Cadrul natural
Yüklə 156,09 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- REPERE ISTORICE
|
ORAŞUL BREZOI
I.1 Poziţia şi localizarea geografică Oraşul Brezoi este situat aproape în partea centrală a României, în Carpaţii Meridionali, cuprinzând partea estică a grupei Parângului (estul şi sud-estul Munţilor Lotrului, nordul Munţilor Căpăţânii) şi sud-vestul grupei Făgăraşului (vestul Munţilor Cozia) în Depresiunea Loviştei sau Titeşti-Brezoi (cuprinzând zona de confluenţă a Lotrului cu Oltul), la întretăierea paralelei de 45º21’ lat.N cu meridianul de 24º15’ long.E. El se afla în extremitatea central-nordică a judeţului Vâlcea la limita acestuia cu judeţul Sibiu. Prin această poziţie geografică, oraşul Brezoi este situat la 35 km depărtare de municipiul Râmnicu-Vâlcea, pe D.N.7 (E81), la 67km de oraşul Sibiu, tot pe D.N.7 (E81), la 35km de staţiunea Voineasa pe D.N.7A. Oraşul Brezoi are o poziţie geografică excentrică în cadrul reţelei urbane a judeţului Vâlcea, reprezentând centrul cel mai nordic şi cu o evoluţie net diferenţiată de celelalte oraşe ale acestuia. Străbătut pe direcţia nord-sud de calea ferată Sibiu-Piatra Olt şi de drumul naţional 7(D.N.7) sau drumul european 81(E81), oraşul are legături lesnicioase în cadrul judeţului şi cu toate celelalte oraşe şi aşezări ale ţării. Vatra oraşului cuprinde părţile joase din Valea Lotrului, la confluenţa acestuia cu râul Olt, cât şi o parte din Valea Oltului, unde se află o serie de localităţi componente Brezoiului. I.2.Vecini În nord, limita oraşului este altitudinală, fiind luata pe zona înaltă a Munţilor Lotrului, având o direcţie est-vest si se învecinează cu judeţul Sibiu. În nord-est, limita este tot altitudinală, ce desparte de comuna Câineni, iar în est Brezoiul are ca vecini: comuna Racoviţa şi comuna Perişani. Pe o mică porţiune, în sud-est, este vecin cu comuna Sălătrucel. În partea sudică, oraşul Brezoi se învecinează cu oraşele Călimăneşti şi Băile Olăneşti, iar în vest cu comuna Malaia.
Este alcătuit din Munţii Lotrului la nord şi Munţii Căpăţânii la sud, subunităţi ale masivului Parâng. Cele două grupe muntoase închid zona depresionară a Depresiunii Loviştei, care separă masivul Parâng de masivul Făgăraş. 
Fig. 1 Harta oraşului Brezoi şi plasarea lui în zonă Vatra cu locuinţele oamenilor se află în zona depresionară ce este înconjurată de masive muntoase cu denumiri, ca: Poiana Suliţei, Vârful Ţurţudanul, Purcarul, Purcărelul, Pleaşa Oii, ce aparţin Munţilor Lotrului, iar la sud se află Narăţu cu înălţime de peste 1495 m, Foarfeca, Verdeşul, Poiana Târsei, Plaiul lui Stan, Poiana lui Pavel etc. din Munţii Căpăţânii. Altitudinea reliefului în zona locuită este de 275-350 m şi creşte în zona montană spre sud, nord şi est. Cele mai mari înălţimi se află în Munţii Lotrului: Vf. Sterpu (2114 m), Vf. Pârcălabu (1980 m), Vf. Robu (1899 m).
Temperaturile medii anuale oscilează între 5-6º C la 8º C, temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 15-16º C, iar a lunii celei mai friguroase (ianuarie) de –3,5º C. Variaţiile de temperatură sunt în funcţie de altitudine, ca şi precipitaţiile medii anuale ce variază intre 800-1200 l/an. Vânturile sunt în general slabe. Se simt brizele de munte mai ales primăvara şi toamna.
