Cartea anuală

SINGAPORE ŞI MALAEZIA

De la începutul până la sfârşitul anului, binecuvântările lui Iehova s-au manifestat peste poporul său. Curând după începerea anului de activitate am fost anunţaţi de către Biroul secretarului colonial că toate restricţiile impuse publicaţiilor noastre în timpul războiului erau abrogate. Mai mult, Departamentul de emigrări a rezolvat toate dificultăţile cu care s-au confruntat acum 18 luni doi absolvenţi Gilead la sosirea lor în Singapore, acordându-le accesul necondiţionat în colonie. Astfel au fost curăţate „pietrele” din calea expansiunii.

Principala dificultate cu care s-a confruntat grupa din Singapore a fost lipsa unui loc potrivit de adunare, acestea ţinându-se în locuinţa unuia dintre fraţi, aflată destul de departe. Aproape toate şcolile şi sălile sunt folosite de misiuni religioase, ceea ce face aproape imposibilă obţinerea uneia care să fie folosită drept Sală a Împărăţiei. Totuşi cererea noastră faţă de Cel „care poate face mai mult decât gândim sau cerem”, a fost ascultată şi am primit o Sală a Împărăţiei. Un studiu al Bibliei s-a ţinut de câtva timp cu doi învăţători care erau asociaţi unei misiuni. Drept urmare, ei au părăsit acea şcoală şi şi-au deschis propria şcoală particulară. Şcoala lor este o clădire mare, localizată central în teritoriul nostru. Ei ne-au pus la dispoziţie această şcoală fără nici un fel de chirie, pentru ca grupa să o folosească ca loc de întâlnire pentru adunări periodice şi publice.

S-a obţinut un mare succes cu seria noastră de adunări publice. Un aspect interesant al acestor vorbiri a fost publicitatea. Toate placardele au fost desenate şi pictate în şcoala mai sus menţionată de clasa de arte plastice, ca parte a cursului lor. În plus faţă de lucrarea de afişe şi pliante, un frate care lucrează la departamentul care controlează toată publicitatea din oraş, a putut să găsească trei teatre din vecinătate care să afişeze regulat pe ecran anunţuri publicitare gratuite. De asemenea, presa a găsit spaţiu liber pentru anunţarea vorbirilor noastre publice. Astfel a fost dată în Singapore o mărturie publică efectivă pentru Împărăţie.

Îndemnul de „bun venit străinului” la aceste adunări publice a adus rezultate bune, după cum arată următoarea experienţă. O discuţie amicală cu un nou-venit a avut drept rezultat o vizită ulterioară la locuinţa acestuia şi începerea unui studiu de carte la a doua vizită. Această persoană a fost crescută ca prezbiterian, însă a fost nemulţumită de acel grup, pentru că se arăta bunăvoinţă numai membrilor bogaţi şi influenţi ai congregaţiei, cei mai săraci fiind neglijaţi (vezi Iacov 2:1-7). Încercând alte grupuri religioase, el a fost dezamăgit de sectele „creştine” din cauza lipsei lor de spirit creştin adevărat şi a confuziei existente în doctrinele şi învăţătura lor. Un prieten l-a convins apoi să se alăture religiei mahomedane. Ani mai târziu, a primit la el la birou un exemplar al revistei Turnul de Veghere de la un abonat catolic. Acest lucru i-a trezit interesul, trimiţându-l în căutarea locului nostru de adunare, pe care l-a găsit în timpul uneia din vorbirile publice. În ultimele şase luni, s-a ţinut în locuinţa sa un studiu de carte. El a distribuit câteva cărţi colegilor de serviciu şi chiar a obţinut o copie a Diaglott –ului pentru a-l ajuta să-l convingă pe prietenul său catolic de faptul că nu există „treime”.

