Capodopere ale romanului românesc
Yüklə 1,89 Mb.
|
|
CAPODOPERE ale ROMANULUI ROMÂNESC Colecţie iniţiată şi coordonată de Ion Marinescu Coperta colecţiei şi grafica: Done Stan Procesare computerizată: „POLSIB" SA. SIBIU EUGEN BARBU GROAPA ROMAN
Ediţie revăzută Text definitiv Editura 100 + 1 GRAMAR Bucureşti, 1997 MĂRTURISIRI CUM AM SCRIS GROAPA c Editura 100 + 1 GRAMAR ISBN 973-9223-64-8
Eugen Barbu, JURNAL, 1974 Se apropie Pastele. N-am nici un ban. O disperare cruntă mă copleşeşte. Vecinii cară miel şi vin în damigene. în toată mahalaua pluteşte miros dulce de cozonac. Eu aş suporta aceste lucruri dar bunica mea plînge în fiecare zi. E bătrină şi se agaţă de orice bucurie. Nu pot s-o ajut cu nimic. Mă întreabă de ce nu-mi iau un serviciu-. Ce să-i răspund? Că vreau să-mi termin cartea? Prietenii m-au părăsit şi nu le fac din asta vreo vină. Unii sînt la fel de săraci ca şi mine, dar au cel I
foarte puternic... Jurnal, 1966 Si„ Groapa "şi „Princepele "sîntfructul unei mîniiprelungite. în 1957 apărea prima carte primită cu huiduieli şi cu scrisori de la preoţi, învăţători şi făcători de bine. Ce urau aceşti oameni? Violenţa stilului, lumea aceea atît de pestriţă, descrisă needulcorat. Cînd o scriam, mă gîndeam case va întîmpla ce s-a şi întîmplat, că voi fi primit cu strigăte şi scrişnete şi ştii de ce? Pentru că asta doream, să răstorn masa... „Groapa", mahalaua nemernică în care sînt obligaţi să trăiască aceşti oameni aruncaţi la marginea societăţii, nu este o lume izolată, o entitate geografică de sine stătătoare, ci o consecinţă zguduitoare a unui fel de viaţă odios, în care fericirea este dată numai unora şi se obţine, aşa cum se vede şi în această carte, cu mijloace care îngrozesc pe cititor. Voiam să mai adaug că titlul cărţii nu are referinţe numai la un spaţiu cunoscut, ci şi la „groapa morală", în care erau siliţi să trăiască mahalagii Cuţaridei. Aici vreau să amintesc că tîrguitul miresei din capitolul „Nunta" nu e deloc întîmplător, că asemenea căsătorii la mahala, în care părintele îşi vindea copila unui om „cu situaţie" sau care ar putea avea „situaţie", erau curente şi că înfăţişînd acest drg ruşinos am umplut inima cititorului de oroare... Jurnal, 1974 ... La apariţia Gropii am fost etichetat „scatolog naţional" titlu de care s-au bucurat aldeArghezi şi Cocea. Mam obişnuit cu contestaţiile. Un autor primit prea bine e susceptibil de bănuieli. El e, ori cu totul mediocru, ori deţine un rang social care inspiră linguşeala. De pildă, toţi preşedinţii Uniunii Scriitorilor au o presă excepţională. Timpul, iată supremul arbitru... ... Regula criticii, elementara regulă a criticii, cere ca opera să fie despărţită de individ. N-a fost un Popescu- Doreanu, care a făcut ca „ Groapa " timp de cinci ani, să fie o carte interzisă şi cu ce s-a ales el, ca să nu-l pomenesc pe A. Toma şi alţi cioclii literari ai dogmatismului, n-a fost campania organizată de Breban în jurul „Princepelui" şi ce s-a ales de acei copii ai durerii care scînceau în jurul cărţii? 1981—82 Interviu cu Mariana Brăescu II EUGEN BARBU. CURRICULUM VITAE 1924 20 februarie. Se naşte, fn Bucureşti, Eugen Barbu; tatăl, Nicolae Barbu, era tfmplar la Atelierele C.F.R. Copilăria şi-o petrece fn cartierul Cuţarida, revelat fn romanul Groapa. 1931 incepe studiile elementare la Şcoala primară nr. 40, patronată de C.F.R. 1935—1943 Urmează cursurile secundare la liceul „Aurel Vlaicu", la liceul internat Schewitz-Hiyenn şi la liceul „Marele Voievod Minai" (ultimele două clase). 194l-l945 „Primul" debut: publică la revistele Epigrama, Gluma, Păcală şi Veselia, sub pseudonimele Eugen Rab￡ şi Eugen Baraba.
