Capitolul I starea instanţei în anul 015 I. Activitatea instanţEI
Yüklə 197,51 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Operativitatea la nivelul instanţei
- 1.3 . Managementul resurselor umane
- 1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă.
- 1.5. Probleme generale de management al instanţei
- I.2. INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI
- I.3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE
- I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare. Practica de casare în materie civilă
|
Raportat la soluţiile pronunţate au fost în număr de 3264, rezultând o medie de 816 soluţii pe fiecare dintre cei patru judecători, comparativ cu anul 2014 când au fost pronunţate un număr de 2355, rezultând o medie de 588 soluţii pe fiecare dintre cei patru judecători. Situaţia cauzelor soluţionate pe judecători (pe materii juridice) rezultă din tabelul de mai jos:
Din datele arătate mai sus rezultă faptul că încărcătura pe judecător a crescut de la 588 cât a fost în anul 2014 la 816 în anul 2015. În general, Judecătoria Târgu Secuiesc are o încărcătură pe judecător relativ mare datorită numărului judecătorilor care funcţionează în instanţă şi mai cu seamă datorită imposibilităţii de a înfiinţa complete specializate. Pe lângă activitatea de judecată fiecare dintre judecători a îndeplinit şi atribuţii specifice în legătură cu compartimentele instanţei, în legătură cu învăţământul profesional, conform distincţiilor de mai sus. Operativitatea la nivelul instanţei În cursul anului 2015 s-au aflat pe rolul instanţei un număr de 269 cauze penale şi un număr de 3163 cauze civile, la care s-a adăugat stocul existent la data de 31.12.2014 (124 cauze penale, respectiv 779 cauze civile) în total 393 cauze penale şi 2942 cauze civile, care au fost repartizate judecătorilor conform distincţiilor sus arătate şi tabelului anexă. Comparativ, în cursul anului 2014 s-au aflat pe rolul instanţei un număr de 293 cauze penale şi un număr de 2306 cauze civile, la care s-a adăugat stocul existent la data de 31.12.2013 (66 cauze penale, respectiv 593 cauze civile) în total 359 cauze penale şi 2.899 cauze civile. Operativitatea generală a fost 76,87 % în 2015 faţă de 74,53% în 2014, faţă de 81,88 % în 2013, faţă de 85,01 % în 2012 şi faţă de 87,09 % în 2011. În anul 2015 operativitatea în penal a fost de 83,976 %, iar în civil a fost de 76,15 %. Centralizând aceste date rezultă faptul că faţă de anul 2014 operativitatea a crescut cu 2,34 procente deşi numărul cauzelor înregistrate a fost mai mare în procent de 29,13%. Analizând datele comparative şi pe anii 2013, 2012 şi 2011 rezultă o creştere semnificativă atât a cauzelor înregistrate cât şi a celor soluţionate şi o scădere importantă a numărului cauzelor suspendate. Datele arătate mai sus rezultă din tabelele anexă. 1.3 . Managementul resurselor umane În anul 2015 schema de judecători a fost completă, fiind ocupate toate cele 4 posturi de judecători. De asemenea şi schema personalului auxiliar de specialitate şi cel conex a fost completă. Din cei 9 grefieri, 7 grefieri de şedinţă participă efectiv la şedinţele de judecată, un grefier este delegat la Biroul de Executări Penale şi Contravenţionale, şi grefierul şef. În Arhiva – Registratura instanţei şi-au desfăşurat activitatea 2 grefieri arhivari. În plus, au lucrat doi aprozi, şoferul instanţei şi muncitorul de întreţinere ce fac parte din personalul conex. Specialistul IT şi-a desfăşurat activitatea în subordinea Tribunalului Covasna, în anul curent ajutând semnificativ munca grefierilor mai ales în privinţa utilizării aplicaţiei ECRIS şi aplicaţiei MICROSOFT-Office (formatare, corectare text etc.). A remediat de îndată problemele tehnice semnalate mai ales de grefierii de şedinţă, la fel a ajutat la utilizarea sistemului de arhivare electronică SAE, la înregistrarea şedinţelor de judecată şi la alte activităţi ce aparţin domeniului informatic. Grefierii de şedinţă, de regulă, au intrat în şedinţă o dată la două săptămâni. Acest interval le asigură timpul necesar pentru a introduce în programul informatic ECRIS datele complete ale părţilor, adresele, citaţiile, actele, pentru a întocmi încheierile de şedinţă şi pentru a studia dosarele. 