CAPODOPERE ale
ROMANULUI ROMÂNESC
Colecţie iniţiată şi coordonată de Ion Marinescu
Coperta colecţiei şi grafica: Done Stan Procesare computerizată: „POLSIB" SA. SIBIU
EUGEN BARBU
GROAPA
ROMAN
Ediţie revăzută Text definitiv
Editura 100 + 1 GRAMAR Bucureşti, 1997
MĂRTURISIRI
CUM AM SCRIS GROAPA
c Editura 100 + 1 GRAMAR ISBN 973-9223-64-8
Pe la optsprezece ani, influenţat şi de moda literară care bîntuia pe atunci, imaginam aventuri şi idile
consumate pe insule îndepărtate de carenu mai auzisem. Neaflam înplin război şi se pare că această nevoie de a
evada din realitatea înconjurătoare, detestabilă, îşi avea o explicaţie firească.
într-o sîmbătă seară, spre toamnă, într-unui din acele ceasuri cînd simţi că urci pe rînd toate treptele nevăzute
ale melancoliei, m-am trezit în faţa unui geam aburit de frizerie prin care se desluşeau umbrele mai multor
muşterii. Cineva scrisese cu degetul pe placa de sticlă o invitaţie simplă: treci şi te tunde!
Prăvălia aceasta mică, cu streaşină ca un cozoroc de şapcă, mai există şi azi, undeva în apropierea şoselei
Ştefan cel Mare. Mi separe că dacă aş mai trece într-o sîmbătă seară pe acolo, aş mai putea auzi acea pasăre
bătrină, un sticlete cu duh, pe care l-am ascultat cu ani în urmă, cînd uşa acelei frizerii s-a deschis şi s-a născut
ideea de a scrie „Groapa"...
Eugen Barbu, JURNAL, 1974
Se apropie Pastele. N-am nici un ban. O disperare cruntă mă copleşeşte. Vecinii cară miel şi vin în damigene. în
toată mahalaua pluteşte miros dulce de cozonac. Eu aş suporta aceste lucruri dar bunica mea plînge în fiecare
zi. E bătrină şi se agaţă de orice bucurie. Nu pot s-o ajut cu nimic. Mă întreabă de ce nu-mi iau un serviciu-. Ce
să-i răspund? Că vreau să-mi termin cartea? Prietenii m-au părăsit şi nu le fac din asta vreo vină. Unii sînt la
fel de săraci ca şi mine, dar au cel
I
puţin o familie. Mă închid în casă, string din dinţi. Muzica de la radio îmi face bine. Sunt singur şi mă simt
foarte puternic...
Jurnal, 1966
Si„ Groapa "şi „Princepele "sîntfructul unei mîniiprelungite. în 1957 apărea prima carte primită cu huiduieli şi
cu scrisori de la preoţi, învăţători şi făcători de bine. Ce urau aceşti oameni? Violenţa stilului, lumea aceea atît
de pestriţă, descrisă needulcorat. Cînd o scriam, mă gîndeam case va întîmpla ce s-a şi întîmplat, că voi fi
primit cu strigăte şi scrişnete şi ştii de ce?
Pentru că asta doream, să răstorn masa...
„Groapa", mahalaua nemernică în care sînt obligaţi să trăiască aceşti oameni aruncaţi la marginea societăţii,
nu este o lume izolată, o entitate geografică de sine stătătoare, ci o consecinţă zguduitoare a unui fel de viaţă
odios, în care fericirea este dată numai unora şi se obţine, aşa cum se vede şi în această carte, cu mijloace care
îngrozesc pe cititor. Voiam să mai adaug că titlul cărţii nu are referinţe numai la un spaţiu cunoscut, ci şi la
„groapa morală", în care erau siliţi să trăiască mahalagii Cuţaridei. Aici vreau să amintesc că tîrguitul miresei
din capitolul „Nunta" nu e deloc întîmplător, că asemenea căsătorii la mahala, în care părintele îşi vindea
copila unui om „cu situaţie" sau care ar putea avea „situaţie", erau curente şi că înfăţişînd acest drg ruşinos
am umplut inima cititorului de oroare...
