Capitolul III
Yüklə 230,27 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Scopul jocului este dezvoltarea gândirii şi formarea deprinderii de a scrie corect ;
- Jocul cuvintelor
- Jocul „ Schimbaţi litera (sau silaba ) !”
- Jocul „ Cuvântul interzis”
- Jocul „ Cum se spune ”
- Jocul „ Să completăm propoziţia !”
- Jocul „ Unde ”
Se împart elevii în grupe , după bănci . Se împarte şi tabla cu cretă colorată Învăţătorul pronunţă un sunet corespunzător unei litere, cerând elevilor să se gândească şi să spună cuvinte care încep cu sunetul dat. Se cer mereu cuvinte noi, frumoase, alese .Elevul care-l spune trebuie să şi îl explice –cu ajutorul învăţătorului– şi primeşte câte un punct pe tablă. Câştigă rândul de bănci cu mai multe puncte. Jocul „Să compunem cuvinte !” Acest joc are ca scop recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate , deprinderea de a forma cuvinte noi ; Am folosit jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi albastru; Se împart elevii în două echipe . O echipă va primi jetoanele scrise cu roşu , alta cele scrise cu albastru . Învăţătorul spune un cuvânt . Elevii care au literele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul , vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza pe echipe , astfel încât să formeze cu literele de pe jetoanele de aceeaşi culoare cuvântul auzit . Exemplu : - învăţătorul spune cuvântul “ sat ” Vor ieşi copiii cu jetoanele : S A T Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct . Jocul se reia cu formarea altor cuvinte . Căştigă echipa cu cele mai multe puncte . Observaţii : - nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau mai multe ori . Jocul „Scrie cuvântul cu litera indicată !”
Variantă : - se poate scrie pe tablă o singură literă . Copilul care va scrie corect cele mai multe cuvinte începând cu litera respectivă va fi câştigător . Jocul cuvintelorAm folosit acest joc pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea rapidităţii în deprinderea de a scrie corect; Învăţătorul cere elevilor ca , până la semnalul “ gata ” pe care îl va da , să scrie în caiete cuvinte cu sens opus . Exemplu : mare - mic frumos - urât vesel - trist tânăr - bătrân După cinci minute învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris mai multe asemenea perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe , le citeşte , fiind declarat căştigător .
alb – negru şcoală – şcoli mare – mic carte – cărţi scurt – lung om – oameni bun – rău fântâna – fântânile sus – jos cucul – cucii aproape – departe albina – albinele „Eu spun multe, tu spui una” „Cum poate fi?” stupii – stupul Cum poate fi codrul? (des, verde, dimineţile – dimineaţa întunecos, uscat, pustiu ...) bujorii – bujorul privighetorile – privighetoarea norii – norul trandafirii – trandafirul păsările – pasărea
Este un joc folosit pentru activizarea şi îmbogăţirea vocabularului , dezvoltarea capacităţii de selectare, a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului; Acest joc are ca sarcină didactică formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei silabe; Ca material didactic am folosit ilustraţii reprezentând diferite obiecte, animale etc. ( casă, ramă, pană, toc ); Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv .În cazul în care se desfăşoară individual, învăţătorul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două minute, după care cheamă primul concurent la tablă şi prezintă o ilustraţie. Elevul o priveşte, o denumeşte, scrie cuvântul pe tablă şi după aceea, prin schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi număr de litere, pe care le va scrie unele sub altele. La semnalul conducătorului de joc, elevul se opreşte şi face aprecierea. Pentru activizarea tuturor elevilor, pentru fiecare grup de 3–4 elevi care vor lucra la tablă, învăţătorul va alege o comisie formată din doi membri care va face aprecierea. Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un punct. Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte. Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea primei silabe, apoi a ultimei . Când jocul se desfăşoară în colectiv, se dau copiilor foi de hârtie. Toţi vor scrie cuvântul de pe tablă, apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate conform regulei. La semnalul dat de învăţător, copiii vor înceta scrierea cuvintelor. Învăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite. Pe măsură ce va citi se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei. Învăţătorul va cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o linie. Când primul copil va termina de citit cuvintele scrise, alt copil le va citi pe cele rămase netăiate şi tot aşa până toţi copiii vor citi cuvintele scrise. Vor fi declaraţi câştigători acei copii care au rămas cu cuvinte netăiate. Exemple: a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau silabe: toc lan pană ramă cană loc lac rană mamă casă joc laţ cană lamă cară foc leu şină temă cade b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe : coleg copac vioară secerătoare cocoş colac viteză semănătoare covor codaş violet seninătate c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe: mare doreşte pălărie zare zâmbeşte frizerie
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit , ci să se găsească alte formulări , care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă . Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis . După ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire . Dacă se consideră necesar înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându – se 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis . Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt .
Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ? Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa I . Întrebare : - În ce bancă stă elevul Ionescu ? Răspuns : - Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X . Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ? Răspuns : - Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care suntem noi acum .
Întrebare : - Când se topeşte zăpada ? Răspuns : - Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii . Întrebare : - Când înfloresc ghioceii ? Răspuns : - Când se topeşte zăpada . Întrebare : - Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie ? “ Primăvară , primăvară, Vino iar la noi în ţară ! ” Răspuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă . Întrebare : - Când vin păsările călătoare ? Răspuns : - Când încep să înflorească pomii . Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului . La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă de multă fantezie .
reproducerea orală sau scrisă a unor expresii . Sarcina didactică : - completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens figurativ . Pentru buna desfăşurare a jocului , conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii uzuale , în care , pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ .
Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb ) Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben ) . . . . . . ca plumbul . ( greu ) Se dă copiilor câte o foaie de hârtie . Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din paranteză şi se acoperă . Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din propoziţii pentru exemplificare . ( A văzut negru în faţa ochilor . ) Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor (timpul va fi acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă, cca 3 minute pentru fiecare exemplu ). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie, se descoperă exemplele şi jocul începe. Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului dat , se adună foile , se citesc de către învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv . Pentru fiecare exemplu bine completat se acordă un punct, iar cele greşite sau necompletate nu se punctează. Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum de puncte .
tul sau predicatul , realizarea acordului între subiect şi predicat . Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele sau predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau predicatul potrivit. Cine va completa spaţiile corect şi va realiza şi acordul dintre subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat .
. . . . . . merge la şcoală . ( elevul ) . . . . . . coase haina . ( croitorul ) . . . . . . stopeşte floarea . ( grădinarul ) . . . . . . face mâncare . ( bucătarul )
Fetiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu păpuşa . ( merge ) Ionel . . . . . . . . . . . temele la matematică . ( scrie ) Albina . . . . . . . . . . din floare în floare . ( zboară ) Pisica . . . . . . . . . . .şoareci . ( prinde )
voltarea atenţiei , a gândirii , a imaginaţiei . Sarcina didactică: - formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepozi- ţiilor: pe , în , la , sub , după , lângă , cu , între , peste , până , spre . Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 7 – 9 elevi ( A şi B ). Pentru fiecare răspuns se acordă un minut . În exemplele date elevii nu au voie să repete prepoziţia . Se scriu 6 prepoziţii pe tablă, după care învăţătorul cere unui elev din grupa B să spună un cuvânt care să denumească un obiect, aparat, animal etc. Cuvântul este preluat de membrii grupei A. Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care să se includă cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă. Pentru un răspuns bun se acordă grupei 1 punct, se scade unul dacă este greşit. Se continuă în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei A, după care se totalizează punctele urmând la joc grupa B ( după ce s-au inversat sau imtrodus prepoziţii noi ) . O prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta . Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim . Exemplu : - grupa B a spus cuvântul “ maşină ”. Membrii grupei A vor putea formula propoziţii de tipul următor : Maşina este în garaj . O maşină se află pe stradă . Merg cu maşina spre Cluj . Patru maşini sunt trase lângă garaj . A trecut cu maşina peste trambulină . Stau în maşină până vii tu . Jocul „Cuvinte perechi” Scop: - activizarea vocabularului, consolidarea cunoştinţelor despre sinonime, antonime. Sarcina didactică: - formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător, formarea perechilor de cuvinte cu sens opus. Material didactic: - jetoane cu cuvinte scrise. Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi de cuvinte cu sens asemănător (opus). Vor câştiga elevii care au găsit cele mai multe perechi de cuvinte şi aşezate corect . a) arbore - copac gri - cenuşiu ţară - patrie
