Cartea anuală

Alte ţări din filiala Statelor Unite

Oamenii de bine sunt răspândiţi pe întreaga faţă a pământului. Şi la aceştia trebuie să se ajungă cu mesajul Împărăţiei. După posibilitatea Societăţii, misionari speciali sunt trimişi pe insulele din largul mării sau în teritoriile unde sunt organizaţii mici sau nu s-au format încă, pentru propovăduirea Evangheliei. Ba chiar în alte locuri, martorii lui Iehova trebuie să meargă dintr-o ţară în alta datorită treburilor lor, ducând cu ei adevărul. Este minunat cum adevărul ajunge până la marginile pământului, martorii lui Iehova fiind nerăbdători să-l răspândească în fiecare colţ şi colţişor.

Atunci când există un număr suficient de vestitori pe o anumită suprafaţă, se întemeiază filiale; dar până să se realizeze aceasta, teritoriul unde se pune mărturia este repartizat sub jurisdicţia biroului unei filiale apropiate, astfel încât cineva să aibă grijă de cei interesaţi, fraţii să fie aprovizionaţi cu literatură, să fie numiţi servi şi să continue expansiunea în teritoriul respectiv. În filiala Statelor Unite sunt 17 ţări sau teritorii care dau raportul biroului din Brooklyn, pentru că nu au un birou de filială propriu. Raportul arată că în aceste locuri izolate există acum 490 de vestitori care dau raportul lunar, comparativ cu cei 295 de anul trecut. Ei s-au descurcat în distribuirea literaturii, având grijă de oamenii de bine interesaţi, crescând numărul vizitelor ulterioare de la 29.221 la 50.692 în aceste 17 teritorii. Studiile de carte şi adunările publice arată, de asemenea, o creştere remarcabilă.

Cu toate că sunt deosebite în aproape orice mod posibil, cum ar fi: distanţa, limba, frigul arctic sau căldura ecuatorială, culoarea şi obiceiurile, aceste ţări sunt unite în lauda Creatorului şi lucrează în armonie împreună cu toţi martorii lui Iehova din lumea întreagă, promovând închinarea adevărată. Urmează un scurt raport asupra activităţii din aceste 17 state.
ALASKA

Lucrarea în acest teritoriu vast, cu populaţia sa împrăştiată, este mult îngreunată de lipsa facilităţilor de transport. Din acest motiv, unii dintre pionierii speciali şi-au dat seama că pot realiza mai mult în calitate de pionieri generali, lucrând pe drumul dintr-un loc în altul şi spunând adevărul tuturor acelora pe care-i întâlnesc. Bunăvoinţa lor de a lucra le-a câştigat mult respect, pentru că oamenii au puţin folos de pe urma preoţimii care fuge de lucru. În acest fel, ei experienţează multe bucurii, una dintre ele fiind aceea de a întâlni întâmplător localnici în vârstă care au păstrat cu tenacitate adevărurile învăţate cu ani în urmă, de la un pionier care a lucrat tot statul.

În ciuda lipsei generale de interes din partea oamenilor care-şi ocupă timpul făcând şi cheltuind mamona acestei lumi, lucrarea avansează. Media totală a numărului de vestitori a crescut de la 17 la 30, au fost de asemenea creşteri în plasarea literaturii şi în studii. Adunarea de district ţinută în Juneau, în iunie anul trecut, fără îndoială va avea ca urmare o creştere mai mare în anii ce urmează. A fost prima dată când o astfel de adunare s-a ţinut în Alaska, cu preşedintele Societăţii prezent pentru a se adresa fraţilor şi altor oameni interesaţi. Aceasta va lua timp, dar oamenii de bine vor fi adunaţi.
BAHAMAS

Majoritatea oamenilor de pe aceste insule sunt umili şi receptivi faţă de adevăr. Cu excepţia unor noi abonamente obţinute, s-au făcut progrese în fiecare ramură a serviciului. Opoziţia înregistrată în timpul anului, inclusiv acuzaţiile false de „comunism” şi eforturile oficialilor de a forţa absolvenţii Gilead-ului să plece, au stârnit mult interes şi i-a stimulat pe fraţi. Acuzaţiile false au fost infirmate prin scrisori adresate ziarelor locale, precum şi prin comportamentul şi lucrarea de vestire consecventă a martorilor. Trei noi pionieri au început lucrarea cu timp integral şi media numărului total de vestitori a crescut de la 17 la 33. Acest grup mic de vestitori a condus o medie de 114 studii de carte în fiecare lună şi a făcut 6.123 de vizite ulterioare. Fiecare din cei patru misionari a avut o medie de 20 de studii de carte pe săptămână. Lucrarea de adunări publice în Bahamas a început cu vorbiri ţinute în locuinţe private. La una din aceste întruniri au participat 20 de persoane, dintre care 15 erau nou interesaţi. Eforturile concentrate pentru ajutarea individuală a noilor vestitori sunt răspunzătoare într-o mare măsură de progresele arătate. O creştere de 94% a numărului vestitorilor într-un singur an, este excelentă!