Jurnal, 1974
... La apariţia Gropii am fost etichetat „scatolog naţional" titlu de care s-au bucurat aldeArghezi şi Cocea. Mam
obişnuit cu contestaţiile. Un autor primit prea bine e susceptibil de bănuieli. El e, ori cu totul mediocru, ori
deţine un rang social care inspiră linguşeala. De pildă, toţi preşedinţii Uniunii Scriitorilor au o presă
excepţională.
Timpul, iată supremul arbitru...
... Regula criticii, elementara regulă a criticii, cere ca opera să fie despărţită de individ. N-a fost un Popescu-
Doreanu, care a făcut ca „ Groapa " timp de cinci ani, să fie o carte interzisă şi cu ce s-a ales el, ca să nu-l
pomenesc pe A. Toma şi alţi cioclii literari ai dogmatismului, n-a fost campania organizată de Breban în jurul
„Princepelui" şi ce s-a ales de acei copii ai durerii care scînceau în jurul cărţii?
1981—82 Interviu cu Mariana Brăescu
II EUGEN BARBU. CURRICULUM VITAE
1924 20 februarie. Se naşte, fn Bucureşti, Eugen Barbu; tatăl, Nicolae Barbu, era tfmplar la Atelierele C.F.R. Copilăria şi-o
petrece fn cartierul Cuţarida, revelat fn romanul Groapa.
1931 incepe studiile elementare la Şcoala primară nr. 40, patronată de C.F.R.
1935—1943 Urmează cursurile secundare la liceul „Aurel Vlaicu", la liceul internat Schewitz-Hiyenn şi la liceul „Marele
Voievod Minai" (ultimele două clase).
194l-l945 „Primul" debut: publică la revistele Epigrama, Gluma, Păcală şi Veselia, sub pseudonimele Eugen Rab£ şi Eugen
Baraba.
1943 fsi ia bacalaureatul la liceul „Marele Voievod Minai", fşi fncepe Jurnalul
Se inscrie, urmfnd sfatul părinţilor, la Şcoala de ofiţeri de jandarmi din
Bucureşti.
Se inscrie la Facultatea de drept din Bucureşti.
In decembrie moare tatăl, „tfmplarul Nicolae Barbu".
1944 işi face stagiul la Şcoala militară de ofiţeri de jandarmi.
1945 La 1 septembrie fşi dă demisia din Şcoala militară. işi reia vechile preocupări sportive.
Se fhscrie la Facultatea de litere şi filozofie din Bucureşti, fiind clasificat primul
la concursul de admitere.
Subiectul lucrării de concurs: „Solidaritatea şi limita datoriei fată de natură şi
oameni". (Jurnal)
Participă la cenaclul „Fapta", condus de Mircea Damian şi la şedinţele grupului
literar „Bucureşti".
1946 incepe să redacteze fntr-o primă formă romanul Groapa.
Participă la şedinţele postlovinesciene ale cenaclului „Sburătorul", unde citeşte
un fragment din Groapa (cap. Aia mică).
„După atftea nuvele ≪psihologice≫, iată ceva care-i nedumereşte pe venerabilii
din fotolii." (Jurnal) '
Aprilie. ii moare mama.
Debutează la ziarul Fapta, condus de Mircea Damian.
III
1947 Scrie aproape zilnic articole-pamflet fn ziarul Fapta, la rubrica „Faptă şi răsplată".
1948 Continuă colaborările la ziarul Fapta, făcfnd şi cronica literară. Scrie prima versiune a piesei SftntuL
Ca protest pentru indepărtarea lui G. Călinescu de la catedră, se retrage de la cursurile Facultăţii de litere şi filozofie din
Bucureşti. „Cea mai mare dovadă de dragoste pentru Călinescu e aceea că fiind student la Litere, intrat primul, cfnd el a fost
indepărtat de la catedră, am părăsit facultatea." (Interviu fn Convorbiri literare, 1972.)
1949 —1953 Continuă scrierea şi rescrierea Gropii „Peste un an de zile (1947) reuşisem
să scriu vreo trei sute de pagini pe care un scriitor binevoitor citindu-le, s-a grăbit să le trimită unui editor. Nu-mi pare nici
astăzi rău că am avut curajul să refuz o sumă destul de mare (condiţia era să prezint cartea pfnă peste două luni), bănuind că
voi mai avea de lucru cel puţin un an de zile. Acele peste trei sute de zile s-au transformat fn incă nouă ani de muncă
incordată. Poate este interesant de aflat pentru cititori că Groapa a fost scrisă de treisprezece ori." (Cum am scris romanul
„ Groapa ").