„Joc în romb” Scopul: activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei, familiarizarea elevilor cu componenţa grafică şi sonoră a cuvintelor. Sarcina didactică: cere elevilor să găsească şi să aşeze într-o anumită ordine cuvinte formate din anumite silabe iniţiale sau finale. Desfăşurare: Jocul poate fi jucat de mai mulţi elevi. Primul dintre jucători scrie în colţul de sus al unui romb, un cuvânt format din două silabe. Jucătorul următor scrie un cuvânt nou format tot din două silabe, folosind în cuvântul nou prima sau a doua silabă din cuvântul scris de primul jucător. Când foloseşte prima silabă, cuvântul cel nou se formează în stânga; când foloseşte a doua silabă cuvântul cel nou se formează în dreapta. Tehnica acestui joc este următoarea: prima silabă a cuvântului scris la început, devine silaba ultimă a noului cuvânt format în stânga şi aşa mai departe până la completarea jumătăţii de sus a rombului. De la jumătatea rombului în sus, jucătorii folosesc la formarea de noi cuvinte, ultima silabă a cuvântului din stânga şi prima silabă a cuvântului din dreapta, urmând astfel până la sfârşitul jocului, care trebuie să se încheie printr-un cuvânt cu sens format din ultima silabă a cuvântului din stânga şi prima silabă a cuvântului din dreapta. E de dorit ca, pe cât este cu putinţă, cuvintele să se repete cât mai puţin sau să nu se repete deloc. Cine face primul romb, acela a câştigat. Jocul poate fi jucat şi pe tablă. Fiecare elev trece şi completează silaba următoare. Jocul „Cuvinte distractive” Scopul: îmbogăţirea vocabularului elevilor, dezvoltarea atenţiei, a perspicacităţii. Jocul se desfăşoară în colectiv. Învăţătorul va cere elevilor să asculte întrebările puse, iar pe hârtie se scriu răspunsurile corecte. Câştigă cel care a răspuns corect. 1. Prin adăugarea unei litere la denumirea unei arme străvechi de luptă, obţinem denumirea unei grădini publice: ARC – PARC 2. Denumirea cărei cifre de la 1 la 10 devine un aliment prin înlocuirea literei de la începutul ei ? ŞAPTE – LAPTE 3. Prin schimbarea literei de la începutul denumirii unei ape stătătoare se capătă următoarele sensuri:
Jocul „Găseşte cuvântul opus !” Scopul: În acest joc se urmăreşte îmbogăţirea vocabularului activ şi a expresivităţii limbajului. Sarcina: cere elevilor să recunoască antonimele unor cuvinte şi să le integreze în propoziţii. Material didactic: un disc de carton împărţit în 8-10-12 părţi egale, în care se vor scrie cuvinte care au antonime: prieten, cald, bun, atent, silitor, etc. În centrul discului se va fixa o săgeată în poziţie orizontală. Jocul se poate desfăşura individual sau pe grupe. Un elev vine şi învârte discul până ce aduce un cuvânt în dreptul săgeţii. Citeşte cuvântul cu voce tare şi formulează o propoziţie folosind un cuvânt opus celui indicat de săgeată. Aprecierea se face cu participarea membrilor grupei adverse. Nu este voie să se repete o propoziţie deja formulată. Se acordă câte două puncte pentru răspunsurile corecte. Câştigă cine a acumulat mai multe puncte. 
Jocul „Cei mai isteţi” Scopul: consolidarea cunoştinţelor despre genul şi numărul substantivelor, utilizând corect formele flexionare ale substantivelor în comunicare. Sarcina didactică: găsirea unor substantive de un anumit gen sau număr, indicat de conducătorul jocului. Material utilizat: o minge Jocul se desfăşoară pe grupe de 8-10 elevi ce vor fi chemaţi pe rând în spaţiul din faţa clasei. Grupa va forma un cerc în jurul învăţătorului. Acesta va arunca mingea spre un anumit elev care după ce a prins-o, are la dispoziţie 5 secunde pentru a da un exemplu de substantiv comun al cărui gen sau număr îl va anunţa învăţătorul. Jocul începe. Pentru ca răspunsurile să fie bune, copiii trebuie să prindă mingea, să dea un exemplu corect, să se încadreze în timp şi să arunce mingea înapoi. Orice neatenţie atrage după sine eliminarea din joc. Se începe cu substantive de gen feminin. Dacă răspunsul respectă regulile stabilite, copilul rămâne în joc, în caz contrar trece în bancă şi jocul continuă până rămân 2-3 elevi. Se anunţă încetarea jocului, iar elevii rămaşi în joc trec într-o parte. Se procedează identic şi cu celelalte grupe, iar în final se va forma o grupă din toţi aceia care au fost selecţionaţi. Se procedează la fel şi cu ei, până rămân 2-3 elevi, evidenţiaţi cu toată căldura. După primul joc se schimbă genul substantivelor spuse de copii. (Se poate cere şi substantive de un anumit număr). Jocul „Când faci, ai făcut, vei face aşa?” Scopul: exersarea deprinderii de a folosi corect timpurile verbului în diverse construcţii, utilizând adecvat cuvintele, în funcţie de tema abordată într-o situaţie de comunicare şi dezvoltarea gândirii asociative şi a atenţiei voluntare. Sarcina didactică: folosirea corectă a timpurilor verbului prin descrierea adecvată a acţiunilor specifice tablourilor prezentate. Material utilizat: tablouri cu acţiuni desfăşurate în diferite anotimpuri ale anului. Jocul se desfăşoară în colectiv. Se prezintă elevilor tablourile, iar pe baza acestora, copiii vor alcătui propoziţii dezvoltate. Exemplu: pe baza unui tablou de primăvară, un elev spune propoziţia: “Maria culege ghiocei gingaşi” (verbul la timp prezent). Conducătorul jocului adresează întrebarea: “Tu când ai făcut (vei face) aşa?”, la care elevul numit trebuie să răspundă în propoziţii cu verbul la timpul cerut de întrebare. “Eu am cules ghiocei gingaşi astă primăvară” sau “Eu voi culege ghiocei gingaşi la primăvară”. În acelaşi mod se continuă şi cu celelalte tablouri. În felul acesta, elevii sunt puşi în situaţia de a trece verbul din propoziţii la timpurile modului indicativ.
