Cel mai bun punct de plecare in calatorie: imaginea transmisa de robotul “hoinar” Curiosity, de pe solul planetei Marte (http://www.nasa.gov/mission_pages/msl/index.html)
Pentru a ne forma o imagine cat mai buna despre “dimensiunile” Universului, calatoria noastra poate incepe cu o privire de ansamblu asupra locului pe care il ocupam in Univers (hyperlink pe fantastic trip):
Asa cum ati invatat din lectiile de astronomie:
Bolta cerească este o sferă imaginară, cu centru în punctul în care se află observatorul.
Aşadar, oricare ar fi locul în care ne aflăm pe Pământ, într-o noapte senină, atunci când privim bolta înstelată avem impresia că ne aflăm în interiorul unei calote sferice, spre a cărei suprafaţă interioară privim.
Deşi stelele ne apar ca fiind dispuse pe o sferă, în realitate, stelele umplu întreg spaţiul cosmic.
Bolta stelară are aspect diferit, în funcţie de anotimp (există însă şi "stele fixe", care servesc la orientare).
Între stele nu există, în general, nicio legătură fizică , dar nouă ne apar în diverse grupări, numite constelaţii.
Există 88 de constelaţii recunoscute în mod oficial.
Patruzeci si opt dintre constelaţii sunt cunoscute încă din Grecia Antică şi, probabil, erau cunoscute de babilonieni şi chiar de alte popoare anterioare.
Multe dintre denumirile actuale sunt păstrate încă din antichitate, atunci când oamenii îşi imaginau pe cer eroi, monştri şi animale mitologice.
Totuşi, pe cer există regiuni mari, pline cu stele necunoscute.
În vremurile mai recente, oamenii au inventat constelaţii moderne pentru a umple unele dintre aceste spaţii.
În cursul unei zile şi a unei nopţi, Soarele şi anumite stele par că răsar şi apun.
Acest fapt se datorează rotaţiei Pământului în jurul propriei axe, de la vest la est.
De aceea, atunci când privim cerul, întreaga boltă cerească are o mişcare aparentă (hyperlink pe Google Sky Map) de la răsărit la apus.
Toate constelaţiile sunt antrenate în această mişcare, dând impresia că polii cereşti (polul nord ceresc pentru observatorii aflaţi în emisfera nordică şi polul sud ceresc pentru cei aflaţi în cea sudică) sunt imobili, iar constelaţiile se mişcă în jurul lor.
Deci, datorită “mişcării” diurne a bolţii cereşti (cu o perioadă de aproximativ 24h), aceeaşi constelaţie îşi schimbă poziţia faţă de orizont de la o oră la alta.
Asa cum ati aflat deja, din lectiile anterioare, traiectoria anuală aparentă a Soarelui prin cele 12 constelaţii ale Zodiacului se numeste ecliptica (hyperlink: http://earthsky.org/astronomy-essentials/what-is-the-ecliptic ).
Ce constelatii sau formatiuni stelare pot fi vazute in aceasta perioada a anului?
Ce constelatii pot fi vazute in aceasta perioada a anului:
Poluarea luminoasa este produsa de iluminarea incorecta a localitatilor si a drumurilor publice. Din cauza iluminarii defectuase, se pierd anual foarte multi bani si foarte multa energie (lumina este dirijata catre cer, nu catre Pamant, asa cum ar trebui).
Acest tip de poluare este cauza celor mai multe dintre accidentele de circulatie pe timpul noptii.
Este numita “cancerul astronomiei” (observaţiile astronomice sunt puternic afectate de poluarea produsă de lumina artificială).
Este datoria noastra, a iubitorilor de astronomie:
să sensibilizăm opinia publică şi autorităţile, în vederea realizării unor economii substanţiale în consumul de energie electrica;
Invata mai mult despre poluarea produsa de lumina artificiala si participa la proiectul Star Count (acest proiect se derulează în fiecare an, la jumătatea lunii octombrie):
Afla (folosind animatia de pe site-ul proiectului: http://www.windows2universe.org/the_universe/Stars/Orion_view.html ) cat de poluata este localitatea in care traiesti!
Este datoria noastră, ca cetăţeni, să acţionăm şi să încercăm să determinăm autorităţile să întreprindă demersuri de investire în înlocuirea şi repoziţionarea instalaţiilor publice de iluminat.
Atenţie! Dintre toate tipurile de poluare, poluarea produsă de lumina artificială este cel mai uşor de prevenit şi corectat!“
