Caracterizare generala clasa 5 50 Investitii financiare pe termen scurt

Curs 11Contabilitate financiare Contabilitatea trezoreriei conf.univ.dr. Adriana Tiron Tudor

Caracterizare generala clasa 5

50 Investitii financiare pe termen scurt

51 Conturi la banci

53 Casa

54 Acreditive

58 Viramente interne

59 Ajustari pentru depreciere

Caracterizare generala
trezoreria cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de numerar de care dispune o unitate.
- lichiditatile monetare: numerar in casierie,disponibil in conturi bancare,avansuri de trezorerie
- echivalente de numerar:valori de incasat (efecte comerciale, cecuri)
titluri de plasament ( actiuni, obligatiuni)
alte valori (timbre fiscale, timbre postale, bonuri valorice de combustibil, tichete de masa)
Fluxurile de trezorerie (I, E) se pot efectua in moneda nationala sau valuta.

Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt
Notiuni generale

0. Investitiile financiare pe termen scurt sunt titlurile de plasament achizitionate in vederea realizarii unor castiguri de capital sau a unor venituri pe termen scurt.

1. actiuni emise de catre societati din cadrul grupului sau din afara acestuia, care sunt cumparate pentru a fi vandute in termen scurt

2. obligatiuni emise si rascumparate la scadenta in vederea anularii,

3. obligatiuni emise de catre alte unitati, care sunt achizitionate

4. alte investitii financiare pe termen scurt achizitionate: bonuri de subscriere autonoma, certificate de investitor, drepturi de tragere, efecte comerciale, certificate de depozit in vederea realizarii unui castig pe termen scurt

5. Contabilitatea titlurilor se tine distinct pe fiecare titlu in parte.

6. Caracteristici:

7. negociabile,

8. purtatoare de drepturi si obligatii,

9. liber transmisibile,

10. pot fi cotate la bursa

11. Evaluarea la intrarea in patrimoniu.- cost de achizitie

Cheltuielile accesorii se trec direct pe cheltuieli.

Conturi utilizate
501. Acþiuni deþinute la societãþile afiliate A
505. Obligaþiuni emise si rãscumpãrate A
506. Obligaþiuni A
508. Alte investiþii pe termen scurt si creante asimilate A
5081. Alte titluri de plasament
5088. Dobânzi la obligaþiuni si titluri de plasament
509. Vãrsãminte de efectuat pentru investiþiile pe termen scurt P 
5091. Vãrsãminte de efectuat pentru acþiunile deþinute la soc.afiliate 
5092. Vãrsãminte de efectuat pentru alte investiþii pe termen scurt

Exemplu: achizitii actiuni
se achizitioneaza pe termen scurt 500 actiuni, ale unei SC din cadrul grupului, cu 2 lei/buc, ce se achita ulterior prin banca. Dupa o luna se vand in numerar 400 act. cu 3 lei/buc si 100 cu 1 leu/buc.

0. Achizitie 500 actiuni cu plata ulterioara 501 = 509 1.000

1. Plata actiunilor 509 = 5121 1.000

2. Vanzare 400 actiuni cu 3 lei/buc 5311= % 1.200

501 800

764 400

0. Vanzare 100 actiuni cu 1 leu/buc % = 501 200

5311 100

664 100

Exemplu: achizitii obligatiuni
se achizitioneaza 500 obligatiuni, cu 5 lei/buc, din care 50% se achita prin casierie, restul ulterior prin banca. Dupa o luna se vand 300 oblig. cu 6 lei/buc si 200 cu 4 lei/buc cu incasare prin banca.

0. Achizitie 500 obligatiuni 506 = % 2.500

5311 1.250

509 1.250

0. Plata obligatiunilor 509 = 5121 1.250

1. Vanzare 300 obligatiuni cu 6 lei/buc 461 = % 1.800

506 1.500

764 300

0. Vanzare 200 actiuni cu 4 lei/buc % = 506 1.000

461 800

664 200

0. Incasarea prin banca 5121 = 461 2.600

Exemplu: rascumparare obligatiuni proprii
se emit 200 obligatiuni, cu VN 2 lei/buc, in vederea obtinerii unui imprumit cu dobanda de 10%. Ulterior se rascumpara 50% din obligatiuni care se anuleaza.