Prin zona Brezoiului, pe direcţia nord-sud trece şi Oltul, adunând afluenţi din Munţii Lotrului. Pe Olt se află lacul de acumulare de la Gura Lotrului. I.6. Învelişul bio şi pedogeografic este în funcţie de aşezare şi relief (altitudine). Vegetaţia zonală pe altitudine cuprinde etaje şi subetaje, ca etajul nemoral (al pădurilor de foioase), etajul boreal (al pădurilor de molid), etajul subalpin (al tufărişurilor) şi etajul alpin (al tufărişurilor pitice şi pajişti secundare). În lunca Lotrului există şi zăvoaie de arini. Fauna este bogată, ca şi vegetaţia, fiind specifică zonei muntoase. Există şi o faună acvatică unde predomină salmonidele. Solurile sunt în funcţie de o serie de factori, fiind slab bogate în humus, făcând parte din clasa cambisolurilor şi spodosolurilor. I.7. Din punct de vedere administrativ, conform împărţirii administrativ-teritoriale din anul 1968, oraşul Brezoi se compune din: oraşul Brezoi propriu-zis şi nouă sate: Păscoaia, Valea lui Stan, Vasilatu, Golotreni, Văratica, Proieni, Corbu, Drăgăneşti şi Călineşti.
„O legendă locală spune că cele patru sate de pe Lotru: Brezoiu, Malaia, Voineasa, Ciunget, ar fi fost întemeiate de patru haiduci: Breazu, Mălai, Voinea şi Ciungu. Pentru primele trei, explicaţia s-ar putea să exprime adevărul, pentru ultimul însă…nu.” (Ion Conea-Ţara Loviştei, pag.112) Brezoiu vine…”din numele de persoane Breazu, nu din slav brez-mesteacăn cum afirma de obicei filologii. Sufixul oiu este un sufix în onomastica românească, la fel cu escu (Ion Conea-Ţara Loviştei, pag.112).
La Brezoi, cele mai vechi urme de viaţă umană, descoperite până-n prezent, nu datează decât din partea mai veche a primei epoci a fierului. În punctul Valea lui Stan s-a descoperit o necropolă cu morminte de incineraţie în ciste (cutii), considerate de profesorul D. Berciu, unice în felul lor. Tot în apropierea acestui loc, în anul 1963, s-a descoperit o locuinţă din prima epocă a fierului de unde s-au cules mai multe fragmente ceramice. În cea de-a doua etapă a fierului, teritoriul de astăzi al Brezoiului continuă să fie locuit de daci. O dovadă o constituie şi moneda de aur cu legenda coson descoperită aici, datată în anul 43 î.e.n. Istoricul D. Tudor în lucrarea sa Oltenia Romană bazat pe cercetările lui Tocilescu, etc., afirmă că la Gura Lotrului-Brezoi a existat o staţiune romană şi un turn de pază, acesta din urmă fiind spălat de apele Oltului în secolul al XIX-lea. În cercetările sale, Tocilescu a găsit aici o statuetă antică şi o monedă romană. Desigur că unele săpături organizate ar putea găsi mai multe materiale arheologice în Văratica şi în alte puncte de la Gura Lotrului. O dovadă sigura a continuităţii neîntrerupte a societăţii omeneşti din epoca romană până astăzi o constituie documentul toponimic La Troian care apare în multe zapise de la sfârşitul secolului al XIV-lea ca un semn de hotar La Proieni - aşa au denumit locul pe unde trece astăzi şoseaua cea mai nouă şi podul de peste Lotru-Golotreni. În istoriografie, multă vreme s-a discutat despre unele documente legate de prima menţiune a Loviştei şi a râului Lotru. În acest context amintim actul de danie din 4 sept. 1389, prin care Mircea cel Bătrân dă Mănăstirii Cozia satul Jiblea, ale cărui hotare se întind până aproape de Gura- Lotrului (Documenta Historica, B. Ţara Românească, vol.I, Bucureşti, 1966, pag. 25-28) La începutul secolului al XVI-lea, un document de la Radu cel Mare vorbeşte clar de o populaţie aşezata pe râul Lotru. Este vorba de Hrisovul din 20 ian. 1505 prin care domnul întăreşte Mănăstirii Cozia vama de