Scopul: consolidarea deprinderii de a folosi corect pronumele personale la singular, utilizând corect aceste forme flexionare ale părţilor de vorbire în cadrul propoziţiilor construite. Sarcina didactică: găsirea unor răspunsuri la întrebările puse de conducătorul jocului, utilizând pronumele personale la numărul singular. Regula jocului prezintă numai folosirea pronumelor, nu a numelor proprii. Elevii se învârtesc în cerc la rostirea întrebării: “ce ştii despre mine?” elevul numit are sarcina de a formula o propoziţie în care să se arate o însuşire a conducătorului jocului, folosind, pronumele personal cerut. (Eu ştiu că tu eşti un băiat harnic.) Dacă răspunsul a fost corect, acest copil se adresează clasei: “Ce mai ştiţi despre el/ea?” (“El/ea scrie ordonat”). Conducătorul jocului este schimbat de al doilea elev, dacă acesta a răspuns corect. Jocul „Cadranul cu adjective” Pe un cadran se înscriu 12 proprietăţi ale corpurilor fizice. Sunt necesare două zaruri. Se aruncă intens unul şi se reţine cifra. Se aruncă apoi ambele deodată, se face suma şi se reţine rezultatul. Sunt astfel indicate două adjective din cadran. Într-un minim de timp (2 min.)trebuie enumerat maximum de lucruri care să întrunească cele două calităţi. Exemplu, pentru 1 şi 6 (alb şi uşor): zăpadă, foaie de hârtie, bob de orez, vată, pană etc. Pe cadran se vor înscrie următoarele proprietăţi: 1 – alb 5 – moale 9 – mlădios 2 – strălucitor 6 – uşor 10 – greu 3 – înalt 7 – mic 11 – puternic 4 – limpede 8 – roşu 12 – gros Jocurile ,, rebus” Ineditul joc dezvoltă procese psihice ale elevului :gândirea, limbajul, memoria,atenţia, creativitatea,voinţa; poate fi folosit si ca metodă/mijloc d învăţare şi evaluare sau procedeu în cadrul unei metode. Dorinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul pentru studierea disciplinelor necesare în soluţionarea cerinţelor date şi astfel rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului. Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale învăţării este importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu creşterea curbei oboselii. Mijloc activ şi eficace de instruire şi educare a şcolarului, rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice,conducând la evitarea plictiselii,dezinteresului. Folosite tot pentru activizarea vocabularului sunt deosebit de atractive şi mult îndrăgite de copii. În jocul propus spre rezolvare, elevii completând corect careul pe rândurile orizontale, vor obţine pe verticala A – B, numele părţii de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect. Pe rândurile orizontale vor completa careul cu cuvinte care exprimă însuşiri cu sensuri contrare sau asemănătoare (sinonime sau antonime) A
 1
2
3
5
6
7
8 B
Anagrama Este problema enigmistică în care prin schimbarea ordinii literelor unui cuvânt dat, se obţine un alt cuvânt (cu înţeles diferit faţă de acela de la care s-a pornit). Exemplu: ARTA-RATA-TARA Criptograma Este jocul enigmistic în care se împart cuvintele unei comunicări într-un număr exact de fragmente (litere sau silabe) ce se înscriu într-o formă geometrică regulată. Pentru dezlegare se porneşte dintr-un anumit loc şi citind într-o ordine indicată se găseşte textul căutat. Exemplu: Citind literele din grilă veţi găsi un proverb despre învăţătură.