1943 fsi ia bacalaureatul la liceul „Marele Voievod Minai", fşi fncepe Jurnalul Se inscrie, urmfnd sfatul părinţilor, la Şcoala de ofiţeri de jandarmi din Bucureşti. Se inscrie la Facultatea de drept din Bucureşti. In decembrie moare tatăl, „tfmplarul Nicolae Barbu". 1944 işi face stagiul la Şcoala militară de ofiţeri de jandarmi. 1945 La 1 septembrie fşi dă demisia din Şcoala militară. işi reia vechile preocupări sportive. Se fhscrie la Facultatea de litere şi filozofie din Bucureşti, fiind clasificat primul la concursul de admitere. Subiectul lucrării de concurs: „Solidaritatea şi limita datoriei fată de natură şi oameni". (Jurnal) Participă la cenaclul „Fapta", condus de Mircea Damian şi la şedinţele grupului literar „Bucureşti".
Participă la şedinţele postlovinesciene ale cenaclului „Sburătorul", unde citeşte un fragment din Groapa (cap. Aia mică). „După atftea nuvele ≪psihologice≫, iată ceva care-i nedumereşte pe venerabilii din fotolii." (Jurnal) ' Aprilie. ii moare mama. Debutează la ziarul Fapta, condus de Mircea Damian.
1947 Scrie aproape zilnic articole-pamflet fn ziarul Fapta, la rubrica „Faptă şi răsplată". 1948 Continuă colaborările la ziarul Fapta, făcfnd şi cronica literară. Scrie prima versiune a piesei SftntuL Ca protest pentru indepărtarea lui G. Călinescu de la catedră, se retrage de la cursurile Facultăţii de litere şi filozofie din Bucureşti. „Cea mai mare dovadă de dragoste pentru Călinescu e aceea că fiind student la Litere, intrat primul, cfnd el a fost indepărtat de la catedră, am părăsit facultatea." (Interviu fn Convorbiri literare, 1972.) 1949 —1953 Continuă scrierea şi rescrierea Gropii „Peste un an de zile (1947) reuşisem să scriu vreo trei sute de pagini pe care un scriitor binevoitor citindu-le, s-a grăbit să le trimită unui editor. Nu-mi pare nici astăzi rău că am avut curajul să refuz o sumă destul de mare (condiţia era să prezint cartea pfnă peste două luni), bănuind că voi mai avea de lucru cel puţin un an de zile. Acele peste trei sute de zile s-au transformat fn incă nouă ani de muncă incordată. Poate este interesant de aflat pentru cititori că Groapa a fost scrisă de treisprezece ori." (Cum am scris romanul „ Groapa "). 1950 Este angajat corector la intreprinderea poligrafică nr. 1. 1955 A Xl-a versiune a Gropii „Parcă-i lipseşte ceva. Editurile nu se inghesuie. Promisiuni mari şi felicitări secrete de la oameni necunoscuţi, dar ce să fac eu cu felicitările?" (Jurnal) Publică in Viaţa românească nuvela Munca de jos tipărită apoi la Editura tineretului, sub titlul Gloaba. 1956 A XII-a versiune a Gropii
1957 Ultima transcriere a Gropii. „Un asemenea scrupul pare o extravaganţă. Am retras cartea aflată in şpalt pentru că mi se pare inegală. A 13-a oară incerc s-o armonizez şi lipsea un final." (Jurnal) Apare Groapa; publică volumul de eseuri şi reportaje Pe-un picior de plai 1958 Tipăreşte volumul de nuvele Oaie şi ai săi
