Carte albă o agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile



Yüklə 264,7 Kb.
səhifə9/9
tarix07.01.2019
ölçüsü264,7 Kb.
#91093
1   2   3   4   5   6   7   8   9

UK

18,1/ 20,8**

64,1/ 62

65/60

66/66

68/68

73,0 (z)




În ultimii ani a fost îmbunătățit accesul la pensia de stat de bază, creșterea acesteia a fost consolidată, iar lucrătorii urmează să fie înscriși în mod automat în cadrul regimurilor de pensii ocupaționale (cu posibilitatea de a se retrage), începând cu 2012. Au fost introduse dispoziții legislative privind creșterea vârstei de deschidere a dreptului la pensia de stat de la 65 la 68 de ani, începând din 2020 până în 2046. Noi dispoziții legislative intrate în vigoare în ianuarie 2012 prevăd egalizarea pentru femei și bărbați a vârstei de pensionare pentru pensiile de stat până în 2018 (anterior 2020) și anticipează cu 5 ani și jumătate data creșterii vârstei de pensionare de la 65 la 66, începând din 2018. Au fost anunțate (dar nu încă adoptate prin lege) propuneri de accelerare a datelor creșterilor ulterioare de la 66 la 67 de ani, opțiunile privind anticiparea creșterii de la 67 la 68 de ani fiind în curs de dezbatere.


________________________

NOTE

i Sursa – Eurostat: Statistici demografice – speranța de viață pe vârste și sexe (ultima actualizare 26/1/12)

ii Vârsta medie de ieșire de pe piața muncii, B/F sau cursive = cifre totale (fără distincția B/F) Sursa – Eurostat.

iii Vârsta legală de pensionare în cadrul regimului general de pensii publice, sursa: MISSOC.

iv Vârsta legală de pensionare în cadrul regimului general de pensii publice după punerea în aplicare a reformelor prevăzute de lege (între paranteze – propuse, dar nu încă legiferate), sursa: Raportul comun privind pensiile „Progresele și provocările-cheie în privința asigurării de pensii adecvate și viabile în Europa”, Comitetul pentru politică economică, Comitetul pentru protecție socială și serviciile Comisiei (ECFIN și EMPL), actualizat de Comisie atunci când aceasta era la curent cu apariția unor schimbări.

v Vârsta legală de pensionare în cadrul regimului general de pensii publice după punerea în aplicare a reformelor prevăzute de lege (între paranteze – propuse, dar nu încă legiferate), sursa: Raportul comun privind pensiile „Progresele și provocările-cheie în privința asigurării de pensii adecvate și viabile în Europa”, Comitetul pentru politică economică, Comitetul pentru protecție socială și serviciile Comisiei (ECFIN și EMPL), actualizat de Comisie atunci când aceasta era la curent cu apariția unor schimbări.

vi Active în cadrul fondurilor de pensii (% din PIB), 2009. Sursa: Statisticile globale privind pensiile (Global Pension Statistics) ale OCDE.

(v) 2008.

(w) Numai fonduri de pensii ocupaționale autonome. Pe lângă aceste planuri, activele totale administrate de contractele de asigurări de pensii ocupaționale se ridicau la 99,3% din PIB.

(x) Numai fonduri de pensii ocupaționale autonome. Pe lângă aceste planuri, activele totale administrate de contractele de asigurări de pensii ocupaționale se ridicau la 13,3% din PIB în 2008.

(y) Numai fonduri de pensii ocupaționale autonome. Pe lângă aceste planuri, activele totale administrate de sistemul de prime de pensii se ridicau la 8,9% din PIB, iar activele administrate de contractele de asigurări de pensii ocupaționale la 38,9% din PIB în 2008.