la Genune(Câinenii de azi), în care se spune: ”Şi Lotrenii care vor fi negustori şi vor purta cumpărături din ţara domniei mele sau de la unguri, toţi lotrenii să plătească vama sfintei mănăstiri, pentru că acel om care nu va plăti vama sfintei mănăstiri şi cât asta ceea ce se cuvine, pe un asemenea om astfel să ştie ca-l voi pune în ţeapă la vad” (Documenta Rumaniae Historica, B, Ţara Românească, vol II, Bucureşti 1966, doc nr.30, pag 73) Cu toate restricţiile, schimburile comerciale cu Transilvania se dezvoltă continuu. Astfel, în anul 1549, un negustor din Braşov vinde la Brezoi o partidă de mărfuri, dusă într-un singur transport, în valoare de 1000 aspri. Condica de socoteli a localităţii Braşov a înregistrat numele Brezoiului, care este astfel menţionat pentru prima dată într-un document scris (Radu Manolescu- Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul, sec. XIV-XVI, Bucureşti, editura ştiinţifică 1965, pag.267). Numele localităţii Brezoi se întâlneşte şi într-un hrisov din 4 dec. 1575 prin care se întăreşte dreptul de proprietate pentru „…Călin, Badea, Călinel şi fiii lor din satul Călineşti…care au cumpărat ocina şi cu muntele şi din apa Lotrului cu peşti să-i aibă cu Brezoii şi încă sunt cumpărate din zilele lui Radu-Voievod Călugărul). Un alt document din vremea lui Mihai Viteazu ne dă importante detalii despre localitatea Brezoi. Este vorba de hrisovul din 14 iunie 1597 dat „lui Selvestru călugăr de la Brezoi…care a dăruit Doabra…mănăstirii ce se cheamă Cozia”. Pentru secolul al XVI-lea există informaţii privind existenţa şi exploatarea aurului în Munţii Lotrului, mai întâi adunat din apa Lotrului prin spălare, iar mai târziu prin deschiderea exploatării miniere din punctul Valea lui Stan. După construirea Mănăstirii Cozia, ctitorită de Mircea cel Bătrân, multă vreme între lotreni şi călugării de la Cozia au existat relaţii paşnice de bună vecinătate. Au fost şi perioade când lotrenii şi călugării de la Cozia s-au certat din cauza lăcomiei călugărilor, care au intenţionat să răpească lotrenilor moşia şi libertatea transformându-i în şerbi şi iobagi. Un moment important din viaţa locuitorilor din Brezoi şi a celorlalte sate de pe Valea Lotrului şi a Oltului îl constituie construirea şoselei „Via Carolina” de pe Valea Oltului de către austrieci prin anii 1718-1721, când Oltenia s-a aflat sub stăpânirea Austriei. Prin construirea acestei artere de comunicaţie, care urma in general vechiul traseu al şoselei lui Traian, Valea Lotrului a fost scoasă de izolarea economică în care trăise multe veacuri şi a intrat în circuitul economic al ţării. Tot în această perioadă, la Gura Lotrului s-au construit case mari, respectiv un conac, de către un domnitor austriac pe nume Schwantr-Nester. După ce a încetat stăpânirea austriacă în Oltenia, şoseaua de pe Valea Oltului, nemaifiind îngrijită, a devenit impracticabilă, iar Brezoiul, Golotrenii şi celelalte sate de pe Valea Lotrului au intrat din nou într-o stare de izolare economică ce a ţinut până la pacea de la Adrianopole din 1829 când şoseaua de pe Olt a fost refăcută. Acum este semnalată aici apariţia primelor joagăre pentru exploatarea lemnului. Prima menţiune documentară de existenţă a unui joagăr în Brezoi este făcută de diaconul Socol într-un zapis din 1819. Alte joagăre apar după 1830: unul la Gura Lotrului construit de Ioan Bratovescu, altul la pârâul joagărului, încă unul la Lunca Ganei, două la Gura Păscoaia etc. Tot în această perioadă (1830-1838) apare şi prima şcoală în Brezoi. Învăţământul s-a dezvoltat în continuare în funcţie de