Bromura de metil

ţări ale art. 5(1) la Protocolul

de la Montreal:

Cu toate că bromura de metil este departe de a fi un cuvînt de uz obişnuit, ea este folosită pe larg în unele ţări pentru a controla şi a combate dăunătorii capabili să reducă roada, să infecteze produsele alimentare, spaţiile de depozitare şi vehiculele. Circa 97 la sută din toată bromura de metil care se produce este folosită ca fumigant pentru combaterea dăunătorilor. Bromura de metil este un pesticid gaz/fumigant care sa folosit mai mult de 40 de ani şi dispune de un spectru larg de utilizare la:

- tratarea solului (combaterea dăunătorilor) înaintate de însămînţare/plantare a plantelor agricole;

- tratarea produselor agricole înainte de a fi stocate (depozitate) şi transportate;

- tratarea spaţiilor şi depozitelor cerialiere;

- tratarea elevatoarelor/morilor;

- tratarea materialului săditor, produselor agricole ect. în scopuri de carantină fitosanitară.

Atunci cînd solul este tratat /fumigat cu MeBr înainte de a fi plantat se acoperă cu peliculă pentru ermetizare. Gazul (BrMe) distruge organnismele dăunătoare din sol iar atunci cănd pelicula (după tratament) este îndepărtată o parte din gazul utilizat (32-87%) se elimină în atmosferă.

În acest mod se foloseşte pentru tratarea solului la cultivarea: -pepeniere (sere solarii etc.); -tomate/vinete; -ardei; -tutun; -căpşune; -flori şi alte culturi;

Mai mult de 80% din consumul total global al MeBr se referă la fumigaţia solului.

Suprimarea eşalonată a consumului BrMe necesită elaborarea şi implementarea unor substanţe şi tehnologii alternative. La rîndul lor aceste alternative trebuie să fie tehnic efective la combaterea dăunătorilor, inofensive mediului, uşor de utilizat şi economic realizabile de către fermieri şi alţi utilizatori.

Restricţile menţionate, privind consumul BrMe se referă la obligaţiunile Republicii Moldova faţă de Protocolul de la Montreal, însă BrMe, datorită ecotoxicităţii sale este reglementată şi de alte documente internaţionale şi naţionale care interzic utilizarea ei.

Aşa dar : Conform Legii cu privire la protecţia plantelor (adoptată la 1.10.99) în republică se interzice utilizarea preparatelor chimice pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor care nu sînt incluse în Lista preparatelor chimice şi biologice de protecţie şi stimulare a creşterii plantelor, permise pentru utilizare şi se interzice -- importul şi comercializarea pesticidelor şi preparatelor biologice de protecţie a plantelor fără autorizaţie eliberată conform legislaţiei în vigoare adică fără licenţă care permite prestarea acestui gen de activitate.

Conform Codului cu privire la contravenţiile administrative:--importul şi comercializarea pesticidelor şi preparatelor biologice de protecţie a plantelor fără autorizaţia respectivă atrag după sine aplicarea unor amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la 50 salarii minime şi persoanelor cu funcîii de răspuindere – pînă la 300 salarii minime cu confiscarea produselor necomercializate.

Toate acestea demonstrează existenţa unui cadru legislativ-normativ fundamental care reglementează utilizarea preparatelor chimice inclusiv şi a BrMe în republică.

Utilizarea BrMe în republică este interzisă şi prin Legea nr.852-XV din 4 februarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon – pct. 4, litera n) - de la 1 iulie 2002 – la tratamentele fitosanitare destinate protecţiei plantelor, incluzînd lucrarea solului în spaţii închise, cum ar fi sere , solarii etc; litera o) de la 1 ianuarie 2005 – la tratamentele de igienizare prin fumigaţie a incintelor şi spaţiilor de depozitare. Ca excepţie , autorităţile abilitate permit utilizarea bromurii de metil, în conformitate cu tehnologiile aprobate, în cazurile în care sînt executate operaţii de carantină sau tratament în vederea expedierii produselor vegetale, atunci cînd aceste tratamente sînt solicitate, în scris, de către autoritatea competentă din ţara importatoare, precum şi în cazurile critice pentru agricultură, stabilite în conformitate cu prevederile Protocolului de le Montreal.

Acum să ne referim pe scurt la consumul BrMe în lume şi în republică. În lume în a.1996 au fost produse 71425 tone de BrMe. Comunitatea Europeană în a. 1997 a consumat 17000 tone iar Africa – 4,5 mii tonee de BrMe. În Europa 90% din cantitatea totală de BrMe utilizată ia revenit: Spaniei, Franţei şi Greciei. Aşa ţări ca Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria, Germania şi Olanda nu mai utilizează BrMe.

De asemenea a fost estimat că după administrare:

- 32 – 87 % din BrMe utilizată pentru fumigaţia solului se degajă în atmosferă;

- 85 – 95 % - tratarea produselor uşor alterabile;

- 69 – 79 % - tratarea produselor cerealiere;

- 90 – 95 % - tratarea spaţiilor de depozitare.

Practic pentru toate utilizările BrMe au fost identificate substanţe şi tehnologii alternative, multe din care sunt cu succes folosite în diferite ţări ale lumii. Cu toate acestea, nu există substanţe, care ar putea înlocui BrMe pentru toate cazurile. Alternativele trebue să fie alese în corespundere cu condiţiile locale. În unele cazuri pot fi folosite alte chimicale, în altele tehnici nechimice, iar în cazuri aparte pot fi aplicate diferite măsuri fizice s-au mecanice de prevenire a dezvoltării dăunătorilor, evitându-se astfel complet utilizarea bromuri de metil. Pentru atingerea eficacităţii de dezinfecţie a BrMe, multe din alternativele folosite prezintă combinaţii de metode necesare pentru combaterea dăunătorilor. Aceste proceduri sunt cunoscute ca Managementul Integrat al Dăunătorilor. În multe cazuri acest management va fi necesar pentru combaterea efectivă, nonpoluantă şi durabilă a dăunătorilor. Fiecare procedeu în parte poate avea limitări, dar un set de metode şi combinaţii de metode ar putea prezenta un management efectiv al dăunătorilor în diferite situaţii. Multitudinea acestor metode şi tehnologii alternative pot fi găsite în literatura de specialitate şi în sursele bibliografice publicate de către Oficiul OZON de pe lăngă Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova.
Dr. Anatol Tărîţă

Coordonatorul Oficiului OZON