1950 Este angajat corector la intreprinderea poligrafică nr. 1.
1955 A Xl-a versiune a Gropii „Parcă-i lipseşte ceva. Editurile nu se inghesuie. Promisiuni mari şi felicitări secrete de la
oameni necunoscuţi, dar ce să fac eu cu felicitările?" (Jurnal)
Publică in Viaţa românească nuvela Munca de jos tipărită apoi la Editura tineretului, sub titlul Gloaba.
1956 A XII-a versiune a Gropii
Publică volumele Balonul e rotund, Unsprezece (romane) şi Tripleta de aur (nuvele).
1957 Ultima transcriere a Gropii. „Un asemenea scrupul pare o extravaganţă. Am retras cartea aflată in şpalt pentru că mi se
pare inegală. A 13-a oară incerc s-o armonizez şi lipsea un final." (Jurnal)
Apare Groapa; publică volumul de eseuri şi reportaje Pe-un picior de plai
1958 Tipăreşte volumul de nuvele Oaie şi ai săi
1959 Apare volumul Patru condamnaţi la moarte; publică romanul Şoseaua Nordului; premiera pe ţară, la Teatrul
National din Cluj, a piesei Să nu-ţi faci prăvălie cu scară!
Romanul Unsprezece apare fn bulgară, la Sofia, in traducerea semnată T. Toncev şi I. Krystev.
1960 Publică volumul de reportaje Ctt în şapte zile. Se căsătoreşte cu actriţa Marga Butuc.
1961 Apare volumul de nuvele Tereza (col. „B.P.T.").
fn traducerea semnată de Darniţa Bienkowska, apare la Varşovia Şoseaua
Nordului
La Moscova apare un volum de nuvele româneşti cu o prefaţă de Boris Polevoi;
fn sumar, o nuvelă de Eugen Barbu.
1962 Apare la Paris, in editura Pierre Seghers, o antologie de proză romanească, cu o prefaţă de Tudor Vianu; in sumar, o
nuvelă de Eugen Barbu.
IV
La Praga, in editura „Orbis", se tipăreşte volumul Pe-un picior de plai
La 10 martie este primit membru al Comunităţii europene a scriitorilor, cu
sediul la Roma (Communita Europeea degli Scrittori).
Este numit redactor-şef al revistei Luceafărul, funcţie pe care o deţine pină in
1968. Publică volumul Prinzul de duminică (E.P.L.).
1963 8 ianuarie. Se deschide cenaclul NicolaeLabiş, sub conducerea lui Eugen Barbu. Apare ediţia a doua a romanului
Groapa
La editura „Volk und Welt" din Berlin i se tipăreşte, in traducerea lui Leo Hornung şi Valentin Lupescu, un volum de nuvele
(Cei patru condamnaţi la moarte, Oaie şi ai săi, Munca de jos).
1964 Apare prima versiune franceză a Gropii Publică romanul Facerea hunii (E.P.L.).
La Montevideo, in editura „Alfa", se tipăreşte o antologie de proză romanească, ingrijită de scriitorul uruguayan Mario
Carabella, cu o prefaţă de Mario Benedetti; in sumar, Eugen Barbu.
1965 Premiera filmului Haiducii
Apare la Djakarta o antologie de nuvele romaneşti, ingrijită de Taslim Aii; in sumar, Eugen Barbu.
1966 Publică Jurnal
Premiera filmului Procesul alb (după Şoseaua Nordului).
fn editura berlineză „Volk und Welt", in traducerea lui Tea Konstantinidis,
apare Groapa.
La Milano, in culegerea Le piu belle novelle di tută ipaesi apare, fn traducerea
lui Domenico Porzio, nuvela Pe ploaie de Eugen Barbu.
Pe scena teatrelor din Arad şi Piteşti se joacă Să nu-ţi faci prăvălie cu scară!
1967 Premiera filmului Răzbunarea haiducilor.
Se joacă, la Teatrul de Comedie, piesa SftntuL
fn numărul din 20 iulie al revistei Luceafărul publică piesa LabyrintuL
La Teatrul Giuleşti se montează scenariul după Groapa.