1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă. Prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficienţa activităţii instanţelor, constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii instanţelor sunt următorii : a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual; b) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe; c) Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de !a înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual; d) Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul procesual fond) – reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final; e) Redactările peste termenul legal – reprezintă procentul instanţei respective de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre. Întrucât programul de statistică STATIS CENTRAL la data întocmirii prezentului bilanţ nu conţine actualizările pe lunile noiembrie şi decembrie 2015, vom prezenta mai jos indicatorii de eficienţă ce vizează perioada l ianuarie 2015 – 31 octombrie 2015, date care rezultă din programul statistic central susmenţionat. Gradul de eficienţă la indicatorul rata de soluţionare a dosarelor:
Gradul de eficienţă la indicatorul stocul de dosare:
Gradul de eficienţă la indicatorul ponderea dosarelor închise într-un an:
Gradul de eficienţă la durata medie de soluţionare:
Gradul de eficienţă la redactări peste termen:
Cumulând cei cinci indicatori, concluzionăm că în perioada analizată, instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă „foarte eficient”. 1.5. Probleme generale de management al instanţei În anul curent s-a efectuat zugrăvirea interioară a instanţei, inclusiv şi ale încăperilor folosite de Biroul de carte funciară Târgu Secuiesc, respectiv ale uşilor şi ferestrelor interioare. A fost înlocuită centrala termică. S-a efectuat un gard despărţitor învecinată cu fosta fabrică de panificaţie. Instanţa a fost dotată cu două monitoare ce urmează a fi instalate deasupra uşilor de acces în sălile de judecată. La insistenţa Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului Covasna, am solicitat montarea unui monitor la postul de pază din incinta clădirii şi modificarea sistemului de supraveghere. S-ar impune dotarea instanţei cu un aparat de aer condiţionat pentru sala mare de şedinţă şi birourile aflate pe partea vestică a clădirii. Instanţa a beneficiat de existenţa calculatoarelor, a imprimantelor, a copiatoarelor, a faxului, a multifuncţionalei, a aparatului de aer condiţionat care deserveşte camera serverelor. Judecătorii şi grefierii au avut la dispoziţie accesul la internet şi la legislaţia actualizată la zi în sistemul LEX, aplicaţia informatică ECRIS. Munca instanţei a fost înregistrată în programul ECRIS IV. Grefierii respectând circulara CSM nr. 20890/21.10.2015 şi art. 105 alin.1 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/17.12.2015, omit inserarea în programul ECRIS a datelor personale ale justiţiabililor, respectiv în cazul încuviinţărilor de executare silită şi a învestirilor cu formulă executorie, a indicării numelui debitorilor şi nici alte date despre aceştia. În baza dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, respectiv a prevederilor Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, s-a respectat întocmai repartizarea aleatorie a cauzelor, aceasta realizându-se de grefierul şef sub coordonarea judecătorului delegat, cu întocmirea procesele verbale de repartizare, cu verificarea dacă pe rolul instanţei au mai fost înregistrate alte cereri formulate de aceleaşi părţi, având obiect şi cauză identice. S-au făcut şi menţiunile corespunzătoare în registrul special, sub semnătura persoanelor desemnate pentru repartizarea aleatorie a cauzelor. În mape separate se păstrează încheierile şi procesele verbale întocmite, dintre care unele au fost omise a fi semnate de preşedinte, fapt însă remediat de îndată. În ipoteza în care în mod justificat judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza nu se află la instanţă, măsurile pentru primul termen de judecată sunt dispuse de către preşedintele instanţei, potrivit dispoziţiilor prevăzute de Regulament. În materie penală, conform noilor coduri şi modificărilor aduse R.O.I., înainte de repartizarea aleatorie a dosarelor penale se verifică dacă vreunul dintre judecători în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi a soluţionat eventual o cerere, sesizare în faza urmăririi penale referitoare la dosarul respectiv, situaţie în care la dispunerea preşedintelui instanţei se blochează completul în cauză. În toate cauzele s-a respectat principiul continuităţii în judecarea cauzelor, inclusiv la cele repartizate în perioada vacanţei judecătoreşti.