National din Cluj, a piesei Să nu-ţi faci prăvălie cu scară! Romanul Unsprezece apare fn bulgară, la Sofia, in traducerea semnată T. Toncev şi I. Krystev. 1960 Publică volumul de reportaje Ctt în şapte zile. Se căsătoreşte cu actriţa Marga Butuc. 1961 Apare volumul de nuvele Tereza (col. „B.P.T."). fn traducerea semnată de Darniţa Bienkowska, apare la Varşovia Şoseaua Nordului La Moscova apare un volum de nuvele româneşti cu o prefaţă de Boris Polevoi; fn sumar, o nuvelă de Eugen Barbu. 1962 Apare la Paris, in editura Pierre Seghers, o antologie de proză romanească, cu o prefaţă de Tudor Vianu; in sumar, o nuvelă de Eugen Barbu.
La Praga, in editura „Orbis", se tipăreşte volumul Pe-un picior de plai La 10 martie este primit membru al Comunităţii europene a scriitorilor, cu sediul la Roma (Communita Europeea degli Scrittori). Este numit redactor-şef al revistei Luceafărul, funcţie pe care o deţine pină in 1968. Publică volumul Prinzul de duminică (E.P.L.). 1963 8 ianuarie. Se deschide cenaclul NicolaeLabiş, sub conducerea lui Eugen Barbu. Apare ediţia a doua a romanului
La editura „Volk und Welt" din Berlin i se tipăreşte, in traducerea lui Leo Hornung şi Valentin Lupescu, un volum de nuvele (Cei patru condamnaţi la moarte, Oaie şi ai săi, Munca de jos). 1964 Apare prima versiune franceză a Gropii Publică romanul Facerea hunii (E.P.L.). La Montevideo, in editura „Alfa", se tipăreşte o antologie de proză romanească, ingrijită de scriitorul uruguayan Mario Carabella, cu o prefaţă de Mario Benedetti; in sumar, Eugen Barbu. 1965 Premiera filmului Haiducii Apare la Djakarta o antologie de nuvele romaneşti, ingrijită de Taslim Aii; in sumar, Eugen Barbu. 1966 Publică Jurnal
fn editura berlineză „Volk und Welt", in traducerea lui Tea Konstantinidis, apare Groapa. La Milano, in culegerea Le piu belle novelle di tută ipaesi apare, fn traducerea lui Domenico Porzio, nuvela Pe ploaie de Eugen Barbu. Pe scena teatrelor din Arad şi Piteşti se joacă Să nu-ţi faci prăvălie cu scară! 1967 Premiera filmului Răzbunarea haiducilor. Se joacă, la Teatrul de Comedie, piesa SftntuL fn numărul din 20 iulie al revistei Luceafărul publică piesa LabyrintuL La Teatrul Giuleşti se montează scenariul după Groapa. Apar volumul de eseuri Măştile lui Goethe şi ediţia a doua, revăzută, a romanului Şoseaua Nordului (2 voi.). La Budapesta se tipăreşte versiunea maghiară a Gropii 1968 Groapa apare la Montevideo in traducerea lui Rub￡n Cotello. fşi stringe in volum piesele de teatru. Publică volumul de versuri Osînda soarelui (Ed. tineretului). Apare volumul de evocare a lumii haiduceşti şi a Bucureştiului fanariot, Vtnzarea de frate. Se publică o versiune germană a romanului Şoseaua Nordului Premiera filmului Răpirea fecioarelor. fşi dă demisia din postul de redactor-şef al revistei Luceafărul Apare la Sofia romanul Facerea lumii La Sad Paolo apare o antologie de proză romanească; in sumar, Eugen Barbu. 1969 fşi stringe insemnările de călătorie in volumul Foamea de spaţiu. Apare romanul Princepele (Ed. tineretului). (Premiul Academiei Romane). Publică Martiriul Sfiitului Sebastim (nuvele, E.P.L.) şi un volum de proză fn colecţia Lyceum. La Budapesta, fn editura „Europa", apare romanul Groapa. 1970 Este numit redactor-şef al Revistei Săptămtna. Publică Jurnal tn China (E.P.L.). 1971 Premiera filmelor//a/ducii lui Şaptecai, Zestrea Domniţei Raluş\ Facerea hunii. La televiziune este prezentat serialul Urmărirea. Se joacă Groapa la Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase". 1972 Apare primul volum din seria Caietele „Princepelui'". fn editura „Progress" din Moscova apare Groapa, fn traducerea Irinei Ogorod-nikova, cu o prefaţă de V. Piskunov. 1973 Apare o ediţie completă a reportajelor, Cu o torţă alergtnd in faţa nopţii. Publică povestirea-scenariu Postul clandestin (fn colaborare cu N.P. Mihail). Tipăreşte al doilea şi al treilea volum din seria Caietele „Princepelui". Scrie scenariile filmelor Oaie si ai săi, Drumul oaselor, Batalionul de pedeapsă. Pregăteşte pentru tipar primele trei volume din Istoria literaturii romane polemice şi antologice, in 6 volume (6000 pagini). 1974 Eugen Barbu este ales membru corespondent al Academiei Romane. Apare fn antologia 9povestiri contemporane (fn limba rusă), nuvela PranzeiutS. Publică romanul Războiul undelor şi Caietele „Princepelui", voi. IV, ilustrat de Mihu Vulcănescu şi Groapa, ediţia a Vi-a. 1975 Apare voi. V din Caietele „Princepelui". 1976 Apare voi. I din romanul Incognito. 1977 Apare voi. II din Incoguto şi voi. VI din Caietele „Princepelui". 1978 tn „Săptămfna" apar fragmente din „Săptămfna nebunilor". Primeşte premiul Herder pentru literatură. 1979- 1980 Apar voi. II şi III din Incognito. Publică fragmente din Jurnal argentinian" despre Borges. Editura Shin-Nihon Shuppansha din Tokio publică nuvele de E. Barbu fn seria „Povestiri alese mondiale" (ed. 1,1979; ed. II, 1981). 1981 - 1982 Publică „Săptămtna nebunilor" la editura Albatros. Roman de dragoste desfăşurat fn decorul feeric al Veneţiei. Apare voi. VII din Caietele „Princepelui". 1984 Scrie scenariul pentru filmele „Masca de argint" şi „Colierul de turcoaze". 1986 I se atribuie premiul „Panait Istrati" la Brăila. 1986 - 1987 Scrie scenariul pentru filmul „Domnişoara Aurica". Primeşte premiul AON pentru scenariu. 1990 Director la revista „Romania Mare". 1993 8 septembrie. Se stinge din viată la Spitalul EHac VI BIBLIOGRAFIA OPEREI VERSURI Ostnda soarelui, Editura tineretului, 1968. NUVELE ŞI POVESTIRI Gloaba, Editura tineretului, 1955. Tripleta de aur, E.S.P.L.A., 1956. Oaie si ai săi, Editura tineretului, 1958. Patru condamnaţi la moarte, E.S.P.L.A., 1959. Tereza, E.P.L., 1961. Prinzul de duminică, E.P.L., 1962. Vtnzarea de frate, Editura tineretului, 1968. Nuvele, Editura tineretului, 1969. Martiriul Sfintului Sebastian, E.P.L., 1969. ROMANE Balonul e rotund, Editura tineretului, 1956. Unsprezece, Editura tineretului, 1956. Groapa, E.S.P.L.A., 1957. Şoseaua Nordului, E.S.P.L.A., 1959. Facerea lumii, E.P.L., 1964. Princepele, Editura tineretului, 1969. Incognito, Editura Eminescu, voi. 1,1976; voi. II, 1977; voi. III, 1979. Săptămtna nebunilor, Editura Albatros, 1981. lanus, postum, Editura Gramar, 1993 TEATRU Teatru, E.P.L., 1968. REPORTAJE Pe-un picior de plai..., E.S.P.L.A., 1957. ... Ctttn 7 zile, E.S.P.L.A., 1960. Cu o torţă alergtnd in faţa nopţii, Editura Eminescu, 197Z vn JURNALE
