C. G. Jung Psihanaliza fenomenelor religioase

(Adv. Haer., 1, 2, 2 şi urm.). Horos este o "forţă'" sau un numen identic cu
Christos sau cel puţin care emană din el. Horos (limită) [măsură] are ca si­
nonime: opoOnxi]^ (punătorul de limite). uETcryaiYEUţ (care conduce altun­
deva), Kap7ttarf|<; (emancipatorul). /arrpcoTnc (mîntuitorul), cruaupoţ (cruce).
El ordonă şi întăreşte universul, aşa ca Cliristos. în timp ce Sofia "era fără
formă şi tară figură ca embrion", "Christosul s-a milostivit de ea, a răstignit-o
pe crucea sa şi î-a dat formă prin puterea sa", în aşa fel încît ea a izbutit
măcar să se nască; el i-a mai dăruit şi un "presentiment al veşniciei". Textul
face să reiasă o identitate a crucii cu horos, adică cu Christos, imagine reluată
de Paulin din Nola:

"regnare deum super omnia Christum,

qui cruce dispensa per quattuor estima ligni

quattuor adtingit dimensum partibus orbem, ■ ut trahat ad uitam populos ex omnibus oris ".

(Christosul stăpîneşte, Dumnezeu, peste toate lucrurile El care, pe crucea întinsă spre cele patru extremităţi ale lemnului Atinge lumea divizată în patru părţi, Pentru ca să aducă la viaţă noroadele de pretutindeni.) (Carmina, XIX, 639 şi urm., p. 140). Despre cruce ca "fulger" divin, vezi: Gestaltungen des Unbewussten, III, paragr. 533.

⁸⁸ Elenchos, VII, 27, 5 (p. 206).

⁸⁹ L. c, 26, 5 (p. 204).

⁹⁰ Panarium, XXXI, 5.

⁹² L. c, VII, 21, 5 (p. 197). Quispel, "Notă despre Basilide" în Vigiliae
Christinae, 1948,11,2.

⁹³ Despre natura psihologică a afirmaţiilor gnostice, vezi Quispel: Philo
und altchristliche Hâresie, p. 432, unde îl citează pe Ireneu, Adv. Haer., II, 4,
2: "Id quod extra et quod intus dicere eos secundum agnitionem el ignoran-
tiam, sed non secundum localem sententiam " (ceea ce spun ei despre interior
şi exterior se raportează la cunoaştere şi la ignoranţă, dar nu la localizare).
Iată de ce trebuie să înţelegem ceea ce urmează ca o descriere a conţinuturilor
inconştiente: "In pleromate autem, vel in his quae continentur a patre, facta
a Demiurgo aut ab angelis... contineri ab inenerrabili magnitudine, velut in
circulo centrum " (Ceea ce, în pleroma sau în ceea ce este conţinut de către
Tatăl, a fost făcut de către demiurg sau de către îngeri [...] este conţinut de
către o mărime inexprimabilă, ca şi centrul într-un cerc). Modul în care vede
Quispel proiecţia nu-i răpeşte nimic din realitatea sa unui conţinut psihic şi
nu înseamnă că un fapt ar fi ireal pentru că nu poate fi calificat ca psihic.
Psihicul este realitate prin excelenţă.

⁹⁴ Cf. Psihologie şi alchimie ("Mandala") ca şi Gestaltungen des Un­
bewussten.

⁹⁵ Vezi în această privinţă Gestaltungen des Unbewussten şi în special ul-
timile două capitole.

CUPRINS:

Introducer e.... ......7

Psihologia abisală şi

experienţa religioasă la C.GJung................... .11

1 .Spiritul şi viaţa............................. ..........47

2.Psihologia modernă şi "calea" taoistă 75

3.Despre înviere 90

4.Psihologia transferului şi alchimia ..99

5.Christosul, un simbol al Sinelui 156

Citiţi OMEN

revistă de cultură