0. Emitere 200 obligatiuni 461 = 161 400

1. Incasarea prin banca 5121= 461 400

2. Constatarea dobanzii 666 = 1681 40

3. Plata dobanzii 1681= 5121 40

4. Rascumpararea 100 obligatiuni 505 = 5121 200

5. Anulare obligatiuni 161 = 505 200

Contabilitatea operatiilor de incasari si plati prin conturi la banci

Conturi utilizate
511. Valori de încasat A
5112. Cecuri de încasat
5113. Efecte de încasat
5114. Efecte remise spre scontare
 512. Conturi curente la bãnci A
5121. Conturi la bãnci în lei
5124. Conturi la bãnci în valutã
5125. Sume în curs de decontare
 518. Dobânzi A
5186. Dobânzi de plãtit
5187. Dobânzi de încasat
 519. Credite bancare pe termen scurt P
5191. Credite bancare pe termen scurt
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenþã
5193. Credite externe guvernamentale
5194. Credite externe garantate de stat
5195. Credite externe garantate de bãnci
5196. Credite de la trezoreria statului
5197. Credite interne garantate de stat
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

Valori de incasat

0. Efecte de comert aflate in posesia furnizorilor pentru a fi transformate la scadenta in disponibilitati.

1. Cecuri de incasat 5112

2. Efecte de incasat 5113

3. Efecte remise spre scontare 5114

Cand detinatorul unui efect comercial are nevoie de numerar inainte de scadenta,el poate depune efectul de comert la banca pentru scontare, inainte de termen

Scontarea = plata inainte de scadenta a sumei de catre banca. Suma primita este mai mica decat suma trecuta in efectul de incasat cu taxa de scont.

0. Cu ajutorul contului 511 se inregistreaza:

1. efectele comerciale depuse spre incasare la scadenta sau remise spre scontare, precum si

2. cecurile de decontare predate la banca spre incasare pana in momentul in care valoare acestora se inregistreaza in conturile curente de la banci.

Exemplu: cecuri de incasat
se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar decontarea se face pe baza de cec emis de client.

0. Emitere factura prestari 4111 = 704 10.000

1. Primire cec si depunere la banca 5112 = 4111 10.000

2. Incasare cec 5121 = 5112 10.000

Exemplu: efect de incasat
se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar decontarea se face pe baza de efect emis de client. Efectul se depune la banca spre incasare

0. Emitere factura prestari 4111 = 704 10.000

1. Acceptare efect 413 = 4111 10.000

2. Depunere efect la banca 5113 = 413 10.000

3. Incasare efect la scadenta 5121 = 5113 10.000

Scontare inainte de termen, taxa scont 10%

0. Remitere efect spre scontare 5114 = 5113 10.000

1. Incasare bilet la ordin inainte de scadenta % = 5114 10.000

5121 9.000

666 1.000

Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare si credite pe termen scurt

Conturi utilizate
512. Conturi curente la bãnci A
5121. Conturi la bãnci în lei
5124. Conturi la bãnci în valutã
5125. Sume în curs de decontare
518. Dobânzi A
5186. Dobânzi de plãtit
5187. Dobânzi de încasat
 519. Credite bancare pe termen scurt P
581 Viramente interne B

Operatii privind sume in curs de decontare

0. Sume virate dar neaparute in extrasele de cont ale bancilor 5125 = 4111

1. Consemnarea de sume pentru licitarea de valuta 5125 = 581

2. Sume virate in contul de disponibil 581 = 5125

Exemplu: sume in mandat

Se expediaza prin posta marfa in valoare de 10.000 lei si se primeste mandatul postal ce atesta decontarea creantei, insa suma nu a intrat in contul bancar.Ulterior sume este consemnata in extrasul de cont.

0. Licrare marfa 4111 = 707 10.000

1. Primire mandat postal 5125 = 4111 10.000

2. Intrarea sumei in contul bancar 5121 = 5125 10.000

Exemplu: credite bancare pe termen scurt
se primeste un credit bancar pe termen de o luna de la BRD 2.000 lei, dobanda 100 lei. Se ridica si se depune in casierie 200 lei. La scadenta se ramburseaza creditul si dobanda

0. Primire credit de la banca 5121 = 5191 2.000

1. Ridicare numerar 581= 5121 200

2. Depunere numerar in casierie 5311 = 581 200

3. Dobanda datorata 666 = 5198 100

4. Rambursarea creditului si a dobanzii % = 5121 2.100

5191 2.000

5198 100

Contabilitatea decontarilor in numerar

Conturi utilizate
531. Casa
5311. Casa în lei
5314. Casa în valutã
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale
5322. Bilete de tratament si odihnã
5323. Tichete si bilete de cãlãtorie
5328. Alte valori 

Caracteristici generale decontarile in numerar se pot efectua in lei si in valuta