Jurnal, E.P.L., 1966. Foamea de spaţiu, E.P.L., 1969. Jurnal în China, Editura Eminescu, 1970. ALTE LUCRĂRI LITERARE Măştile lui Goethe, E.P.L., 1967. Caietele „Princepelui", voi. I, Editura Dacia, 1972. Caietele „Princepelui", voi. II, III, Editura Eminescu, 1973. Caietele „Princepelui" voi IV, Editura Eminescu, 1974. Caietele „Princepelui" voi. V, Editura Eminescu, 1975. Caietele „Princepelui" voi VI, Editura Eminescu, 1977. Caietele „Princepelui" val. VII, Editura Eminescu, 1981. TRADUCERI Humphrey Cobb, Cărările gloriei (fn colaborare cu A. I. Deleanu), E.L. U., 1961. Hans Marchwitza, Peter Kumiak şi urmaşii (in colaborare cu A.I. Deleanu), E.L.U., 1962. Joseph Priestley, Fundătura îngerilor (in colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1963. William Faulkner, Nechemat in ţărînă (in colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1964 Konstantin Mihailovici Simonov, Nimeni nu se naşte soldat, 4 voi. (in colaborare cu Vladimir Cogan), E.L.U., 1965,1966., Thomas Mann, Doctor Faustus (in colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1966, ed. a Ii-a, Editura Muzicală, 1970. Panait Istrati, Opere alese (I, II), E.P.L., 1966. Panait Istrati, Opere alese (III, IV, V, VI, VII, VIII), 1967. William Faulkner, Cătunul (In colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1967. William Faulkner, Oraşul (in colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1967. William Faulker, Casa cu coloane (in colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1968. Panait Istrati, Povestirile lui Adrian Zografi
Militară, 1971. Domniţa din Snagov, Editura Militară, 1971. SCENARII DE FILM Haiducii, 1965. Scris cu N. P. Mihail. Procesul alb, 1966. Răzbunarea haiducilor, 1967. Răpirea fecioarelor, 1968. Haiducii lui Şaptecai, 1971. Zestrea Domniţei Ralu, 1971. Săptămîna nebunilor, 1971. Facerea lumii, 1971. Urmărirea, 1971 (7 serii a 55'). Scris cu N. P. Mihail. Drumul oaselor, 1973. Scris cu N. P. Mihail. Masca de argint; Colierul de turcoaze, 1984. Scris cu N. P. Mihail. Domnişoara Aurica, 1986. VIII Ttmplarului Niculae Barbu Peste rufe filfiia seara. Omul se opri. Gunoierii se intorceau grămadă. Trecură mai departe. - Noroc, şefule! aruncă unul. - Noroc! Grigore era indesat, vinjos, imbrăcat cu o haină groasă şi pantaloni strinşi pe pulpe. Mijlocul şi-l sugrumase intr-o curea lată de piele, bătută in (inte. Şedea şi privea locul cu palmele la spate. Cerul se intuneca. Oraşul scinteia indepărtat. in iarba fierbinte mişuna vintul de vară. Gunoierii aprinseseră focul. Fumul inecăcios acoperi pămintul tare. Se descălţară. Aveau tălpile negre, tăiate şi pline de răni. Le perpeleau la căldură. O ceată de cuni ii inconjură. Erau mari cit nişte viţei, flocoşi şi răi. Lătrară spre groapă şi se repeziră către marginile ei inalte.