(z) Estimare OCDE.

vi Confruntându-se cu o îmbătrânire iminentă a populației și cu impactul acestui fenomen asupra pensiilor, statele membre și-au reformat considerabil sistemele de pensii. Introducerea unei corelații mai strânse între contribuțiile plătite sistemului și prestațiile plătite a fost o caracteristică esențială a eforturilor de reformare. Aceasta s-a realizat de obicei prin trecerea de la luarea în calcul a plății finale sau a anilor cu cele mai ridicate venituri la câștigurile realizate pe tot parcursul carierei ca bază pentru calculul prestațiilor, precum și insistându-se asupra condiției de a realiza un anumit număr de ani de contribuții, în locul atingerii vârstei de pensionare, creșterea numărului de ani necesari pentru a obține o pensie completă, creșterea vârstei de pensionare pentru ambele sexe sau egalizarea acesteia. Cu toate acestea, în majoritatea țărilor creșterea vârstelor de eligibilitate pentru pensia legală sunt mărite progresiv, în cursul unor perioade lungi.
* 2008 (pentru speranța de viață la 65 de ani)

** 2009 (pentru speranța de viață la 65 de ani)

Δ 2003 (vârsta de ieșire de pe piața muncii)

# 2006 (vârsta de ieșire de pe piața muncii)

## 2007 (vârsta de ieșire de pe piața muncii)

Δ Δ 2008 (vârsta de ieșire de pe piața muncii)





1COM(2010) 365 final, 7 iulie 2010.

2Comisia Europeană și Comitetul pentru politică economică pregătesc publicarea, în Raportul privind îmbătrânirea populației din mai 2012, a unor estimări actualizate pe termen lung privind cheltuielile legate de sistemul public de pensii. Valorile reflectă estimările inițiale. Acestea sugerează că reformele suplimentare întreprinse recent, de la publicarea Raportului din 2009 privind îmbătrânirea populației, într-o serie de state membre au reușit să limiteze viitoarele creșteri ale cheltuielilor legate de pensii.

3Eurostat, date EU-SILC pentru 2009. Venit mediu echivalent al persoanelor cu vârsta 65+ exprimat ca procent din populația totală a UE27. Acest nivel variază între statele membre de la aproximativ 70% până la puțin peste 100%.

4Eurostat, date EU-SILC pentru 2009.

5Economiile suplimentare pentru pensii includ pensiile ocupaționale și personale, asigurările de viață și alte forme de acumulare a activelor care pot fi utilizate pentru menținerea standardelor de viață după pensionare. În plus, există instrumente (de exemplu, ipoteci inverse) care permit oamenilor să convertească activele (în general locuințele lor) în venit suplimentar pentru pensie.

6Calcul bazat pe Dependency Ratio Calculator (calculatorul raportului de dependență) al Camerei Federale a Muncii din Austria, Viena. Raportul de dependență economică se definește ca rată a numărului de pensionari (inclusiv pensionări anticipate, handicap) și șomeri față de numărul de lucrători. Principala estimare pentru 2050: creșterea ratei de ocupare în categoria de vârstă 20-64 la 79,6% (acest nivel de ocupare a forței de muncă a fost atins în 2008 în cele trei țări cu cele mai bune rezultate – SE, DK, NL). Date: Ancheta asupra forței de muncă, Raportul privind îmbătrânirea populației 2009, Europop 08.

7COM(2011) 11 final, 12.1.2011.

8COM(2011) 815 final, 23.11.2011.

9Potrivit estimărilor, corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață ar duce la scăderea raportului dintre cheltuielile publice pentru pensii și PIB în ansamblul UE cu aproximativ 1,75 de puncte procentuale din PIB în 2060 în comparație cu scenariul inițial, conform căruia raportul dintre cheltuielile publice pentru pensii și PIB ar trebui să crească cu 2,4 puncte procentuale din PIB. Astfel, creșterea vârstei de pensionare posibile și efective pentru a reflecta automat creșterea viitoare a speranței de viață ar contribui în mod considerabil la asigurarea progresului către viabilitatea bugetară. Comisia Europeană și Comitetul pentru politică economică (2009), „2009 Ageing Report: Economic and budgetary projections for the EU-27 Member States (2008-2060)” [Raport privind îmbătrânirea populației, 2009: proiecții economice și bugetare pentru statele membre ale UE-27 (2008-2060)], European Economy, nr.2 și raportul Comisiei Europene privind viabilitatea (2009), „2009 Sustainability Report”, European Economy, nr 9.

102008/94/CE din 22 octombrie 2008.

112003/41/CE din 3 iunie 2003.

12Regulamentul (CE) nr. 883/2004 din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.


Yüklə 264,7 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin