Capitolul 2

TENDINTELE ECONOMIEI MONDIALE

Economia globala trece printr-o perioada de transformari si restructurari fundamentale.

Zona economica EURO pierde in termeni de competitivitate fata de principalii actori economici la nivel global.

TENDINTE ECONOMICE REGIONALE

- Din perspectiva expansiunii economice ultimii 5 ani (2000 – 2004) au fost de success pentru tarile din regiunea Europei Centrale si de Est

- Aderareala Uniunea Europeana in anul 2004 a avut un effect pozitiv asupra ratei de expansiune economica

- Toate tarile aflate i procesul de aderare Europeana au cunoscut rate de crestere importante si peste media tarilor industrializate

Conform asteptarilor analistilor regiunea noastra va continua sa detina un ritm alert de expansiune economica, devenind una din regiunile cu rata cea mai mare de crestere.

TENDINTELE ECONOMICE NATIONALE

Politicile macroeconomice si evolutiile politice la nivel national au un efect important asupra performantelor.

Evolutia principalilor indicatori macroeconomici la nivel national indica un mediu favorabil dezvoltarii la nivel de judet.

3.1.2. EVALUAREA ECONOMIEI JUDETULUI CLUJ

PRODUSUL INTERN BRUT (PIB) LA NIVEL REGIONAL

- Se remarca o crestere semnificativa atat la nivel national cat si regional

PRODUCTIVITATEA MUNCII

- Sectorul primar (agricultura) inregistreaza o reducere a salariatilor

- Se inregistreaza o crestere relative mica a sectorului secundar (industrie)

- Crestere spectaculoasa a ponderii populatiei salariate la nivel de judet in sectorul tertiar. Sectorul tertiar retine peste jumatate din numarul de salariati la nivel de judet

INVESTITII

- Nivelul investitiilor reflecta motivatia si dinamismul sectorului economic privat si reprezinta gradul de armonizare a strategiilor de dezvoltare locale, judetene sau regionale. Ponderea cea mai mare a investitiilor straine o reprezinta investitorii din Ungaria.

• 
  Ramurile economice cele mai atractive apartin domeniilor: energetic, industrie prelucratoare, industria bunurilor de consum, precum si activitatile de transport si depozitare
  
• 
  O pozitie importanta este ocupata de sectorul de servicii prestate populatiei
  

3.1.3. INDUSTRIA JUDETULUI

- Evolutia indicatorilor productiei industriale la nivel judetean subliniaza gradul ridicat de expunere a economiei la variatiile de pe pietele internationale, fiind vorba de fluctuatiile existente pe piata petrolului sau a energiei.

- Judetul Cluj se evidentiaza prin productia de: ciment, otel brut, lapte de consum, gaze naturale extrase, hartie, cherestea, etc.

INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DIN JUDET

- Un rol important il constituie constructia de locuinte

- Comunele din zona de munte reprezinta o atrativitate pentru constructia locuintelor/ caselor de vacanta: Belis, Baisoara, Rasca, etc.

- Zona situata in proximitatea orasului reprezinta atractivitate pentru investitia inlocuinte, tocmai prin apropiereafata de centrul urban: comunele Apahida, Floresti, Feleacu, Baciu – in jurul Municipiului Cluj-Napoca; Sandulesti sau Tureni in vecinatatea Turzii; Cuzdrioara in apropierea Municipiului Dej.

COMERTUL EXTERIOR

- Se asista la cresteri semnificative a importurilor in defavoarea volumului de productie marfa exportat

- In ultimii 4 ani valoarea productieie industriale realizate la nivelul Judetului Cluj a cunoscut o crestere constanta

- La export principalele produse livrate au fost: lemn, hartie, imbracaminte, tricotaje, incaltaminte, produse cromice, masini si aparate, echipamente electrice, mobile, instrumente si aparate optice, produse din fonta, fier si otel

- Valoarea marfurilor importate a depasit valoarea marfurilor exportate, respective 727,0 mil. EURO (in anul 2004)

- Au fost importate : produse farmaceutice, materiale plastice, piei brute, hartie, cartoane, bumbac, fire sintetice, masini si aparate, echipamente electrice, instrumente si aparate optice, consumabile si uleiuri minerale, automobile, etc.