Polindromul Constă în găsirea unui cuvânt care citit direct are un înţeles, iar citit invers are alt înţeles. Exemplu: RAM – MAR, BARA – ARAB, ION – NOI, CAL – LAC. Aritmogriful Este un joc în care literele care compun diverse cuvinte sunt înlocuite cu numere. Fiecărei litere îi corespunde unul şi acelaşi număr. Exemplu:
Tablou cu litere Descoperă în tabloul cu litere cuvinte care au următoarele înţelesuri:
Concursul de ghicitori Este de asemenea o variantă a exerciţiilor pentru consolidarea cunoştinţelor care poate apărea sub forma unor jocuri instructive. Jocul constă în a spune sau a descoperi răspunsul la mai multe ghicitori care caracterizează obiectele prin cuvinte ce arată însuşiri. 1. Şerveţel vărgat 3. Slabă şi subţire Peste mare aruncat. Grei cercei mai ţine. 2. Moale, albă şi pufoasă 4. Cureluşă verde Peste câmp e haină groasă. Prin iarbă se pierde. 5. Înaltă, cu lungi picioare, 6. Mere roşii. mari şi creţe Pene negre pe-aripioare Sunt proptite între beţe! Peste broaşte e mai mare.
Exemple: Buturuga mică răstoarnă carul mare. Paza bună trece primejdia rea. Vorba dulce mult aduce. Jocuri didactice folosite în consolidarea punctuaţiei: „Da sau Nu” Elevii vor avea jetoane cu cuvintele DA şi NU pe care le vor ridica la momentul potrivit. Învăţătorul citeşte exerciţiul: Virgula se foloseşte:
Semnul întrebării se scrie:
Exemplele pot continua pentru fiecare semn de punctuaţie. „Construieşte după model” (pe fişe) După modelul scris pe tablă: „Elevii învaţă bine. Învaţă bine elevii? Ce bine învaţă elevii!” trebuie să alcătuiască propoziţii cu cuvintele: „clasele”, „iarna”. „Caută strigarea” (pe fişe) Elevii trebuie să pună corect virgula în exemplele date:
„Trenuleţul semnelor” Fiecare rând primeşte câte o fişă cu un text fără semne de punctuaţie. Elevii vor completa, pe rând, câte un semn. Câştigă rândul care completează primul.
„Ghiceşte semnul” Clasa se împarte în mai multe grupe. Fiecare elev din grupă va citi câte o propoziţie extrasă dintr-un săculeţ, iar celalţi membri ai grupei vor trebui să ghicească semnul de punctuaţie pus la sfârşitul propoziţiei. „Găseşte locul potrivit” Pe jetoane vor fi scrise cuvintele unei propoziţii şi semnele de punctuaţie potrivite. Elevii vor fi împărţiţi pe grupe. Ei, purtând jetoanele, se aşază în faţa clasei. Fiecare grupă trebuie să aşeze corect semnele de punctuaţie şi să explice folosirea lor. „Micii profesori” Fiecare grupă va primi câte o fişă pe care este scris un text fără semne de punctuaţie, alineate sau majuscule. Elevii trebuie să rescrie textul, aplicând cunoştinţele învăţate.
„Trăistuţa fermecată” Elevii vor fi împărţiţi în mai multe grupe. Pe rând, reprezentantul fiecărei grupe va extrage un jeton dintr-o trăistuţă. Sarcina lor este să alcătuiască cât mai multe propoziţii enunţiative, interogative, exclamative cu cuvântul scris pe jeton, într-un anumit timp.