activitatea economică a localităţii. În 1864, Brezoiul devine comună. Numărul joagărelor a crescut foarte mult la sfârşitul secolului al XIX-lea ducând la apariţia unei mari întreprinderi forestiere şi apariţia unor societăţi, ca: Societatea „Lotru” cu capital în cea mai mare parte străin, Societatea „Oltul”, înfiinţată în 1913. Încetul cu încetul aceste societăţi au ajuns să cumpere jumătate din vatra Brezoiului construind instalaţii forestiere şi stabilind depozite de materiale. Pentru a pune capăt concurenţei aprige pe care şi-o făceau reciproc ambele societăţi, acestea s-au unit în anul 1921 într-o întreprindere nouă „Carpatina”. În timpul războiului de independenţă din 1877 la Brezoi, se construiesc, sub îndrumarea inginerului Nedeleanu, pontoanele podului de peste Dunăre, necesare trecerii armatei române. Acestea au fost transportate prin plutire de la Brezoi. Marele Stat Major al armatei române a mulţumit oficial celor ce au contribuit la aceste lucrări, recunoscându-se străduinţa lucrătorilor de la Brezoi pentru a le construi cât mai repede. Oamenii au contribuit şi cu sume importante pentru înzestrarea armatei române. Cea mai mare contribuţie au avut-o locuitorii Brezoiului mobilizaţi, care au participat direct la campanie, trei dintre aceştia, Andrei Vasile, Nicolae Tufiş şi Gheorghe Beleuja, murind pe câmpul de luptă. În secolul al XIX-lea Brezoiul era un sat de moşneni care trăiau în obşte. Conducerea obştei avea dreptul de judecată. Administrativ, Brezoiul aparţine de plaiul Loviştea până in secolul al XIX-lea. Plăieşii din Brezoi aveau în pază munţii de la nord de Lotru. Evenimentele politice şi sociale ce au avut loc la nivel naţional în secolul al XX-lea au afectat şi viaţa brezoienilor. În anul 1900 se construieşte spitalul actual, începe exploatarea micii şi a feldspatului pe Valea Lotrului, iar în anul 1904 se înfiinţează Şcoala cu clasele I-IV Nr.1, ca şcoală privată. În anul 1908, la Brezoi este fixată reşedinţa plăşii „Muntele” şi se înfiinţează judecătoria Brezoi, apare o secţie şi in post de jandarmi, iar în anul 1914 funcţionează un suboficiu al Casei Asigurărilor Centrale. În timpul primului război mondial, 1916-1918, localitatea Brezoi a fost sub ocupaţia trupelor străine, aici existând un lagăr de prizonieri iar locuitorii Brezoiului fiind supuşi uneori unor tratamente inumane. Greva generală din România din anul 1920 a afectat şi Brezoiul. Au loc puternice frământări pentru satisfacerea unor revendicări economice şi politice. În anul 1922, în prezenţa autorităţilor locale în frunte cu primarul Ion Bardaşu, a fost aşezată piatra de fundament a monumentului „Eroilor de la Olt”, o adevărată cronică a neamului românesc, săpată în piatră şi marmură. Societatea culturală „Unirea” din Brezoi a fost înfiinţată în anul 1922, iar Societatea „Carpatina” construieşte în anul 1924 actuala clădire a Şcolii cu clasele I-IV Nr.1. Pe Lotru se instalează în 1925 o turbină de 232 CP pentru alimentarea fabricii cu energie electrică. De menţionat că între anii 1924-1956 a funcţionat la Brezoi Judecătoria Rurală. În anul 1938 Brezoiul trece din punct de vedere administrativ de judeţul Vâlcea, plaiul Cozia, principala ocupaţie a locuitorilor fiind creşterea animalelor. În timpul celui de-al doilea război mondial locuitorii Brezoiului, cu posibilităţile mici pe care le aveau au dat pentru soldaţii de pe front, peste 1000 kg de alimente şi îmbrăcăminte. Mulţi brezoieni au participat la luptele date pentru apărarea patriei, 37 dintre ei căzând la datorie pe câmpul de luptă. Numele acestora a fost dăltuit în marmură pe monumentul destinat „Eroilor de la Olt”. În perioada comunistă, datorită marilor lucrări la hidrocentralele de pe Lotru, aşezările umane de pe Valea Lotrului au cunoscut o dezvoltare mai mare prin accesul la marile căi de comunicaţie prin modernizarea şoselei care leagă Valea Oltului de bazinul Petroşani. Pentru perioada de după al doilea război mondial amintim următoarele evenimente”:
IV. POPULAŢIA Evoluţia numerică a populaţiei oraşului Brezoi în perioada 1918-2000:
Structura pe grupe de vârstă în anul 1999 în oraşul Brezoi:
- total = 970, din care: 706 în industrie (20 ind. extractivă, 557 ind. prelucrătoare, 115 în mijloace de transport rutier, 18 ind. energetică), 6 în agricultură, 27 în transport, telecomunicaţii, 98 învăţământ, cultură şi 135 alte ocupaţii
şomerilor de 998 de persoane; V. VIAŢA ECONOMICĂ Economia oraşului Brezoi este strâns legată de resursele existente în regiunea în care este situat. Activitatea industrială, cu pronunţat caracter forestier, căruia i s-a adăugat exploatarea şi prelucrarea zăcămintelor de mică şi activitatea comercială au fost factorii major, şi în ultimele decenii singurii care au acţionat asupra structurii şi evoluţiei de ansamblu a oraşului. Activitatea agricolă – prin creşterea animalelor şi mai puţin prin cultura unor plante – a avut un rol important până în secolul al XVIII-lea, până la apariţia şi dezvoltarea sectorului forestier. 1. Agricultura este axată pe creşterea animalelor, pomicultură (meri, pruni) şi în mai mică măsură cultura plantelor (cartoful şi porumbul). Sunt terenuri întinse ocupate cu păduri şi păşuni:
* Nu se pot calcula suprafeţele deoarece în aceşti ani era altă repartizare administrativ-teritorială. Ex.: satul Călineşti aparţinea de comuna Racoviţa. La nivelul anului 1998, situaţia fondului funciar era astfel: suprafaţă = 240,97 km² din care: arabil 51 ha, păşuni 457 ha, fâneţe 524 ha, livezi şi pomi 15 ha, alte categorii de terenuri 23.050 ha (din care păduri 21.235 ha, drumuri 54 ha, ape 65 ha, terenuri nefolosite 63 ha, zonă construită 44 ha). 2. Industria Resursele naturale existente în zona Brezoiului influenţează şi activităţile economice desfăşurate aici. În anul 1998 erau 223 de agenţi economici: cu capital integral de stat 2, cu capital privat 218, cu capital mixt 1, proprietate de grup 3. Văzuţi pe profil aceşti agenţi economici au profil industrial 3, comercial 207, prestări servicii 13. În Brezoi funcţionau şi 6 organizaţii neguvernamentale. În anul 2000 pe teritoriul localităţii sunt organizaţi şi îşi desfăşoară activitatea tot 223 agenţi economici, din care niciunul cu capital de stat, 219 cu capital privat, cu capital mixt 2 şi proprietate de grup 2. Principalii operatori economici de pe raza oraşului Brezoi sunt:
3. Transporturi În raza oraşului Brezoi, configuraţia generală a reliefului a făcut ca reţeaua căilor de comunicaţie să fie alcătuită în principal de calea ferată Piatra-Olt – Rm. Vâlcea – Sibiu, dublată pe aceeaşi direcţie generală sud-nord de o şosea modernizată de interes naţional şi internaţional (DN 7 şi E 81). Transporturile rutiere au o vechime destul de mare. Încă din vremea dacilor exista un drum pe Valea Oltului. Între anii 1717-1722 a fost construită o şosea pe Valea Oltului „Via Carolina”, fiind distrusă de austrieci în 1739, din motive strategice. După pacea de la Adrianopole, se reface şoseaua de pe valea Oltului, iar în anul 1865, inginerul Carol Novac, stabilit în Brezoi în 1864 se ocupa de refacerea şi lărgirea şoselei. În anul 1969, şoseaua Brezoi- Voineasa (DN 7A) a fost asfaltată.
Până în anul 1998 existau 2 linii de transport cu o lungime de 33 km, cu un număr de 3 autobuze, în prezent desfiinţate. În 1998 erau în Brezoi 1235 vehicule din care: autoturisme 370, autocamioane 68, autobasculante 36, autobuze 7, autodube 6, motociclete 7, tractoare 7, biciclete 612, căruţe 85, motorete 27. În anul 2000 situaţia s-a schimbat prin desfiinţarea unor secţii care foloseau mijloace de transport cât şi scăderii nivelului scăzut de trai al populaţiei. MIJLOACE MECANICE-TRANSPORT
Reţeaua de drumuri şi poduri în Brezoi:
VI. INSTITUŢII 1. PRIMĂRIA are construcţie proprie din anul 1999. Suprafaţa amenajată este de 2500m.p. Construcţia cuprinde: sediul Primăriei, sediul circumscripţiei fiscale şi Trezoreria oraşului Brezoi. De-a lungul anilor primăria a funcţionat în clădirea şcolii cu clasele I-IV, construită în anul 1900 şi în clădirea construită în anul 1907, actuala Judecătorie.
1838 – s-a înfiinţat prima şcoală din Brezoi; primii învăţători au fost Achim Popescu şi Dumitru Monescu; 1849 – şcoala se închide pentru un an; 1859 – este învăţător Pătru C. Bardaşu, învăţător la patru clase; 1864 – se înfiinţează şcoala din Călineşti, cu două clase; 1904 – se înfiinţează Şcoala nr. 1, ca şcoală privată a societăţii forestiere; 1916 – se înfiinţează şcoala din Proieni 1924 – societatea „Carpatina” construieşte actuala clădire a Şcolii nr. 1 1923-1929 – se construieşte şcoala unde funcţionează Liceul Brezoi (clădirea veche)
construită în anul 1900, clădirea veche a liceului, construită în anii 1923-1925 şi clădirea nouă , construită în 1974.
1960 – curs de zi şi seral;
Liceul teoretic Brezoi
în anul 1904, prin ordinul ministerului nr. 14986, primul învăţător fiind Basiliu V. Pop. Are 9 săli de clasă.
Biblioteca şcolară a fost înfiinţată în anul 1921, funcţionează în cadrul liceului, în clădirea veche şi are peste 15.000 de volume.
* Şcoala nu a funcţionat din cauza războiului
Oraşul Brezoi are 3 dispensare medicale şi un spital cu 90 locuri. Spitalul orăşenesc se află în partea centrală a oraşului şi funcţionează într-o clădire Impunătoare, cu un etaj, înconjurată de un parc, construită de Carol Novac înainte de războiul de independenţă din 1877. Spitalul vechi a funcţionat înainte, într-o clădire ce era pe locul actual al depozitului de buşteni, după care s-a mutat în casa construita de Carol Novac după anul 1970. În anul 1974 a fost construită clădirea actuală a secţie de pediatrie, având actualmente, la parter, şi farmacia spitalului. Blocul administrativ a fost construit în anul 1979, iar ulterior au fost adăugate şi alte corpuri de clădire (corpul de gardă, staţia de salvare, centrala termică). Spitalul are 4 secţii: medicală, cu 40 de paturi; chirurgie, cu 25 paturi, obstetrică-ginecologie, cu 10 paturi şi pediatrie, cu 25 paturi. Dispune, de asemenea de alte servicii: radiologie, fizioterapie, laborator clinic, salvare. Încadrarea cu personalul sanitar:
Nu există persoane în vârstă de peste 90 ani. Dispensarul urban a fost construit în anul 1948. În clădire a fost spitalul de copii până la construirea secţiei de pediatrie. Are trei secţii: stomatologie, dispensarul pentru adulţi şi dispensarul pentru copii. Dispensarul societăţii „Cozia-Forest” se află în clădirea societăţii. Funcţionează din anul 1959 şi are un medic şi o asistentă. Dispensarul medical particular al doctorului Dănuţ Bălău se află în partea centrală a oraşului, la parterul blocului M9. Dispensarul medical al Întreprinderii Miniere aparţine Direcţiei Sanitare căreia i se subordonează direct şi se află în clădirea societăţii. Farmaciile sunt în număr de două: una în cadrul spitalului şi deserveşte exclusiv spitalul şi una privată care deserveşte cu medicamente întreaga populaţie a oraşului.
a) Poşta se află în zona centrală a oraşului. Primul oficiu poştal a fost înfiinţat şi şi-a început activitatea în anul 1874. La începutul secolului al XX-lea, poşta a funcţionat într-o clădire ce aparţinea Societăţii Forestiere, apoi într-o casă particulară. Clădirea actuală de poştă a fost construită în anii 1972-1973. În aceeaşi clădire se află şi RomTelecom, care din anul 1987 are o centrală automată. b) CEC-ul se află la parterul blocului M9. Agenţia aparţine de Sucursala CEC Rm. Vâlcea. c) Judecătoria teritorială Brezoi are sediul în clădirea fostei primării. d) Parchetul Brezoi a fost înfiinţat în anul 1989. e) Poliţia Brezoi f) Biroul Notarial al notarului public Dumitru Gresoiu. g) Fundaţia pentru Dezvoltare Comunitară Locală Brezoi, fost înfiinţată in anul 1996. Fundaţia a implementat un program local PHARE-PAEM în anul 1997 cu un proiect ce urmărea reconversia forţei de muncă disponibilizate prin doua măsuri: Centru de instruire şi Documentare pentru şomeri (CIDOS) şi Parcul Tradiţiilor, care oferă instruire practică a şomerilor în două ateliere construite în arhitectură specifică zonei: atelierul tradiţie lemn şi atelierul tradiţie artizanat. h) Construcţiile de locuinţe. La recensământul din anul 1992 au fost înregistrate 2560 de locuinţe, din care 747 erau proprietate de stat şi 1813 proprietate privată, cu o suprafaţă locuibilă de 79.000 mp. În perioada 1970-1980 au fost construite blocurile de locuinţe, în zona centrală a oraşului. În anul 2000 erau 181 de locuinţe cu o cameră, 1113 cu două camere, 739 cu trei camere şi 513 cu 4 şi peste 4 camere. După anul 1989 au fost construite mai multe locuinţe particulare, construcţii stil vilă.
a) Pe teritoriul oraşului sunt următoarele biserici:
zidirii există mai multe păreri. „Mitropolia Olteniei” nr 11-12 din 1965 ne arată ca an al construcţiei 1735. Monografia acestei parohii, întocmită de învăţătorul Gh. Bădescu indică anul 1715, având ca ctitori pe logofătul Stoica cu Aniţa, preotul Gheorghe, preotul Ion Duhovnicu cu Ilinca şi Anastasia, preotul Popescu cu Maria şi preotul Neculai. A treia sursa, arhitectul Pănoiu Andrei, indică anul 1782, ca an al construcţiei bisericii. - biserica ortodoxă din Călineşti cu hramul „Sf. Gheorghe”, zidită între anii 1893-1903 din iniţiativa şi îndemnul unui comitet în frunte cu preotul Gheorghe Prunescu, învăţătorului Gheorghe Angelescu şi enoriaşul Stan Petrescu. - biserica ortodoxă din satul Drăgăneşti cu hramul „Sfinţii Voievozi” este zidită şi pictată între anii 1937-1945. A fost construită din îndemnul şi stăruinţa lui G.O. Georgescu, casier şi cântăreţ şi a lui Ion A. Iorga, cu concursul unui comitet. - biserica ortodoxă din satul Proieni. Există o biserică foarte veche la circa 20 m de cea actuală şi tradiţia locală susţine că aici s-ar fi cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca în anul 1583. Actuala biserică este construită în anul 1798 prin cheltuiala lui Constantin Davidescu din Rm. Vâlcea. - biserica ortodoxă din satul Văratica a fost construită în anul 1907 de către CFR la circa 100 m de cea veche. 
- biserica ortodoxă din Brezoi cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” a fost construită între anii 1888-1896 cu cheltuiala locuitorilor brezoieni, în timpul preotului Marinescu Florea şi al episcopului Râmnicului şi Noului Severin Ghenase Enăceanu. Există şi biserica veche ce datează din anul 1783.
Gheorghe” a fost construită între anii 1941-1942 de muncitorii din Brezoi prin stăruinţa preotului Romulus Cişmaşu. 
b) Casa de cultură este o clădire construită de Sindicatul UFET Brezoi, căruia îi aparţine, din anul 1953. Are o sală de spectacol de 300 locuri vestiare şi alte încăperi. În anul 2000 a suferit un incendiu care a distrus scena şi acoperişul din partea din spate. Este în curs de refacere. c) Biblioteca oraşului este adăpostită în clădirea Casei de cultură şi are un număr de peste 28.000 volume. A luat fiinţă în anul 1958 sub denumirea de „Casa cititorului – Loviştea Brezoi”, cu un număr de 3.475 volume. De la înfiinţare până în anul 1976, biblioteca a funcţionat în casa familiei Comănescu Mihai, după care s-a mutat la Casa de cultură Brezoi când a fost preluat şi fondul de carte al Sindicatului UFET Brezoi în număr de 5.000 volume (carte mai puţin beletristică şi mai mult de specialitate din domeniul forestier. În anul 1972 s-au înfiinţat puncte de împrumut la Căminul cultural Călineşti cu 1484 volume, Şcoala generală Drăgăneşti cu 2.800 volume, Şcoala generală nr.1 Brezoi cu 400 volume, Sectoarele de exploatare forestieră Malaia, Ciunget, Voineasa cu un număr de 1200 volume (carte diversă). d) Monumente istorice
- Cimitirul eroilor din satul Călineşti. Amenajarea lui a început în primăvara anului 1921 de către Asociaţia „Cultul eroilor” din Germania în colaborare cu Asociaţia militară din România. Aici sunt adăpostite osemintele ostaşilor români şi germani morţi pe front în sectorul Văii Oltului, în octombrie 1916.
documentară: cărţi de cult bisericesc ediţie între 1743-1862, numeroase icoane, (din care 8 sunt din anul 1794).
OBIECTIVE TURISTICE:
TRASEE TURISTICE:
CURIOZITĂŢI GEOGRAFICE:
…. Prezenţa aurului în Valea lui Stan a fost semnalată pentru prima dată în 1903 de inginerul Radu Pascu. …. În anii 1906-1909, ion Marcu şi M. Chirachide, preşedintele Obştei moşnenilor din Brezoi, au construit un şteamp de lemn cu 6 săgeţi, cu roată hidraulică pentru exploatarea aurului la Valea lui Stan.
PERSONALITĂŢI ALE ORAŞULUI BREZOI:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Bucureşti;
forestieră 1873-1973, Rm Vâlcea;
geografică; 4. I. Conea – 1934 - Ţara Loviştei, geografie istorică, BS Geografie; 5. Date statistice de la Primăria oraşului Brezoi şi Arhivele Naţionale Rm. Vâlcea. AUTORI: Prof. Gheorghe Mosor Înv. Sabina Bădescu Înv. Constantin Bădescu Tehnoredactare computerizată: FUNDAŢIA „CONSTANTIN BĂDESCU”, BREZOI, JUDEŢUL VÂLCEA Yüklə 156,09 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
