Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie; presedintele CSM in mandatul 2008-2009. Judecatorul Lidia Barbulescu a fost singura care si-a depus candidatura pentru postul de presedinte al CSM si a obtinut, in sedinta din ianuarie 2008, 15 voturi pentru si unul impotriva, venit din partea procurorului general, Laura Codruta Kovesi.
Lidia Barbulescu este cunoscuta drept apropiata a fostului ministru PSD al Justitiei, Rodica Stanoiu, fapt pentru care, in 2001, a promovat de la Tribunalul Olt direct la Curtea Suprema, fara a mai trece si prin stadiul de judecator de Curte de Apel. Doi ani mai tirziu a ajuns vicepresedintele Curtii. Ulterior, Lidia Barbulescu s-a dovedit a fi unul dintre principalii oponenti din CSM ai reformelor initiate de ministrul justitiei, Monica Macovei. La inceputul lui 2005, Macovei a cerut CSM sa constate ca Barbulescu ocupa ilegal functia de vicepresedinte al instantei supreme, dar a fost contrazisa de colegii acesteia din Consiliu. Ulterior, Lidia Barbulescu a incercat sa obtina anularea unei legi initiate de Macovei, prin care se inlatura posibilitatea magistratilor de a-si cumpara locuintele de serviciu. Lidia Barbulescu ocupa un astfel de apartament si intentiona sa-l achizitioneze, in conditii avantajoase. In mai 2005, ea a actionat chiar in judecata Ministerul Justitiei si s-a opus anularii acestei posibilitati. La sfarsitul lui 2005, Monica Macovei a adresat o sesizare oficiala catre CSM, in care o acuza pe Lidia Barbulescu ca, in calitatea ei de membru al Consiliului, ar fi facut presiuni pentru simplificarea examenului de capacitate de la Institutul National de Criminologie (INC), pe care urma sa-l sustina si fiica sa, Alina Barbulescu, prin eliminarea probei de Drept Civil. Monica Macovei, a cerut cercetarea Lidiei Barbulescu, in baza articolului 99 din Statutul Magistratilor, care spune ca un judecator nu poate interveni pentru solutionarea unor cereri, cind se pretinde sau se accepta rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei, altfel decit in limita legii. Consiliul Suprem al Magistraturii a stabilit ca judecatoarea Barbulescu este nevinovata, intrucat articolul 99 s-ar referi numai la activitatea de judecata. In cele din urma, cand INC a fost desfiintat de guvern, Alina Barbulescu a reusit sa se transfere la CSM, institutie condusa astazi de mama sa, desi legea ii oferea un post in cadrul Ministerului Justitiei.
Lidia Barbulescu si-a facut cunoscuta pozitia refractara fata de Comisia Europeana in 2007, cind i-a dat o replica acida presedintelui Traian Basescu, atunci cand acesta, de Ziua Justitiei, a criticat dur CSM. " Nimeni, nici chiar presedintele Romaniei si nicio autoritate internationala, indiferent de rang, ca de exemplu, Comisia Europeana, nu poate sugera ori comenta solutiile pronuntate de judecatori, fara a fi pasibili a li se reprosa incalcarea principiului independentei Justitiei", afirmat Lidia Barbulescu. Motivul supararii Lidiei Barbulescu poate fi legat de desele critici aduse de Comisia Europeana referitor situatia de incompatibilitate a unora dintre membrii CSM, printre care si Lidia Barbulescu. In raportul de tara din iunie 2007, la capitolul dedicat Justitiei, Comisia constata ca "raspunderea si moralitatea Consiliului (CSM) si a membrilor sai, individual, continua sa constituie motive de ingrijorare". Bruxelles-ul se referea la faptul ca unii membri CSM, printre care se numara si Lidia Barbulescu, si-au pastrat si functiile de conducere din instante sau Parchete, adica sint concomitent si arbitri si jucatori.
Proaspat unsa la conducerea CSM, judecatoarea Lidia Barbulescu, a decis sa conditioneze dezvaluirea datelor profesionale din dosarele fostilor magistrati aflate in custodia Parchetului General de avizul CSM. Hotarirea a venit in contextul scandalului generat de numirea Noricai Nicolai in functia de ministru al Justitiei si de dezvaluirile din trecutul ei profesional facute de presedintele Basescu. La scurta vreme dupa aceea, Lidia Barbulescu a declarat ca dosarele profesionale ale magistratilor sunt la institutia sa, insa este posibil sa existe, la alte institutii, dosare ale celor iesiti din sistem, dar in care nu crede ca exista informatii care sa vizeze siguranta nationala.
Lidia Barbulescu a luat o pozitie favorabila parlamentarilor si lui Adrian Nastase in momentul in care pe siteul Camerei Deputatilor a fost publicat referatul prin care se cere urmarirea penala a acestuia. Ea a sustinut atunci ca publicarea nu reprezinta un act care nu poate fi public. "Comunicarea pe site a referatului prin care s-a solicitat, motivat, avizul de incepere a urmaririi penale nu reprezinta un act in sensul celor care nu pot fi publice, cu privire la care trebuie sa se pastreze confidentialitatea, cum sunt celelalte acte care exista in dosarul de urmarire penala", a declarat ea in iunie 2008.
Lidia Barbulescu a luat o pozitie favorabila parlamentarilor si lui Adrian Nastase in momentul in care pe siteul Camerei Deputatilor a fost publicat referatul prin care se cere urmarirea penala a acestuia. Ea a sustinut atunci ca publicarea nu reprezinta un act care nu poate fi public. "Comunicarea pe site a referatului prin care s-a solicitat, motivat, avizul de incepere a urmaririi penale nu reprezinta un act in sensul celor care nu pot fi publice, cu privire la care trebuie sa se pastreze confidentialitatea, cum sunt celelalte acte care exista in dosarul de urmarire penala", a declarat ea in iunie 2008.
Intr-un interviu acordat Radio France, in vara lui 2008, Lidia Barbulescu a facut referiri negative la adresa profesionalismului procurorilor si la modul in care instrumenteaza dosarele. Sefii DNA si DIICOT au formulat atunci o cerere de aparare a reputatiei profesionale a procurorilor din cele doua directii, adresata CSM, in care Lidia Barbulescu era acuzata ca se exprima public, fara a se informa, asupra unor cauze aflate pe rolul instantelor ori in instrumentarea Parchetului si contribuie, in fapt, la decredibilizarea actului de justitie.
