Efectele riscului valutar pot fi prevenite sau atenuate prin aplicarea unor MĂSURI CONTRACTUALE, care cuprind:
• alegerea valutei de contract,
• înscrierea în contract a unei clauze valutare sau a unei clauze de revizuire a preţurilor
La încheierea contractului comercial internaţional, părţile pot acţiona pentru corelarea plăţilor pentru importuri cu momentul realizării încasărilor din exporturi, pentru includerea în contracte a clauzelor de consolidare valutară şi a unor marje de siguranţă în preţuri.
A. Măsuri contractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului valutar
a) în contractele comerciale internaţionale încheiate până în anul 1971, s-a aplicat CLAUZA AUR, ceea ce însemna precizarea conţinutului în aur al monedei din momentul încheierii contractului şi a faptului că, în măsura în care se modifică conţinutul în aur al monedei, plata se efectua la noul raport de schimb rezultat din modificarea conţinutului în aur. Din momentul renunţării la definirea valorilor paritare ale monedelor în aur, clauza aur nu se mai aplică în contractele comerciale internaţionale;
b) CLAUZA VALUTARĂ constă în corelarea valutei de contract cu o valută mai stabilă şi agreată de părţile la contract. Contractul comercial internaţional menţionează cursul dintre cele două valute de la data încheierii şi prevede faptul că, în situaţia în care raportul de schimb dintre valute se modifică peste anumite limite la scadenţă, plata se realizează în funcţie de noul raport de schimb dintre valute.
Variaţia cursului valutei de contract faţă de valuta de referinţă se reflectă cu ajutorul unui coeficient (K), care depinde de cursul valutar dintre cele două valute din momentul plăţii ( ) şi de cursul de la data încheierii contractului ( ):
Dostları ilə paylaş: |
