Capitolul III

III.1.3 Programul de jocuri didactice ,, Învăţăm jucându-ne’’

,,Jocul copilului nu este numai o oglindă fidelă a personalităţii sale in formare, ci poate fi utilizat si ca auxiliar educativ si chiar să servească drept bază metodelor de predare”

(E.Planchard)

Pe parcursul anilor şcolari 2007-2008 şi 2008-2009 am studiat valenţele formative ale jocului didactic în speranţa că vor fi luminate feţele, dar şi minţile copiilor, uneori plictisiţi, rutinaţi de o învăţare searbădă a unor cunoştinţe rigide, aride.

Am conceput în acest sens programul,,Învăţăm jucându-ne’’, un program de jocuri didactice la disciplinele matematică, limba română şi educaţie civică, valorificând astfel experienţa didactică personală.

Am organizat jocuri didactice cu succes la orice tip de lecţie, in orice moment al lecţiei si în orice clasă a ciclului primar .

Am constatat faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostinţelor, a relaţiilor de cunoaştere a adevărurilor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii.

Prin folosirea jocurilor didactice la clasa mea am antrenat la elevi operaţiile gândirii, s-a dezvoltat spiritul de echipă, am asigurat astfel un climat favorabil pentru o însuşire mai rapidă şi temeinică a cunoştinţelor. Jocul didactic poate fi privit ca modalitate concretă de stimulare a interesului elevilor pentru disciplinele de învăţământ. În acest sens, jocurile didactice folosite de mine la clasă au avut ca sarcini :

• 
  Completarea,, pătratelor buclucaşe”
  

• 
  Să formeze cuvinte noi
  

• 
  Să găsească însuşirile unor substantive
  

• 
  Să completeze rebusuri şcolare
  

• 
  Să fie ghizi într-o excursie imaginară
  

Interesul pentru activitatea ludică a declanşat un efort susţinut din partea tuturor elevilor mei, indiferent de nivelul dezvoltării sau pregătirii lor.Fiecare elev din clasa mea a simţit că pătrunde în miezul noţiunilor, că trăieşte bucuria fiecărui succes, implicându-se efectiv si afectiv, şi astfel au prezentat interes si dragoste pentru învăţare.

Mi-am ales aceste trei discipline de învăţământ din trei arii curriculare diferite şi am folosit tot felul de jocuri didactice din clasificarea prezentată la începutul lucrării. Voi prezenta în continuare pe discipline jocurile didactice folosite în cadrul programului:

III.1.3.1,, Învăţăm jucându-ne la limba română’’
Jocul didactic este un procedeu activ, mult practicat în ciclul primar. Jocul, activitate cognitivă specifică copilăriei, îl pune pe şcolarul mic în situaţia unei intense activităţi intelectuale şi asigură o asimilare reală a noţiunilor, regulilor, o însuşire activă şi conştientă a cunoştinţelor.

Folosit cu măiestrie, jocul crează un cadru organizatoric, care favorizează dezvoltarea interesului elevilor, a spiritului de investigare şi formarea deprinderilor de folosire spontană a cunoştinţelor dobândite.

A învăţa copiii să citească şi să scrie este un proces complex şi de lungă durată. A citi înseamnă a descifra mesaje, transpunând structuri grafice în structuri sonore şi mintale, purtătoare de sensuri. Scrierea înseamnă încifrarea unui mesaj, adică reprezentarea gândurilor, ideilor prin semne grafice. Însuşirea citit-scrisului până la nivel de deprinderi se realizează prin exersarea riguroasă şi sistematică a componentelor ce stau la baza constituirii lor.

În activitatea de fiecare zi a copilului jocul ocupă locul preferat. Aşa cum adultul se simte împlinit prin munca sa, copilul se simte mare prin succesele sale ludice.

A ne întreba de ce pentru copil, aproape orice activitate este joc, înseamnă a ne întreba de ce este copil.

Cunoscând locul pe care îl ocupă jocul în viaţa copilului, este uşor de înţeles eficienţa folosirii lui în procesul instuctiv educativ.

În şcoală, motivaţia intrinsecă pentru învăţătură nu apare la comandă, iar angajarea obţinută prin constrângere poate avea efecte secundare îngrijorătoare.

Elementele de joc, încorporate în lecţie, garantează captarea atenţiei elevilor pe tot parcursul activităţii didactice şi înlătură plictiseala, considerată „păcatul de moarte al predării” (Herbart).

Jocul este şi un mijloc eficient de educaţie: disciplinează fără constângere pe jucător atât sub aspectul desfăşurării acţiunilor obiective, cât şi sub raportul comportamentului social.

Iată câteva jocuri didactice folosite pentru îmbogăţirea expresivităţii vorbirii, activizarea vocabularului şi stimularea creativităţii elevilor.

Pentru verificarea însuşirii grupurilor de litere am organizat jocul:

„Unde se potriveşte?”

Am prezentat elevilor câteva desene şi le-am cerut să denumească ce văd şi să spună DA în căsuţa care arată grupul de litere conţinut de cuvânt.

Material:fişe pe care sunt scrise grupurile de sunete ca: ea, ia, ie, oa, ua, uă.

Sarcina: să formeze cuvinte, pe urmă enunţuri care să se refere la o călătorie cu trenul.

Desfăşurarea jocului: copiii primesc fişele, compun cuvinte, pe urmă enunţuri.

Jocul este sub formă de întrecere.

După mai multe exerciţii am putut organiza cu copiii jocuri didactice cu cuvinte omonime.

„Găseşte mai multe înţelesuri”

Este un joc care are ca scop precizarea înţelesului cuvintelor cu aceeaşi formă, dar înţeles diferit. Am folosit ca material didactic cuvinte ca: toc, cot, pui, pod, cap.

Sarcina didactică: rostirea cuvântului după anumite înţelesuri sugerate.

Desfăşurarea jocului: se scoate un elev din clasă. Învăţătorul împreună cu elevii aleg un cuvânt, de exemplu cuvântul toc. După alegerea cuvântului, copilul de afară este adus în clasă şi în mod organizat i se spun două sau mai multe înţelesuri ale aceluiaşi cuvânt. Elevul trebuie să ghicească despre ce cuvânt este vorba.

De exemplu: cu el se scrie, se află la fiecare uşă etc, până când elevul ghiceşte. Dacă nu ghiceşte, i se dau lămuriri suplimentare.

Se procedează la fel şi cu alte cuvinte omonime.

Sinonimele contribuie la precizarea vocabularului şi măreşte simţitor potenţialul expresiv al limbii. Copiii sunt conduşi să înţeleagă şi să observe că unele cuvinte pot fi înlocuite în vorbire cu altele, cu acelaşi înţeles.

De exempu: copilaş – bebeluş – prunc – pui de om