În urma studierii lecturii ,,Ursul păcălit de vulpe”de Ion Creangă în cadrul disciplinei opţionale ,,Literatură pentru copii”, la clasa a doua, am realizat un proces literar având ca inculpată pe vulpe şi ca acuzator pe urs. Procesul s-a desfăşurat pe baza alocuţiunilor gândite şi redactate de elevii care urmau să le rostească , sub supravegherea şi îndrumarea atentă a învăţătorului. S-au pregătit din timp aceste alocuţiuni, precum şi unele ,,probe edificatoare”constând în desene care să zugrăvească faptele săvârşite de inculpată, sau întâmplările prin care a trecut acuzatorul. În ziua desfăşurării procesului literar, elevii sunt dispuşi în bănci după modelul unei săli de judecată. Două jucării mari de pluş, reprezentând ursul şi vulpea, sunt aşezate pe băncile rezervate acuzatorului şi acuzatei. Un aprod anunţă intrarea Preşedintelui completului de judecată: ,,Onorată asistenţă, Preşedintele!”Asistenţa se ridică în picioare pentru a-l saluta. Preşedintele (învăţătorul implicat direct în jocul de rol) pune în temă auditoriul cu cazul ce va fi judecat: Vulpea este acuzată că a săvârşit numeroase abateri de la regulile de bună purtare, pricinuind vătămări corporale altui personaj, Ursul. În urma păcălelilor vulpii, acesta a rămas fără coadă. Se procedează, în continuare, la audierea martorilor acuzării şi ai apărării, alternativ. Aceştia îşi prezintă depoziţiile şi le susţin prin desene ce o surprind pe inculpată în flagrant delict, sau în ipostaze benefice pentru cazul judecat. Are loc un dialog cu caracter polemic, în care martorii acuzării o învinuiesc pe vulpe că este prefăcută, hoaţă, lacomă, egoistă, prezentând desene ce o surprind prefăcându-se moartă, furând peşte, ducând peştele la vizuină, păcălind ursul şi râzând de el atunci când îl vede fără coadă. Martorii apărării spun despre vulpe că este isteaţă, demnă de laudă, harnică şi prevăzătoare, precum şi veselă din fire şi prezintă ,,probe”cu vulpea cărând din greu sacul cu peşte, gătindu-şi singură mâncarea, râzând de ursul cu privire de prostănac, victimă a propriei credulităţi. Urmează pauza de deliberare, care, pentru activizarea întregii asistenţe, este folosită pentru efectuarea unui sondaj de opinie de către un elev pregătit în prealabil, precum şi intonarea unui cântec dedicat celor două personaje, cântec ce redă, în linii mari, acţiunea poveştii şi caracterizarea personajelor. Se prezintă rezultatele sondajului de opinie, apoi intră din nou Preşedintele. El punctează greşelile făcute de vulpe, dar şi calităţile ei şi dă sentinţa. Pentru greşelile săvârşite, vulpea este condamnată să stea ea însăşi, în noaptea geroasă ce se anunţa, cu coada în baltă şi să prindă peşte. În timpul ,, pescuitului”, vulpii i se cere să reflecteze asupra proverbelor: ,,Pentru ca să mănânci peşte trebuie să intri în apă’’şi ,,Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.” Acest proces literar a avut un pronunţat caracter formativ. Elevii şi-au putut dovedi competenţele de analiză critică a unor fapte săvârşite de animale personificate, au luat decizii juste, au învăţat să se exprime corect, şi-au îmbogăţit mijloacele de expresie cu termeni juridici, şi-au manifestat originalitatea în exprimarea opiniilor, au dovedit receptivitate şi toleranţă faţă de interlocutori.
Să ne imaginăm că clasa noastră este asemenea unui stup de albine. Avem elevi silitori, harnici, ordonaţi, care învaţă bine, îşi fac temele mereu, se poartă frumos cu colegii lor. Ei sunt precum albinuţele harnice care fac mierea. Alţii, însă, sunt neascultători, nu învaţă, se poartă urât, sunt leneşi, asemenea trântorilor. Să încercăm să îi convingem să se schimbe luând exemplu de la colegii lor harnici.
4. Interpretarea rolurilor 5. Dezbaterea cu toţi participanţii şi formularea concluziilor Echipe – jocuri – turniruri Această tehnică presupune învăţarea prin cooperare şi apoi aplicarea individuală a celor învăţate într-un joc competitiv. Se formează „echipe-casă” eterogene, care învaţă sau recapitulează ceea ce s-a învăţat. Apoi, indivizii se mută în echipe de turneu omogene, pentru a se întrece într-un joc bazate pe cele învăţate. În mod obişnuit jocul constă în a răspunde la întrebări. Pentru fiecare răspuns corect, fiecare individ câştigă un punct. După turneu fiecare elev se întoarce în echipa casă cu un anumit scor. Echipa însumează aceste scoruri şi îşi calculează punctajul, iar apoi se stabilesc echipele câştigătoare.
Roluri: Cel care întreabă , - citeşte întrebările; Cel care răspunde – răspunde la întrebări ; Cel care consemnează – marchează punctele pentru răspunsurile corecte pe fişa de punctaj. Rolurile şi materialele se schimbă după fiecare tură. Fiecare individ răspunde la un număr egal de întrebări ( de exemplu zece).