Apar volumul de eseuri Măştile lui Goethe şi ediţia a doua, revăzută, a
romanului Şoseaua Nordului (2 voi.).
La Budapesta se tipăreşte versiunea maghiară a Gropii
1968 Groapa apare la Montevideo in traducerea lui Rub£n Cotello. fşi stringe in volum piesele de teatru.
Publică volumul de versuri Osînda soarelui (Ed. tineretului).
Apare volumul de evocare a lumii haiduceşti şi a Bucureştiului fanariot,
Vtnzarea de frate.
Se publică o versiune germană a romanului Şoseaua Nordului
Premiera filmului Răpirea fecioarelor.
fşi dă demisia din postul de redactor-şef al revistei Luceafărul
Apare la Sofia romanul Facerea lumii
La Sad Paolo apare o antologie de proză romanească; in sumar, Eugen Barbu.
1969 fşi stringe insemnările de călătorie in volumul Foamea de spaţiu.
Apare romanul Princepele (Ed. tineretului). (Premiul Academiei Romane). Publică Martiriul Sfiitului Sebastim (nuvele, E.P.L.) şi un
volum de proză fn colecţia Lyceum. La Budapesta, fn editura „Europa", apare romanul Groapa.
1970 Este numit redactor-şef al Revistei Săptămtna. Publică Jurnal tn China (E.P.L.).
1971 Premiera filmelor//a/ducii lui Şaptecai, Zestrea Domniţei Raluş\ Facerea hunii. La televiziune este prezentat serialul
Urmărirea.
Se joacă Groapa la Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase".
1972 Apare primul volum din seria Caietele „Princepelui'".
fn editura „Progress" din Moscova apare Groapa, fn traducerea Irinei Ogorod-nikova, cu o prefaţă de V. Piskunov.
1973 Apare o ediţie completă a reportajelor, Cu o torţă alergtnd in faţa nopţii. Publică povestirea-scenariu Postul clandestin (fn
colaborare cu N.P. Mihail). Tipăreşte al doilea şi al treilea volum din seria Caietele „Princepelui".
Scrie scenariile filmelor Oaie si ai săi, Drumul oaselor, Batalionul de pedeapsă. Pregăteşte pentru tipar primele trei volume din Istoria
literaturii romane polemice şi antologice, in 6 volume (6000 pagini).
1974 Eugen Barbu este ales membru corespondent al Academiei Romane. Apare fn antologia 9povestiri contemporane (fn limba
rusă), nuvela PranzeiutS. Publică romanul Războiul undelor şi Caietele „Princepelui", voi. IV, ilustrat de Mihu Vulcănescu şi
Groapa, ediţia a Vi-a.
1975 Apare voi. V din Caietele „Princepelui".
1976 Apare voi. I din romanul Incognito.
1977 Apare voi. II din Incoguto şi voi. VI din Caietele „Princepelui".
1978 tn „Săptămfna" apar fragmente din „Săptămfna nebunilor". Primeşte premiul Herder pentru literatură.
1979- 1980 Apar voi. II şi III din Incognito.
Publică fragmente din Jurnal argentinian" despre Borges.
Editura Shin-Nihon Shuppansha din Tokio publică nuvele de E. Barbu fn seria
„Povestiri alese mondiale" (ed. 1,1979; ed. II, 1981).
1981 - 1982 Publică „Săptămtna nebunilor" la editura Albatros. Roman de dragoste desfăşurat fn decorul feeric al Veneţiei. Apare
voi. VII din Caietele „Princepelui".
1984 Scrie scenariul pentru filmele „Masca de argint" şi „Colierul de turcoaze". 1986 I se atribuie premiul „Panait Istrati" la
Brăila.
1986 - 1987 Scrie scenariul pentru filmul „Domnişoara Aurica". Primeşte premiul AON pentru scenariu.
1990 Director la revista „Romania Mare".
1993 8 septembrie. Se stinge din viată la Spitalul EHac
VI
BIBLIOGRAFIA OPEREI
VERSURI
Ostnda soarelui, Editura tineretului, 1968. NUVELE ŞI POVESTIRI
Gloaba, Editura tineretului, 1955. Tripleta de aur, E.S.P.L.A., 1956. Oaie si ai săi, Editura tineretului, 1958. Patru condamnaţi la
moarte, E.S.P.L.A., 1959. Tereza, E.P.L., 1961. Prinzul de duminică, E.P.L., 1962. Vtnzarea de frate, Editura tineretului, 1968. Nuvele,
Editura tineretului, 1969. Martiriul Sfintului Sebastian, E.P.L., 1969.