COMERTUL CU AMANUNTUL

- se remarca cresteri valorice ale comertului cu amanuntul incepand din anul 2001, corelat cu cresterea puterii de cumparare a populatiei

3.1.4. AGRICULTURA SI DEZVOLTAREA RURALA

- Diversitatea productiilor agricole a comunelor reprezinta caracteristica definitorie a agriculturii judetului

- Exploatatii agricole mici caracterizate de practicarea unei economii de subsistenta si diversitate in alegerea tipurilor de culture agricole

- Surplusurile de productie sunt mici

- Resurse umane reduse datorita migratiei rural – urban

- Fenomenul de comas a terenurilor foarte redus conduce la faramitarea activitatilor antreprenoriale in domeniul agricol

- Surplusurile sunt convertite in produse necesare traiului prin intermediul pietelor agroalimentare fiind prea mici pentru a putea fi convertite in mijloace de productie pentru a rentabiliza exploatatia agricola

- Cu cat urcam pe scala altitudinii geografice cu atat volumul si gama productiilor agricole scad: comunele ce apartin arealului muntilor apuseni se incadreaza in grupa ce insumeaza cote inferioare ale productiei agricole

- Rentabilizarea activitatilor zootehnice este in mare masura dependenta de gradul de prelucrare pe plan local a produselor animaliere in unitati industriale de capacitate mica si mijlocie

Capitolul 3.2.

POPULAŢIA, RESURSE UMANE, LOCUIREA ŞI CALITATEA VIEŢII
3.2.1. POPULAŢIA ŞI RESURSELE UMANE

I. EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA POPULAŢIEI
Se observă o scădere a populaţiei tuturor unităţilor urbane.

In mediul rural, avem:

- 9 comune cu peste 5.000 locuitori,

- 10 comune între 4001-5000 locuitori,

- 7 comune între 3001-4000 locuitori,

- 20 comune între 2001-3000 locuitori,

- 29 comune cu până la 2000 locuitori.
Se menţine puternicul decalaj între populaţia rurală şi cea urbană în procesul de îmbătrânire.

II. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI

Rata brută de natalitate din judeţul Cluj a ajuns la 8,3‰ în 2003, valoare cea mai scăzută din Transilvania şi sub media naţională.

Din punctul de vedere al evoluţiei populaţiei, judeţul Cluj şi-a păstrat poziţia demografică pe plan naţional în ultimul deceniu, ocupând acelaşi loc 7 după Municipiul Bucureşti şi judeţele Bacău, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Prahova. Populaţia totală a judeţului Cluj, între ultimele două recensăminte a înregistrat o scădere de 4,56%. Între 1992-2002 se înregistrează pierderi proporţional echivalente în cele două medii: numărul orăşenilor scade cu circa 5% iar cel al sătenilor cu 4% în cei 10 ani. Toate oraşele cunosc un declin de populaţie, cel mai mic, proporţional, fiind caracteristic capitalei de judeţ.

3.2.2.LOCUIREA
Structura fondului actual de locuinţe este determinată de structura fondului de locuinţe de dinainte de 1989.

Majoritatea locuinţelor (47,2%) din judeţul Cluj sunt amplasate în clădiri de tip bloc.Majoritatea locuinţelor din mediul urban (60%) sunt amplaste în clădiri de locuit de tip bloc.

Locuinţele din mediul rural sunt amplasate aproape în totalitate (92,78%) în clădiri de locuit individuale cu o locuinţă construite între anii 1950 –1980 de o calitate realtiv redusă.
3.2.3. CALITATEA VIEŢII

Alături de potenţialul demografic şi calitatea mediului de viaţă, posibilităţile de dezvoltare ale judeţului depind şi de natura resurselor sociale.

I. VENITURILE ŞI BUNĂSTAREA POPULAŢIEI

Conform datelor din Ancheta asupra Forţei de Muncă sintetizate în Anuarul Statistic al României, câştigurile salariale medii în judeţul Cluj au fost mai ridicate decât media din regiunea Nord-Vest şi doar puţin mai scăzute decât media naţională.

II. ŞOMAJUL ŞI ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ A ŞOMERILOR

La nivelul judeţului Cluj rata şomajului este mai scăzută decât media naţională (exceptând municipiul Bucureşti), există însă diferenţe zonale semnificative în interiorul judeţului.

Capitolul 3.3.

ÎNVATAMANT, CULTURA SI SANATATE