Biroul consilierului economic

8.3Comertul cu amanuntul

Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente: piata bunurilor alimentare si de convenienta (58%) si piata bunurilor specializate (42%). Bunurile specializate cuprind trei domenii principale, respectiv imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si produse de agrement (29%).

Pe parcursul ultimilor decenii, unul dintre cele mai importante procese care a caracterizat comertul cu amanuntul a fost micsorarea ponderii consumului privat. Această tendinta este determinata în special de faptul ca consumatorii au venituri mai mari si isi permit sa cumpere diverse servicii.

In anii 2000, comertul cu amanuntul a fost marcat de doua tendinte puternice, si anume tehnologia informatiei si profesionalism. Tehnologia informatiei a avut o dezvoltare rapida datorita e-commerce-ului, care creste anual cu aproximativ 30%, precum si unui nou mod de abordare a clientilor. Câteva exemple de servicii si solutii noi oferite sunt cardurile de loialitate, serviciile bancare si o segmentare mai inteligenta a consumatorilor. Profesionalismul constă într-o tendinta de a angaja mai multi oameni educati si de a investi mai multe resurse in recrutarea si dezvoltarea personalului.

Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei mari grupuri specializate: ICA Group, Konsum Cooperative si D&D Dagligvaror AB (Ax Food). Oficiile lor de achizitii sunt localizate pe intreg teritoriul Suediei. In plus, ele coopereaza cu peste 300 de companii mici si mijlocii care actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe diverse profile de produse sau pe grupuri specifice de clienti. Concentrarea comertului cu amanuntul a produselor alimentare in mâna unui grup restrâns de companii a condus la aparitia unor mari angrosisti, foarte puternici in relatiile lor cu producatorii (exportatorii). Intentia de a patrunde pe piata cu un nou produs alimentar, in marea majoritate a cazurilor, poate avea sanse de reusita daca se negociaza cu un numar limitat de angrosisti.

Piata produselor alimentare si bunurilor de convenienta este dominata, in proportie de 90%, de cele 3 grupuri mai sus mentionate; ele detin si 20% din piata bunurilor specializate.

Comercializarea en-gros si en-detail a bunurilor specializate difera sensibil de comertul cu produse alimentare. Piata acestor produse este caracterizata prin existenta unui numar mare de companii specializate pe tipuri de produse. In general, acestea sunt situate in jurul marilor orase fiind organizate ca mari societati cu retele proprii de magazine, lanturi voluntare, precum si magazine individuale.

Tele-marketingul este relativ rar, dar livrarile la domiciliu prin comenzi lansate prin posta sau sistemele de cablu TV sunt in crestere. Marketingul direct este utilizat, de asemenea, in vânzarea cu amanuntul a cartilor si revistelor. Companiile specializate in livrari prin comanda ocupa un loc din ce in ce mai important in comercializarea cu amanuntul a bunurilor specializate.

Comercializarea cu amanuntul prin comenzi lansate prin Internet este in crestere. Companiile implicate in acest tip de comert livreaza atât produse alimentare cât si bunuri specializate. De regula, marile companii de comert cu amanuntul au recurs si la introducerea sistemului de comercializare prin Internet.

Chiar daca un producator nu reuseste initial sa-si vânda produsele printr-unul din marii angrosisti el trebuie sa insiste pentru identificarea unui angrosist mai mic, bine specializat in piata produsului respectiv. Este, de asemenea, posibil sa poata vinde loturi en-gros direct catre departamente si lanturi de magazine, cooperative de consum, companii mari de vânzari cu amanuntul sau grupuri voluntare de achizitii. Aceste alternative vizeaza marfurile ieftine.

8.4Preturi

Competitia libera de piata este principiul de baza al industriei si comertului suedez. Fortele pietei determina nivelul preturilor, cu exceptia celor la locuinte si ferme agricole. Preturile sunt stabilite individual de catre companii. Potrivit legii concurentei (care corespunde reglementarilor in materie ale UE), nu este permisa practicarea preturilor de cartel. Toate bunurile si serviciile sunt purtatoare de TVA.

La stabilirea preturilor companiile trebuie sa tina cont de trei factori de baza:

- costurile de productie;

- dispozitia cumparatorilor de a accepta un anumit nivel de pret;

- preturile produselor similare.