ROMANE
Balonul e rotund, Editura tineretului, 1956.
Unsprezece, Editura tineretului, 1956.
Groapa, E.S.P.L.A., 1957.
Şoseaua Nordului, E.S.P.L.A., 1959.
Facerea lumii, E.P.L., 1964.
Princepele, Editura tineretului, 1969.
Incognito, Editura Eminescu, voi. 1,1976; voi. II, 1977; voi. III, 1979.
Săptămtna nebunilor, Editura Albatros, 1981.
lanus, postum, Editura Gramar, 1993
TEATRU
Teatru, E.P.L., 1968. REPORTAJE
Pe-un picior de plai..., E.S.P.L.A., 1957.
... Ctttn 7 zile, E.S.P.L.A., 1960.
Cu o torţă alergtnd in faţa nopţii, Editura Eminescu, 197Z
vn
JURNALE
Jurnal, E.P.L., 1966.
Foamea de spaţiu, E.P.L., 1969.
Jurnal în China, Editura Eminescu, 1970.
ALTE LUCRĂRI LITERARE
Măştile lui Goethe, E.P.L., 1967. Caietele „Princepelui", voi. I, Editura Dacia, 1972. Caietele „Princepelui", voi. II, III, Editura Eminescu,
1973. Caietele „Princepelui" voi IV, Editura Eminescu, 1974. Caietele „Princepelui" voi. V, Editura Eminescu, 1975. Caietele
„Princepelui" voi VI, Editura Eminescu, 1977. Caietele „Princepelui" val. VII, Editura Eminescu, 1981.
TRADUCERI
Humphrey Cobb, Cărările gloriei (fn colaborare cu A. I. Deleanu), E.L. U., 1961. Hans Marchwitza, Peter Kumiak şi urmaşii (in colaborare
cu A.I. Deleanu), E.L.U.,
1962.
Joseph Priestley, Fundătura îngerilor (in colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1963. William Faulkner, Nechemat in ţărînă (in colaborare cu
A. I. Deleanu), E.L.U., 1964 Konstantin Mihailovici Simonov, Nimeni nu se naşte soldat, 4 voi. (in colaborare cu
Vladimir Cogan), E.L.U., 1965,1966., Thomas Mann, Doctor Faustus (in colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1966,
ed. a Ii-a, Editura Muzicală, 1970. Panait Istrati, Opere alese (I, II), E.P.L., 1966. Panait Istrati, Opere alese (III, IV, V, VI, VII, VIII), 1967.
William Faulkner, Cătunul (In colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1967. William Faulkner, Oraşul (in colaborare cu A. I. Deleanu),
E.L.U., 1967. William Faulker, Casa cu coloane (in colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1968. Panait Istrati, Povestirile lui Adrian Zografi
(Chira Chiralina, Moş Anghel: Prezentarea
haiducilor, Domniţa din Snagov), E.P.L., 1969,2 voi., „B.P.T.". Panait Istrati. Opere alese (V), Editura Minerva, 1970. Haiducii, Editura
Militară, 1971.
Domniţa din Snagov, Editura Militară, 1971.
SCENARII DE FILM
Haiducii, 1965. Scris cu N. P. Mihail.
Procesul alb, 1966.
Răzbunarea haiducilor, 1967.
Răpirea fecioarelor, 1968.
Haiducii lui Şaptecai, 1971.
Zestrea Domniţei Ralu, 1971.
Săptămîna nebunilor, 1971.
Facerea lumii, 1971.
Urmărirea, 1971 (7 serii a 55'). Scris cu N. P. Mihail.
Drumul oaselor, 1973. Scris cu N. P. Mihail.
Masca de argint; Colierul de turcoaze, 1984. Scris cu N. P. Mihail.
Domnişoara Aurica, 1986.
VIII
Ttmplarului Niculae Barbu
Peste rufe filfiia seara. Omul se opri. Gunoierii se intorceau grămadă.
Trecură mai departe.
- Noroc, şefule! aruncă unul.
- Noroc!