Atât judecătorii cât şi grefierii au beneficiat de spaţii corespunzătoare desfăşurării activităţii. În urma zugrăvirii interiorului clădirii, instanţa prezintă un aspect ordonat şi plăcut, urmând a fi eventual renovat şi partea exterioară a clădirii, fiind vorba de o construcţie veche se impune eliminarea igrasiei, apărut după renovarea clădirii efectuată în cursul anilor 2002 – 2003. Datorită lipsei de personal la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, au fost programate pe zilele de luni, marţi şi miercuri câte două şedinţe de judecată ce s-au desfăşurat concomitent în ambele săli de judecată. I.3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE Accesul la justiţie la Judecătoria Târgu Secuiesc s-a realizat cu respectarea drepturilor conferite justiţiabililor, avocaţilor, experţilor, cererile primite fiind direcţionate la compartimentele sau instituţiile corespunzătoare. Cum s-a procedat şi în anii precedenţi, în cazul cererilor incomplete care nu pot fi înregistrate, fiind necesară restituirea pentru lămuriri, o copie este păstrată în mapă la Arhivă, iar când cererea completată şi depusă din nou, se ataşează şi cea în forma iniţială. Şedinţele de judecată sunt publice, accesul în sală a fost întotdeauna asigurat cu 30 de minute înaintea începerii şedinţei de judecată şi pe tot parcursul acesteia. Părţile şi avocaţii au posibilitatea studierii dosarelor conform dispoziţiilor legale şi cu respectarea orarului funcţionării arhivei cu publicul. S-au mai făcut excepţii în situaţii când ori justiţiabilii ori avocaţii s-au deplasat dintr-un alt oraş, când l-i s-a permis studierea dosarelor chiar şi după programul de lucru cu publicul. Părţile au beneficiat de avocat din oficiu atât în materie penală în cauzele cu asistenţă juridică obligatorie, cât şi în materie civilă (în materia ordinelor de protecţie) sau pe calea formulării cererilor de ajutor public judiciar. Accesul la justiţie s-a realizat şi prin punerea în discuţie în mod clar, pe înţelesul justiţiabililor, de către judecători, a tuturor chestiunilor privind cauza. În toate cauzele penale unde s-a impus, s-a asigurat traducerea prin interpret autorizat aflat la dispoziţia instanţei fără nici o dificultate sub acest aspect, nu s-au cauzat întârzieri în soluţionarea cauzei. Biroul pentru Relaţii cu Publicul a funcţionat corespunzător, informaţiile destinate publicului fiind afişate la loc vizibil. În cauzele unde s-a efectuat citarea prin publicitate sau procedura necesita un anumit termen de efectuare a unei publicităţi s-a realizat corespunzător, atât la sediul instanţei, cât şi la sediul Consiliilor Locale, OCPI, (de pildă în procedura uzucapiunii, declarării judecătoreşti a morţii, etc.). În cazurile de citare prin publicitate în materie civilă s-au aplicat şi dispoziţiile art. 58 C. proc. civ. privind numirea curatorului special pentru pârâtul cu domiciliul necunoscut Şi în anul 2015 la sediul Judecătoriei Târgu Secuiesc a fost organizată Ziua Uşilor Deschise, ocazie cu care s-a pus la dispoziţia celor interesaţi pliante şi broşuri.
La Judecătoria Târgu Secuiesc, numărul cauzelor civile soluţionate în anul 2015, s-a ridicat la cifra de 2934 dosare, dintre care au fost atacate cu apel şi recurs un număr de 277 de cauze. Analiza practicii de casare s-a efectuat pe baza dosarelor restituite din căile de atac şi evidenţiate în registrul de practică de casare ţinut la nivelul judecătoriei. Aşadar, la nivelul anului 2014 s-au soluţionat un număr de 2934 cauze civile. La practica de casare s-a înregistrat un număr de 256 de cauze, din care 211 cauze atacate cu apel, 42 cauze atacate cu recurs, 2 cauze atacate atât cu apel cât şi cu recurs şi 1 cauză atacată prin alte căi de atac. Analizând statistic, cauzele atacate reprezintă un procent de 8,73 % din totalul cauzelor civile soluţionate. Comparativ, în anul 2014, numărul cauzelor atacate - 235 a reprezentat un procent de 11,08 % din numărul cauzelor soluţionate – 2120. Din cele 256 hotărâri atacate, în cursul anului 2015, au fost desfiinţate un număr de 73 hotărâri, ceea ce reprezintă un procent de 24,44% raportat la numărul hotărârilor atacate. În anul 2015, nu s-au înregistrat cauze casate cu trimitere spre rejudecare, spre deosebire de anul 2014, când un număr de 9 hotărâri au fost casate cu trimitere, ceea ce a reprezentat un procent de 3,83 % raportat la numărul hotărârilor atacate în anul 2014. Raportat la anul 2014, procentul hotărârilor desfiinţate în calea de atac a scăzut de la 33,62 % la 27,44% . Din totalul hotărârilor atacate au fost menţinute un număr de 183 de hotărâri, comparativ cu anul 2014 când au fost