0. alte valori asimilate trezoreriei

1. Bonuri valorice

2. Timbre fiscale si postale

3. Bilete de tratament si odihna

4. Tichete si bilete de calatorie

5. Tichete de masa

6. Alte valori

Exemplu:timbre postale
se achizitioneaza timbre postale in valoare de 300 lei din care se dau in consum timbre in valoare de 100 lei

0. Cumparare timbre postale 5321 = 5311 300

1. Utilizare timbre postale 626 = 5321 100

Exemplu: bonuri de combustibil

se achizitioneaza bonuri de combustibil in valoare de 1.000 lei din care se achizitioneaza combustibil in valoare de 300 lei care ulterior se consuma

0. Achizitie bonuri de combustibil 5328 = 5311 1.000

1. Utilizare bonuri pentru cumparare combustibil 3022 = 5328 300

2. Consum combustibil 6022 = 3022 300

Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie

Conturi utilizate
541. Acreditive
5411. Acreditive în lei
5412. Acreditive în valutã
542. Avansuri de trezorerie

Notiuni generale

0. Acreditivul este o forma de decontare care asigura furnizorului garantia incasarii contravalorii livrarilor si prestatiilor efectuate prin rezervarea disponibilitatilor banesti in conturi distincte din care, pe masura licvrarilor, se fac decontarile.

1. In lei

2. In valuta

3. Avansurile de trezorerie reprezinta sume puse la dispozitia administratorilor sau altor persoane, cu avizul conducerii, in vederea efectuarii unor plati pentru aprovizionari de bunuri, prestari de servicii, cheltuieli de deplasare, detasari, delegatii, servicii postale, taxe de telecomunicatii, cheltuieli de reclama publicitate si protocol, precum si alte sume

4. In lei

5. In valuta

Exemplu: acreditiv
se deschide acreditiv la dispozitia furnizorului in valoare de 20.000 lei din care se achita acestuia 15.000 lei, restul acreditivului se anuleaza.

0. Deschidere acreditiv 5411 = 5121 20.000

1. Plata furnizorului 401 = 5411 15.000

2. Restituirea acreditivului neutilizat 581 = 5411 5.000

5121 = 581 5.000

Exemplu: avans spre decontare
se acorda avans spre decontare unui salariat in valoare de 1.000 lei. Avansul este justificat in valoare de 800 lei reprezentand cheltuieli transport 100, rechizite birou 700, iar restul se depune in casierie

0. Acordare avans 542 = 5311 1.000

1. Justificare avans % = 542 800

624 100

604 700

0. Depunere avans nejustificat 5311 = 542 200

Exemplu: avans in valuta

Se acorda avans de trezorerie suma de 1.000 EUR, la cursul de 3,5 lei/EUR. Avansul se utilizeaza astfel: diurna 35 EUR X 6 zile, cazare 5 x 100 EUR, transport 100 EUR, taxa conferinta 250 EUR, restul nedecontat se depune la caserie, la cursul de 3,6 lei/EUR.

0. Acordare avans 542 = 5314 3.500

1. Justificare avans % = 542 3.465

625 2.240

624 350

628 875

0. Depunere suma neconsumata 5314= % 36

542 35 765 1

Contabilitatea ajustarilor pentru deprecerea conturilor de trezorerie

Conturi utilizate
591. Ajustari pentru deprecierea actiunilor deþinute la societãtile afiliate
595. Ajustari pentru deprecierea obligatiunilor emise si rãscumpãrate
596. Ajustari pentru deprecierea obligatiunilor
598. Ajustari pentru deprecierea altor investitii pe termen scurt si creante asimilate

Notiuni generale

0. Ajustarile pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie in cazul in care la inventarierea de la sfarsitul exercitiului, se constata ca valoarea de piata a investitiilor financiare pe termen scurt este inferioara valorii de cumparare a acestora.

1. Pentru aceasta diferenta nefavorabila, considerata ca fiind o depreciere nereversibila, se constituie ajustari pe seama cheltuielilor financiare.

2. La anularea sau vanzarea titlurilor, ajustarile se anuleaza prin majorarea veniturilor fiannciare.

Exemplu: ajustari
La sfarsitul ex N se constituie ajustari pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 500 lei si pentru actiuni emise de terti 100 lei.In anul urmator actiunile emise de terti se vand cu 1.000 lei, costul de achizitie fiind de 800 lei.

0. Constituire ajustari 6864 = % 600

591 500

598 100

0. Vanzare actiuni emise de terti 461 = % 1.000

5081 800

764 200

0. Anulare ajustare 598 = 7664 100