Budapesta

Budapesta

Dupa 10 ore de mers am ajuns in sfarsit la Hotelul Ibis din Budapesta unde a inceput totul.

Noi si partenerii nostri din Bulgaria, care au calatorit alaturi de noi, stateam nerabdatori in holul hotelului asteptand cu nerabdare familiile care ne gazduiau. Usor, usor asteptarea a luat sfarsit si familia fetei la care stateam, Viki, a venit alaturi de ea sa ma duca acasa. Au fost foarte amabili ajutandu-ma cu bagajele. Inca din masina au inceput sa vorbeasca cu mine intrebandu-ma cum a fost calatoria, cate ore am facut, cati kilometrii sunt din Drobeta Turnu Severin pana in Budapesta s.a. Viki a fost extrem de atenta la gusturile mele, si stiind ca imi place muzica foarte mult l-a rugat pe tatal ei sa puna niste muzica pana ajungem acasa. La inceput, nu am fost foarte obisnuita sa aud atat de multa engleza in jurul meu si cu atat mai putin sa vorbesc asa mult, dar din fericire m-am acomodat destul de repede si aproape ca vorbeam ca si cum ar fi fost limba mea.

Am ajuns acasa si am facut cunostinta cu sora Viktoriei, Dori. Dori are 14 ani ca si mine, iar Viki 12. Viki este genul de fata foarte timida si nu vorbeste cu oricine, insa eu am reusit sa trec peste aceasta parte a ei si am devenit repede bune prietene.

In prima zi, Viki a venit sa ma trezeasca si am plecat spre scoala cu autobuzul. Cand am ajuns acolo mi-a facut cunostinta cu cateva colege si dupa am fost sa cautam colegii mei pentru ca stia ca vreau sa ii vad. Viki s-a dus la ore, iar eu am ramas intr-o clasa alaturi de toti copiii din celelate tari participante. Ne-au prezentat scoala lor care este foarte mare si mi-a placut foarte mult! Toate clasele sunt primitoare, spatioase si decorate cu fel si fel de lucruri interesante. Cel mai mult mi-a placut holul scolii unde in fiecare pauza canta muzica si unde se afla o scena imensa pentru festivitati.

Ne-am urcat toti in autocar pentru a face un tur al Budapestei. Am vizitat Parlamentul, Buda Castle, Hero Square si City Park , despre care am invatat multe lucruri noi . Cel mai mult mi-a placut castelul Buda din care puteai vedea tabloul orasului. A fost de-a dreptul superb, muntii parca pluteau in jurul orasului, iar Dunarea era asemenea unui pod albastru ce stralucea in razele calde ale soarelui. Totul parea asa interesant si diferit, pentru mine a fost pentru prima data cand am iesit din tara si a fost o experienta noua. Oamenii erau prietenosi si am vazut foarte multi turisti ca noi care admirau imprejurimile.

Dupa ce am vizitat tot, am fost sa mancam si sa facem o croaziera pe Dunare alaturi de copiii la care am fost gazduiti.

A doua zi, am avut parte de un spectacol oferit de copiii scolii , multe jocuri si am construit castele ale tarilor participante in proiect. Toate activitatile au fost facute in grup si am comunicat foarte mult in limba engleza . Ne-am imprietenit si cu cei din celelalte tari, devenind prieteni apropiati cu care acum inca mai tinem legatura. Ne-am distrat facand activitati sportive, ca de exemplu trasul de sfoara, a fost foarte amuzant .

Dupa activitatile de la scoala am plecat fiecare acasa si am fost sa facem activitati cu familiile la care ne aflam. Eu cu familia mea am fost la mall. Mama lui Viki este foarte prietenoasa si sociabila, de asemenea si sora ei! Am ras toata ziua cu Viki si Dori de unele articole vestimentare pe care le vedeam . In fiecare seara, in jur de ora 10, parintii se duceau sa doarma, iar noi fetele mai ramaneam treze si vorbeam diverse lucruri despre muzica, seriale, haine, scoala s.a.

A treia zi, am vizitat castelul Visegrad care se afla pe un munte. Acesta a fost locatia care mi-a placut cel mai mult din tot ce vazusem. Locul unde era situat se afla foarte sus si de acolo puteai vedea un tablou exceptional al Dunarii. Am ramas surprinsa, poate datorita faptului ca iubesc inaltimile, dar pana atunci nu mai vazusem un loc care sa ma impresioneze asa mult! Incaperile acestuia erau de asemenea impresionante.

Dupa ce am vizitat castelul , am fost sa mancam , iar dupa aceea, am fost intr-un orasel numit Szentendre.

La sfarsitul zilei a trebuit sa ne luam la revedere de la noii nostri prieteni pentru ca ei plecau spre casele lor, insa noi am mai ramas inca o zi la hotel in care am vizitat cea mai mare Biserica din Budapesta, numita Basilica Sfantul Stefan. Aceasta a fost cea mai frumoasa biserica pe care am vazut-o pana acum!

Pe strazile Budapestei este ca si cum s-ar rula un film continuu, in care de fiecare data sunt personaje diferite, fiecare avand ceva special al lui, in care fiecare loc marcheaza mii de povesti, unele chiar cu o importanta istorica deosebita, in care atmosfera este diferita de la un loc la altul schimbandu-se ca vremea, iar fiecare lucru te captiveaza. Aici am vazut o lume noua care m-a motivat foarte mult si m-a facut sa vreau sa calatoresc cat de des voi putea de acum incolo .

Mi-a fost foarte greu sa imi iau ramas bun de la familia care m-a gazduit pentru ca m-am atasat mult de ei, dar partea buna este ca m-au invitat pe la ei si la vara, iar eu de asemenea am invitat-o pe Viki pe la mine.

A fost o experienta minunata si am realizat cat de multe avantaje ai daca stii sa vorbesti in limba engleza!

NEGRUTI DANIELA – LARISA,

Clasa a VIII-a B