Grigore era indesat, vinjos, imbrăcat cu o haină groasă şi pantaloni strinşi pe pulpe. Mijlocul şi-l
sugrumase intr-o curea lată de piele, bătută in (inte.
Şedea şi privea locul cu palmele la spate. Cerul se intuneca. Oraşul scinteia indepărtat. in iarba
fierbinte mişuna vintul de vară. Gunoierii aprinseseră focul. Fumul inecăcios acoperi pămintul tare.
Se descălţară. Aveau tălpile negre, tăiate şi pline de răni. Le perpeleau la căldură. O ceată de cuni ii
inconjură. Erau mari cit nişte viţei, flocoşi şi răi. Lătrară spre groapă şi se repeziră către marginile ei
inalte.
Grigore nu se intoarse. Haita se opri miriind. O femeie trecută şi osoasă, aplecată de şale ii alungă din
preajma lui şi se depărta. Dulăii işi scuturau laţele, muşcindu-şi puricii din blănile vechi.
- Huo! Na pagubelor! strigă nevasta şi aruncă bolovani după ei. Ceata se imprăştie. Se strinse apoi mai
departe.
Gunoierii beau ţuică, plescăind din buzele arse de tutun. Sticla trecu din mină in mină. in jur se
răspindi mireasma de prună veche, dulce-amăruie. Cel mai bătrin sorbi de-a-n picioarele, ştergindu-şi
barba cu mina lată şi păroasă. Muierea se uita la el, aşteptindu-şi rindul. Le puse dinainte blide de tablă
in care aburea o fiertură.
Nu mai vorbi nici unul. Mestecau repede, cu poftă. Se auzeau Ungur ile izbite.
Grigore S privi cu coada ochiului. Ceilalţi şedeau pe vine in jurul mesei cu trei picioare, luminaţi de
flăcările focului. Aveau feţe ascuţite, prelungi. De sub şepcile murdare le ieşea părul intunecat pe
frunţile inguste şi, sub cozoroace, privirile lacome nu slăbeau zeama din talere. Clefăiau neintrerupt,
urmăriţi de dini. Miinile murdare apucau cu indeminare. Dulăii se apropiară, incăierindu-se. Femeia le
aruncă o bucată tare de piine. Se iscă o bătălie infricoşătoare. Trupurile animalelor se incordară, ochii
lor galbeni sclipeau, se sfişiară urlind, işi apucară beregăţile, căzură unul peste altul şi căutară zadarnic.
Oamenii rideau, asmuţindu-i cu alte bucăţi pe care le zvirleau din ce in ce mai departe.
Se lăsase răcoarea. La picioarele lor rămăsese doar o spuză roşie, pierită. Fumau sprijiniţi in cozile
lopeţilor. Erau osteniţi şi strinseră paiele rare din jur. Se lungiră unul cite unul pe pămint. imprejur
mirosea a bălegar incins.
incepea o noapte liniştită. Ciinii se ogoriră lingă gunoieri, ingenuncheară pe labele dinainte, mişcară
cozile groase şi hămăiră scurt, stins. incet, işi lăsară capetele lungi şi mindre pe gheare şi moţăiră cu
ochii deschişi.
Femeia imbuca deoparte. Se uita rar spre Grigore şi intingea miezul de piine in resturile răcite.
Se auziră cocoşii din mahalalele vecine. Dinspre cimpul intins şi pustiu al Cuţaridei, mai răzbeau
injurăturile căruţaşilor. Glodul răsuna sub copitele cailor. intr-o parte se desluşeau citeva străzi inguste
cu case joase.
Cind işi adusese Grigore nevasta şi lopata să-şi sape bordeiul, imprejur nu era ţipenie de om. Un an de
zile păzise singur tinichelele gropii şi gura ei adincă. De primăvara pină dădea viscolul, mai schimba o
vorbă, două cu gunoierii. Ăştia erau nişte drăngălăi de la ţară, cam leneşi şi hoţi, slugărind Bucureştiul,
cărind tot ce lepăda oraşul. Mureau de tineri, loviţi de oftică. N-aveau Dumnezeu, nici prieten, nici
neamuri. Trăiau cu muieri fără căpătii ca şi ei. Acestea le lepădau copiii prin şanţurile Cuţaridei.
Altfel, băieţi veseli. Soseau dimineaţa la rampă, fluierind şi inghiontindu-se, impingind
Dostları ilə paylaş: |