Urmând instrucţiuni primite de la Biroul din Brooklyn, cei doi fraţi de la Gilead au făcut o vizită la Kuala Lumpur, capitala Malaieziei, drept răspuns la o invitaţie a persoanelor interesate de acolo. S-au ţinut două adunări publice, una în sala oraşului Kuala Lumpur, cu 32 de participanţi, cealaltă la Batu Caves, la care au participat 12 persoane. Astfel se poate vedea că un număr frumuşel de „oi” au fost găsite şi ajutate în timpul acestei scurte vizite de două săptămâni. O soră care locuieşte în apropiere de Kuala Lumpur va avea grijă de persoanele interesate de aici.

Mai este încă multă lucrare care trebuie făcută în Malaiezia. Acesta este un teritoriu pentru lucrare misionară adevărată, pentru că în multe părţi mesajul Împărăţiei nici n-a ajuns. Inima noastră se bucură când auzim că noi lucrători de la Gilead vor putea fi în curând trimişi aici, pentru că într-adevăr „mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii”.

INDONEZIA

Timp de mulţi ani, un handicap al lucrării în Indonezia a fost lipsa literaturii. În aceste insule se vorbesc patru limbi principale: malaieza, olandeza, chineza şi engleza. Populaţia constă în 60 de milioane de indonezieni, 250.000 de europeni, 1.500.000 de chinezi şi aproximativ 100.000 de alţi asiatici. Noi suntem recunoscători să spunem că lipsa literaturii a fost depăşită acum. De curând, Societatea a putut să trimită în Java o mare cantitate de cărţi Adevărul vă va face liberi în limba olandeză, via Singapore. Fraţii sunt foarte bucuroşi să primească acest ajutor atât de necesar propovăduirii Evangheliei. Limba vorbită de majoritatea indonezienilor este un dialect malaiez local. În timpul anului trecut, fraţii de aici au tradus broşura Veseliţi-vă naţiuni în această limbă, iar acum este gata pentru tipărire aici în Strathfield. De asemenea, a fost terminată şi traducerea în malaieză a cărţii Să fie Dumnezeu adevărat, care va fi tipărită în scurt timp. Astfel, prin mila Domnului, problema lipsei de literatură este depăşită.

O veste bună, într-adevăr, este faptul că tocmai am primit cereri pentru pionierat din partea servului de grupă din Batavia şi a soţiei sale. Sunt perspective pentru încă doi pionieri, încă un frate şi o soră intenţionând să se alăture rândurilor pionierilor.

Plasarea literaturii în mâinile oamenilor aduce deseori rezultate bune, chiar atunci când persoana care contribuie pentru ea, n-o citeşte. Ceea ce urmează este un exemplu: un tânăr eurasiatic din armata olandeză staţionată la Medan, în Sumatra, a cumpărat cartea Profeţie de la un magazin second-hand (eventual anticariat). Citind cartea, el a început să vadă diferenţa dintre adevărul conţinut de Biblie şi doctrinele false pe care le învaţă diferitele secte ale creştinătăţii. Înflăcărat de zel pentru casa Domnului, el a mers atât de departe încât a pus mărturie despre adevăr unora din superiorii săi din armată. După ce a fost demobilizat şi s-a stabilit în Batavia, el a văzut într-o zi una din broşuri în casa mătuşii sale. Aici, a găsit noua adresă a Societăţii şi a scris din nou. De data aceasta contactul s-a stabilit, a rezultat o vizită ulterioară, iar acum această „oaie” participă la adunările în limba olandeză. Adevărul nu-şi pierde niciodată valoarea şi eficienţa, chiar dacă este găsit într-un magazin second-hand.

Societatea a făcut tot posibilul să ajute vestitorii din Java pentru a răspândi veştile bune ale Împărăţiei, acest lucru fiind foarte apreciat de către fraţi. Mai este încă multă lucrare ce trebuie făcută în acest teritoriu vast al Indoneziei, şi se speră că în cele din urmă, câţiva din misionarii Gilead vor putea fi trimişi aici pentru a ajuta lucrarea de propovăduire.