forwards”. Similar contractelor tip opţiune, entitatea care se angajează să cumpere produsul este “long”, vânzătorul fiind “short”.
Pe de altă parte, datorită faptului că la semnarea contractului nu există nici o tranzacţie financiară, ambele părţi sunt expuse riscului ca cealaltă parte să nu îşi îndeplinească obligaţiile din contract (default risk), la data la care tranzacţia ar trebui efectuată. De exemplu, vânzătorul este pregătit să furnizeze produsul la caracteristicele cerute, dar cumpărătorul nu mai are capacitatea financiară să plătească pentru produs şi contractul nu se materializează.
În determinarea preţului unui contract “
Dostları ilə paylaş: |