Treceţi totalul pe fişa cu scorul echipei – casă si daţi-o profesorului.
Fişa cu scorul total al echipei – casă. Numele echipei:
Scor total al echipei: ………….. Fişa cu punctaj individual Numele ……………………. Instructaj : Marcaţi cu „x” răspunsurile corecte ţi cu „- „ răspunsurile incorecte. 1.------
2.------ 3.------
……… Total răspunsuri corecte. Este mai uşor să se folosească fişe de punctaj individuale în timpul turnirului. Fiecare elev vine cu fişa individuală la concurs. După turnir , fiecare îşi duce fişa completată înapoi , la echipa - casă. La lecţiile de compunere, jocul didactic contribuie la realizarea obiectivului principal : ,, dezvoltarea exprimării elevilor . ” Iată câteva exemple de jocuri didactice folosite in cadrul acestor lecţii :
Elevii primesc jetoane cu cuvinte, pe care trebuie să le aşeze în ordine logică, pentru a construi propoziţii. Câştigă rândul sau grupul care a terminat mai repede de ordonat cuvintele . ,,Continuă propoziţia” Jocul se desfăşoară pe rânduri de bănci. Primul elev din rând spune un cuvânt cu care începe propoziţia. El indică un alt elev care să spună un cuvânt nou pentru construirea propoziţiei. Al doilea elev după ce a spus cuvântul, stabileşte cine continuă. Câştigă rândul care a construit corect propoziţia şi a dezvoltat-o mai mult. Cuvintele pot fi scrise pe tablă pentru că e mai uşor de urmărit. ,,Cum se scrie?” Se dau câteva ortograme (l-a, i-a, s-a, s-au ). Elevi din stânga rândului scriu câte o propoziţie cu fiecare ortogramă , iar cei din dreapta construiesc câte o propoziţie când cuvintele respective nu se scriu cu cratimă. Jocul se poate desfăşura pe foi volante, care se corectează după oră. Câştigă rândul cu cele mai puţine greşeli . ,,Unde sunt greşelile?” Pe tablă este scris un text în care s-au strecurat greşeli. Elevilor li se comunică numărul greşelilor. Ei rescriu textul corect. Câştigă rândul cu cele mai multe lucrări bune. ,,Gândeşte-te şi completează !” Pe tablă sunt scrise : un titlu şi cuvinte din diferite propoziţii. Elevii completează propoziţiile în aşa fel încât să fie în legătură cu titlul. Exemplu: E primăvară Păsările…………………………………………………………………………sub streaşină. De cu zori………………………. ………………………........În curând …………………………. Câştigă rândul în care cei mai mulţi elevi au completat corect. Pentru cei mici, deasupra textului se poate pune, de exemplu, un desen cu Moş Martin. Jocul îl intitulăm : Moş Martin se gândeşte. Copiii sunt invitaţi să-l ajute . ,,Ghiceşte cine e !” Un elev este acoperit la ochi. Învăţătorul arată în linişte celorlalţi elevi un tablou cu un animal (vulpea de exemplu ). Cel acoperit nu trebuie să audă nimic. Tabloul se ascunde. După aceea, elevul care a început jocul îşi descoperă ochii. Elevii încep să-i prezinte caracteristici ale animalului respectiv. În cazul în care nu-l poate ghici primul elev spune: ,, Mai departe ” şi clasa îi formulează alte caracteristici, până când el indică un animal. Dacă l-a ghicit, câştigă şi continuă jocul, dacă nu, este scos din joc . Exemplu: Clasa Elevul - Este un animal sălbatic. – Mai departe. - Trăieşte în pădure. – Mai departe . - Are blana lucioasă. – Mai departe. - Are coada stufoasă . – Mai departe. - Este vicleană . – Vulpea !