Grigore nu se intoarse. Haita se opri miriind. O femeie trecută şi osoasă, aplecată de şale ii alungă din preajma lui şi se depărta. Dulăii işi scuturau laţele, muşcindu-şi puricii din blănile vechi. - Huo! Na pagubelor! strigă nevasta şi aruncă bolovani după ei. Ceata se imprăştie. Se strinse apoi mai departe.
Gunoierii beau ţuică, plescăind din buzele arse de tutun. Sticla trecu din mină in mină. in jur se răspindi mireasma de prună veche, dulce-amăruie. Cel mai bătrin sorbi de-a-n picioarele, ştergindu-şi barba cu mina lată şi păroasă. Muierea se uita la el, aşteptindu-şi rindul. Le puse dinainte blide de tablă in care aburea o fiertură. Nu mai vorbi nici unul. Mestecau repede, cu poftă. Se auzeau Ungur ile izbite. Grigore S privi cu coada ochiului. Ceilalţi şedeau pe vine in jurul mesei cu trei picioare, luminaţi de flăcările focului. Aveau feţe ascuţite, prelungi. De sub şepcile murdare le ieşea părul intunecat pe frunţile inguste şi, sub cozoroace, privirile lacome nu slăbeau zeama din talere. Clefăiau neintrerupt, urmăriţi de dini. Miinile murdare apucau cu indeminare. Dulăii se apropiară, incăierindu-se. Femeia le aruncă o bucată tare de piine. Se iscă o bătălie infricoşătoare. Trupurile animalelor se incordară, ochii lor galbeni sclipeau, se sfişiară urlind, işi apucară beregăţile, căzură unul peste altul şi căutară zadarnic. Oamenii rideau, asmuţindu-i cu alte bucăţi pe care le zvirleau din ce in ce mai departe. Se lăsase răcoarea. La picioarele lor rămăsese doar o spuză roşie, pierită. Fumau sprijiniţi in cozile lopeţilor. Erau osteniţi şi strinseră paiele rare din jur. Se lungiră unul cite unul pe pămint. imprejur mirosea a bălegar incins. incepea o noapte liniştită. Ciinii se ogoriră lingă gunoieri, ingenuncheară pe labele dinainte, mişcară cozile groase şi hămăiră scurt, stins. incet, işi lăsară capetele lungi şi mindre pe gheare şi moţăiră cu ochii deschişi. Femeia imbuca deoparte. Se uita rar spre Grigore şi intingea miezul de piine in resturile răcite. Se auziră cocoşii din mahalalele vecine. Dinspre cimpul intins şi pustiu al Cuţaridei, mai răzbeau injurăturile căruţaşilor. Glodul răsuna sub copitele cailor. intr-o parte se desluşeau citeva străzi inguste cu case joase. Cind işi adusese Grigore nevasta şi lopata să-şi sape bordeiul, imprejur nu era ţipenie de om. Un an de zile păzise singur tinichelele gropii şi gura ei adincă. De primăvara pină dădea viscolul, mai schimba o vorbă, două cu gunoierii. Ăştia erau nişte drăngălăi de la ţară, cam leneşi şi hoţi, slugărind Bucureştiul, cărind tot ce lepăda oraşul. Mureau de tineri, loviţi de oftică. N-aveau Dumnezeu, nici prieten, nici neamuri. Trăiau cu muieri fără căpătii ca şi ei. Acestea le lepădau copiii prin şanţurile Cuţaridei. Altfel, băieţi veseli. Soseau dimineaţa la rampă, fluierind şi inghiontindu-se, impingind Yüklə 1,89 Mb. Dostları ilə paylaş:
|