că managerul trebuie să manifeste interes pentru aducerea la cunoştinţa personalului a tuturor informaţiilor noi în domeniu ( schimbarea procedurii de numire a experţilor, actualizarea listelor de experţi, corespondenţa relevantă purtată cu organismele de conducere ale experţilor)
5.4 În raportul cu mass – media ( în special având în vedere că îndeplinesc şi funcţia de purtător de cuvânt al instanţei), trebuie pornit de la premisa că său este acela de a fi „gardianul democraţiei” şi, aşadar, trebuie să poată avea acces şi la date ale activităţii de judecată, întrucât puterea judecătorească este un pilon esenţial al societăţii.
De aceea trebuie stimulat un schimb de informaţii regulat, consecvent, deschis, cu jurnaliştii de la toate instituţiile de presă , indiferent de audienţa lor ( naţională, regională sau locală). De altfel, majoritatea solicitărilor de acces liber la informaţiile de interes public aparţine jurnaliştilor şi, până în prezent, cererile au fost soluţionate în mod favorabil.
5.5 Raporturile cu justiţiabilii şi cu publicul, în general sunt, în fapt esenţa activităţii instanţei, întrucât scopul este realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient, ca o condiţie esenţială pentru consolidarea principiilor statului de drept si asigurarea supremaţiei legii.
De aceea s-a dat maximă importanţă asigurării eficienţei activităţii Biroului de Informaţii Publice şi de soluţionare a petiţiilor, s-a urmărit îmbunătăţirea comunicării directe cu destinatarii activităţii judiciare, înţelegându-se că publicul are dreptul de a primi informaţiile de care are nevoie pentru a înţelege sistemul de justiţie şi pentru a-şi exercita drepturile recunoscute de o societate democratică.
5.6. Raporturile cu societatea civilă
Existenţa societăţii civile este o necesitate, fiind cea care veghează la respectarea valorilor şi legilor într-un stat democratic.
În anul 2008, imaginea justiţiei în societate a continuat să nu fie una dintre cele mai bune. În acest context, societatea civilă a devenit mai interesată de rezultatele sistemului judiciar iar instanţele de judecată şi-au arătat interesul pentru a crea condiţii pentru o mai bună relaţie cu societatea civilă pentru o percepţie corectă şi pozitivă a actului de justiţie. Pentru crearea unor bune relaţii cu societatea civilă, pe pagina de internet a Judecătoriei Slobozia sunt accesibile informaţii de interes public iar instanţa a răspuns la chestionarele şi sondajele întreprinse de societăţile civile şi organismele interesate şi a dat datele statistice solicitate pentru ilustrarea cat mai reală a sistemului judiciar.
Prin aceste măsuri apreciem că se creează condiţiile pentru realizarea unor raporturi constructive şi cu societatea şi cu cetăţenii pe care justiţia îi deserveşte. De asemenea, se creează premisele pentru ca justiţia să fie respectată şi corect evaluate de către justiţiabili.
CAPITOLUL 6
CONCLUZII
Asigurarea resurselor financiare şi a unui cadru economico – financiar unitar, îmbunătăţirea managementului resurselor umane şi realizarea unui cadru legislativ coerent şi unitar privind administrarea resurselor reprezintă condiţii esenţiale pentru buna administrare a justiţiei ca serviciu public.
Fără îndoială că procesul de satisfacere a acestor cerinţe fundamentale dezvăluie vulnerabilităţi ale sistemului judiciar sub toate aceste aspecte; identificarea disfuncţiilor şi găsirea soluţiilor pentru depăşirea acestora presupun efortul comun şi interdependent al autorităţilor şi instituţiilor publice, prin luarea măsurilor administrative, economice şi chiar politice adecvate.
Având în vedere că instanţa este unitatea administrativă de bază a justiţiei, problemele constatate la nivel general în sistem se proiectează, în mod proporţional, în activitatea Judecătoriei Slobozia, activitatea acesteia fiind afectată de factori negativi de naturi diferite, astfel cum s-a arătat în cadrul prezentului raport, care a dorit să cuprindă activitatea complexă a instanţei.
După cum s-a putut observa, Judecătoria Slobozia înregistrat rezultate relativ bune la aproape toţi parametrii supuşi analizei, în ciuda dificultăţilor generate de volumul de activitate şi de deficitul de ocupare a posturilor de judecători şi grefieri.
Subdimensionarea schemei de personal şi permanentizarea desfăşurării activităţii cu deficit de judecători şi de grefieri au avut efecte negative majore asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţie.
Avem însă în vedere că justiţia este gardianul statului de drept, întrucât, prin aplicarea legii, se asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, se păstrează ordinea socială ( prin securizarea circuitului civil şi prin sancţionarea conduitelor neconforme legii) şi se constituie într-un reper de imparţialitate în echilibrul puterilor în stat ( prin acţiunea judecătorilor independenţi şi inamovibili).
Din această perspectivă trebuie continuate eforturile de a avea un corp al magistraţilor şi al grefierilor bine pregătit, sens în care vor rămâne prioritare activităţile de pregătire profesională.
De asemenea, se va urmări realizarea unei cât mai bune comunicări cu cetăţeanul, care este beneficiarul activităţii judiciare, pentru evitarea oricăror distorsiuni în procesul de receptare a mesajelor transmise de instanţă.
Preşedinte – judecător MARIA OANA BOBOC
Membrii colegiului de conducere
judecător RALUCA MARIANA IVĂNICĂ
judecător MARIANA SOARE
Dostları ilə paylaş: |