Locul disciplinei Educaţia civică în învăţământul primar este justificat de:
Educaţia pentru democraţie este un proces complex şi de lungă durată, iar şcolarul mic este implicat în viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la grupurile de joc şi de învăţare, dar şi prin relaţiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse instituţii şi organizaţii din comunitatea în care trăieşte. De aceea, procesul de socializare poate şi trebuie să înceapă de timpuriu. Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici în orele de educaţie civică este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale formării personalităţii copilului. Şcolarul mic trebuie să simtă că este acceptat aşa cum este, că se doreşte întâlnirea cu el, că vine la şcoală să desfăşoare o activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii, cu educatorul, într-o atmosferă de bucurie şi nu numai, să reproducă în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv-educativ, au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor individuale, accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui, pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor de integrare în grupurile sociale, pe optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală, pe valorizarea faptelor pro-sociale, pe creşterea respectului faţă de sine şi evidenţierea calităţilor personale. A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. Principiul aplicat în jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. Un interes care nu poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi puternic. În acest sens am folosit în orele de educaţie civică următoarele jocuri :
SCOP: optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală Materiale: - un ghem de sfoară (de preferat mai groasă). Etape ale activităţii: - li se cere elevilor să formeze un cerc; - cadrul didactic prinde capătul sforii de degetul arătător de la mâna sa dreapta, ia ghemul în desfăşurare, îl aruncă unuia dintre elevi şi îl roagă să se prezinte cu numele mic şi să spună care crede el că este cea mai importantă trăsătură (calitate) a sa; - acesta se prezintă, apoi îşi înfăşoară sfoara în jurul degetului său arătător de la mâna dreaptă şi derulează ghemul spre un alt coleg ales de el, cu aceeaşi rugăminte; - pânza sau plasa prieteniei se ,,ţese”, astfel ghemul trece de la un participant la altul, formând o reţea ce-i va lega pe toţi; - ghemul derulat ajunge din nou la cadrul didactic, după ce fiecare s-a prezentat în mod personal şi special şi toţi elevii sunt prinşi în “pânza prieteniei” Jocul continuă şi sfoara se reaşază pe ghem făcând cale întoarsă: fiecare elev adresează celui care-i urmează un compliment privind trăsătura ce îi place / admiră cel mai mult la el.
SCOP: descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei Materiale: - o candelă sau o lumânare; - o cutie de chibrituri. Etape ale activităţii - elevii formeaza un cerc; - cadrul didactic ţine în mână lumânarea sau candela aprinsă şi împărtăşeşte grupului ce anume apreciază la un anumit membru, fără să specifice despre cine este vorba. Apoi oferă lumânarea persoanei pe care tocmai a apreciat-o; acea persoană, la rândul ei, îşi împărtăşeşte aprecierea faţă de altcineva din grup, fără să specifice numele colegului, după care înmânează lumânarea celui apreciat; - candela aprecierilor trece astfel de la un elev la altul se continuă până ce fiecare elev a primit şi oferit candela de cel puţin două ori; Recomandare:
Resurse:
- hârtie, carioca, culori, reviste; - materiale pentru colaje; - lipici, plastilină, etc. Etape ale activităţii: - se noteaza numele fiecărui elev pe câte un bileţel, apoi
- fiecare copil extrage câte un bileţel având grijă ca ceilalţi să nu afle numele care este scris pe acesta şi nici să-şi obţină propriul nume; - se cere ca fiecare elev să se gândească la persoana a cărui nume l-a extras şi la o modalitate prin care să-şi exprime admiraţia / aprecierea faţă de aceasta, folosind materiale cât mai diferite; - se lucrează acasă cu foarte multă grijă pentru a nu se afla pentru cine este cadoul; - se încurajează copiii să-şi folosească imaginaţia şi creativitatea; - se stabileşte un colţ al cadourilor în care fiecare elev va aşeza ce a realizat (împreuna cu numele persoanei căreia îi este adresat cadoul respectiv) având mare grijă să nu fie descoperit; - se împart cadourile şi, după ce toţi elevii şi-au primit cadoul, se formează un cerc; - fiecare participant trece în mijloc, iar ,,prietenul secret” se prezintă şi spune care este trăsătura pe care o admiră cel mai mult la acesta; - nu se încheie înainte de a mulţumi pentru colaborare şi cadouri.
- descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei; - aprecierea obiectivă a persoanelor din jur; Materiale : - coli de hârtie A3; - carioci, culori; - materiale pentru colaje, reviste; - lipici, foarfecă. Etape ale activităţii: - se formează grupe de câte 4 – 6 elevi; - cadrul didactic le spune participanţilor că vor avea ocazia să realizeze un colaj – pentru fiecare elev – care să descrie calităţile acestuia; - se scrie numele fiecărei persoane din grupul format pe o coală de hârtie; - copiii au un timp (5minute) în care se gândesc la trăsăturile fiecarui coleg din grup, apoi decupează imagini şi caută cuvinte pentru descriere; - colile de hârtie cu numele pe ele sunt rotite (trec pe la fiecare participant din grup) pentru a fi lipite imaginile şi scrise cuvintele potrivite; - la sfârşit, toate colajele trec din mână în mână şi fiecare elev explică contribuţia la întocmirea lui; - colajele sunt dăruite posesorilor. Yüklə 230,27 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||