menţinute un număr de 156 de hotărâri. Comparativ cu anul 2014, când au fost atacate un număr de 235 hotărâri, în anul 2015 au fost atacate un număr de 256 hotărâri. Per total, în anul 2015 indicele de casare raportat la hotărârile atacate este de 27,44% faţă de 33,62% în anul 2014, iar indicele de casare raportat la numărul hotărârilor pronunţate este de 2,49% faţă de 3,73% în anul 2014 şi, deşi numărul hotărârilor atacate în cursul anului 2015 a fost mai mare cu 21 de hotărâri, indicele de casare raportat la hotărârile atacate a scăzut cu 6,18%, iar indicele de casare raportat la hotărârile pronunţate a scăzut cu 1,24%. Se remarcă astfel o îmbunătăţire a indicelui de calitate comparativ cu anul precedent, datorat atât efortului susţinut al judecătorilor de a îmbunătăţi calitatea hotărârilor pronunţate, cât şi a contribuţiei seminariilor de învăţământ profesional organizate la nivelul Curţii de Apel Braşov, la care judecătorii acestei instanţe au participat constant. Printre motivele de nelegalitate şi netemeinicie pentru care s-au casat hotărârile amintim următoarele: - interpretarea greşită de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 371 alin. 1C.proc. civ. de la 1865 referitoare la momentul încetării executării silite, respectiv, posibilitatea emiterii de noi acte de executare silită după momentul plăţii integrale a debitului urmărit; - reindividualizarea sancţiunii contravenţionale în apel; - greşita interpretare a situaţiei de fapt; - nerespectarea de către instanţa de fond a Deciziei ICCJ RIL nr. 10/2013, referitoare la modalitate de comunicare a procesului-verbal de contravenţie; - greşita interpretare de către instanţa de fond a noţiunii de culpă procesuală în cadrul unei cereri de acordare a cheltuielilor judiciare pe cale separată; - s-au administrat probe noi în apel; - greşita respingere a excepţiei necompetenţei generale a instanţei în cadrul unei plângeri împotriva încheierii de carte funciară; - utilizarea grilei de preţuri medii aferente altui judeţ decât cel ce impunea în speţă; - încălcarea de către instanţa de fond a principiului nemijlocirii administrării probelor; - greşita interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la reducţiunea liberalităţilor; - greşita aplicare a legii în ceea ce priveşte ordinea de soluţionare a excepţiilor procesuale şi neobservarea puterii de lucru judecat; - soluţionarea greşită a excepţiei tardivităţii, ceea ce a condus la soluţionarea procesului fără a se intra în judecata fondului; - aplicarea retroactivă a dispoziţiilor referitoare la stabilirea venitului minim, prezumat, pentru stabilirea pensiei de întreţinere datorate minorului; - greşita soluţionarea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune; - greşita interpretare a dispoziţiilor de drept material , referitoare la stabilirea subiectului activ al contravenţiei; - greşita calculare a pensiei de întreţinere, prin raportare la venitul minim brut pe ţară, şi nu cel net cum prevăd dispoziţiile legale; - neobservarea de către instanţa de fond a unei cereri ce a întrerupt termenul de perimare; - greşita stabilirea situaţiei de fapt, greşita aplicare a dispoziţiilor legale referitoare sa rectificarea cărţii funciare, respectiv la legea civilă aplicabilă în timp; - s-a renunţat la judecată în apel; - nerespectarea de către instanţă a cadrului procesual fixat de parte, acordând mai mult decât s-a cerut în sensul acordării cheltuielilor de judecată, deşi nu s-au cerut; - nelegalitate cu privire la modalitatea de partaj a bunurilor comune dispusă de către instanţă; - nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la partaj; - neconcordanţe între considerente şi dispozitiv, sub aspectul cuantumului pretenţiilor stabilite a fi plătite de către intimat; -greşita aplicare a prevederilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 ( neidentificarea exactă a vechiului amplasament); - insuficienţa materialului probator administrat la instanţa de fond, lipsa indicării argumentelor de drept pe care s-a fundamentat soluţia, în considerentele hotărârii; - interpretarea greşită a dispoziţiilor legale referitoare la servitute; - greşita stabilire a cadrului procesual de către instanţa de fond, pronunţarea Deciziei RIL 6/2015 a ÎCCJ; - lipsa administrării unui probatoriu convingător de către instanţa de fond; - neaplicarea principiului retroactivităţii legii contravenţionale mai favorabile; - greşita interpretare a normelor de drept material ( OG 2/2001), a probelor şi a momentului săvârşirii faptei contravenţionale; - acordarea în mod greşit a dobânzii legale alături de penalităţile de întârziere contractuale.
|