Politica de preturi a exportatorilor va tine seama de o serie de elemente esentiale determinante in efortul de patrundere pe piata suedeza, precum eventualul cost ridicat al tranportului din tara de origine, taxele vamale si alte taxe specifice indigenizarii marfii, nivelul TVA, dar si de salariile ridicate, in cazul procesarii marfii sau/si in reteaua de desfacere cu amanuntul. Alti factori ce pot influenta pretul sunt ambalajul, intretinerea si service-ul, costurile de marketing si desigur, tipul produsului.

In cazul unei cooperari pe termen lung, devin naturale eforturile comune de marketing si distributie ale exportatorului si importatorului.

Este foarte important ca exportatorul sa cunoasca toate elementele privind competitivitatea produsului sau pe piata si in special nivelul preturilor practicate de concurenta. Asociatia Camerelor de Comert suedeze elaboreaza studii privind piata unui anumit fel de produse.

8.5Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)

Marea majoritate a transporturilor in si din Suedia se fac pe mare. Exista linii maritime cu legaturi rapide care leaga porturile suedeze de cele din Germania, Olanda, Marea Britanie; transporturile feroviare si rutiere, asistate de feriboturi, sunt de asemenea, foarte utilizate.

Liniile maritime sunt deservite de porturi bine dotate. Exista facilitati excelente de depozitare ce asigura conditii propice pentru produse agricole si orice alte marfuri, in conditii de umiditate si temperatura controlate, inclusiv depozite frigorifice (congelatoare). Distribuitorii interni dispun de retele eficiente si dotari ce asigura transportarea marfurilor in cel mai indepartat colt al tarii in cel mai scurt timp.

Transportul de marfuri pe calea aerului este de multe ori foarte competitiv si eficient. Modalitatea de transport cea mai eficienta va fi stabilita impreuna de exportator si importator.

De regula, conditiile de livrare contractuale se stabilesc in conformitate cu regulile „Incoterms” elaborate de Camera Internationala de Comert de la Paris (ICC). Aceste reguli sunt international unanim acceptate in comertul exterior, ele aratând si momentul transferului riscurilor si proprietatii de la exportator la importator. Brosura Incoterms poate fi comandata la CCI Paris, intr-o limba de circulatie internationala, dar poate fi cumparata , tradusa in limba româna, de la toate camerele de comert din România sau de la Centrul Român pentru Comert Exterior din cadrul Departamentului de Comert Exterior aflat in subordinea Guvernului României.

Casele de expeditii si transport suedeze sunt organizate in asociatia denumita „Freight Forwarders’ Association”, institutie afiliata la FIATA (Federation of International Freight Forwarders). Fara responsabilitati ca transportator, casele de expeditii pot executa servicii de vamuire, manipulare si marketing, asigurari ale marfurilor transportate si intocmirea documentelor de transport, putând asista exportatorii si importatorii la incasarea pretului marfurilor livrate (in conditia de livrare CCD) si la depozitarea acestora, de cele mai multe ori in propriile depozite.

8.5.1Comunicatiile

Sistemele de telecomunicatii si bazele de date suedeze sunt printre cele mai performante din lume. Societatea suedeza acorda prioritate asigurarii instruirii, atât in scoli cât si institutiile publice, in domeniul IT & C.

In 1993 a inceput procesul de privatizare a sistemelor de telecomunicatii, in prezent existând pe piata mai multi operatori; Suedia este una din tarile cu cele mai multe posturi telefonice pe cap de locuitor.

Suedia si Finlanda au lansat practic telefonia celulara in lume. Reteaua scandinava de telefonie mobila este deosebit de dezvoltata. 75% din gospodariile suedeze au cel putin un telefon mobil si cel putin 40% din acestia utilizeaza cel putin o data pe zi telefonul celular.

Companiile, autoritatile guvernamentale si publicul - in general - au acceptat rapid introducerea noilor tehnologii si servicii IT&C.

De asemenea, Suedia este liderul mondial privind numarul de computere pe cap de locuitor. La incepulul anului 2000, la fiecare doua familii exista un computer performant, jumatate din acestea fiind conectate la Internet.

In prezent, peste 70% din populatia Suediei cuprinsa intre 16 si 64 ani, utilizeaza in mod regulat computerul, in timp ce circa 90% din functionarii publici folosesc computerul in activitatea profesionala.