INSULELE BERMUDE

În decursul ultimului an de serviciu, oamenii din Insulele Bermude au aflat despre martorii lui Iehova. Acest lucru s-a realizat prin vestirea „din casă în casă” a doi absolvenţi Gilead şi patru grupe de vestitori şi de asemenea prin mărturia dată în faţa oficialilor din această mică insulă. Pionierii au menţinut o medie de 189,2 ore, 126 vizite ulterioare şi 21,2 de studii de carte pe lună, în plus petrecând destul de mult timp prin tribunale şi tratând cu oficialii guvernamentali.

Insulele Bermude sunt teritoriu britanic şi de aceea aici au fost trimişi absolvenţi britanici ai şcolii Gilead, în februarie 1947. Deşi absolvenţii Gilead erau supuşi britanici, autorităţile de la Emigrări au cerut o garanţie de 75£ pentru fiecare, înainte de debarcare. Au fost făcute recomandări la Biroul de Emigrări şi după multă corespondenţă, a fost dat acordul verbal pentru începerea lucrării misionare. Pionierii au fost primiţi cu bucurie de populaţie şi în scurt timp studiile Bibliei au fost ţinute cu mai bine de 100 de persoane. A fost organizată o grupă în capitala Hamilton. Serviciul creştin a fost apreciat.

Totuşi la scurt timp după aceasta, acest acord a fost retras, până la investigaţii mai amănunţite din partea autorităţilor împreună cu ministrul de justiţie. Mai târziu, misionarilor li s-a spus să înceteze activităţile lor şi să părăsească colonia, dar nu s-a dat nici un motiv. Din moment ce nu li se dăduse nici un motiv, pionierii au continuat să servească adunarea lor. Din aceasta a luat naştere un caz în instanţă. Curtea a fost de acord cu argumentul misionarilor şi ei au fost achitaţi. După aceasta, s-a explicat împotriva celor doi lideri Legea Emigrării, având ca rezultat o decizie potrivnică a Curţii şi o condamnare. O petiţie publică a fost pregătită pentru recunoaşterea martorilor lui Iehova şi aceasta a fost semnată de mai mult de 1.000 de persoane, reprezentând toate categoriile sociale. Dar, această petiţie n-a adus nici o uşurare şi nici o libertate de închinare martorilor lui Iehova. Consiliul din Bermude a refuzat să acţioneze pentru apărarea libertăţii de închinare a martorilor lui Iehova.

Acesta a decis ca Biroul de Emigrări să-i deporteze pe aceşti doi vestitori. În sfârşit, pe 26 septembrie, după 19 luni de lucrare misionară şi după ce se făcuseră mari eforturi pentru a păstra libertatea de exprimare şi de închinare, celor doi fraţi, supuşi britanici, li s-au refuzat drepturile de propovăduitori ai Evangheliei şi au fost supuşi fără nici o explicaţie, ruşinii deportării dintr-o colonie britanică. Nu există nici cea mai mică dovadă pentru a arăta că această deportare a fost justificată. Este evident însă, că acesta a fost un efort special de a-i alunga din colonie pe martorii lui Iehova, pentru că ziarul The Royal Gazette scrie, în 29 septembrie 1948, că unor supuşi portughezi li se va permite accesul în colonie. Dar, englezii sunt deportaţi!

Cazul nu s-a încheiat încă, deşi autorităţile din Bermude ar putea crede aceasta. Martorii lui Iehova continuă lupta pentru drepturile lor de închinare. Se fac recomandări către membrii Parlamentului şi către Secretariatul coloniilor din Londra, iar martorii lui Iehova din Bermude lucrează şi ei pentru a obţine permisiunea ca vestitorii să poată intra pe insulă, pentru a se ocupa de adunarea locală. Lupta continuă! Lucrarea de mărturie înaintează în Bermude, vestitorii care au rămas având grijă ca mesajul de speranţă al Împărăţiei să fie proclamat în acea colonie în folosul oamenilor de bine. Deja s-a pus o mare mărturie. Toată lumea din Bermude ştie acum despre martorii lui Iehova. Prin mila Domnului, ei vor afla din ce în ce mai mult.

CAMERUN

În ciuda multor obstacole, fraţii din Camerun au făcut progrese excelente în înaintarea intereselor Împărăţiei în această ţară vest-africană. În timpul celui de-al II-lea război mondial, autorităţile franceze, acţionând sub directivele regimului Vichy, au impus o interdicţie pentru activităţile puţinilor fraţi din această ţară, confiscând literatura şi instituind alte măsuri opresive. Această interdicţie n-a fost ridicată oficial niciodată şi fraţii au încă dificultăţi în primirea literaturii. Religia, de asemenea, şi-a arătat intoleranţa pentru singurul mesaj al speranţei adevărate şi al adevărului. Şeful subdiviziunii din Mbanga, în cooperare cu clerul, a interzis propovăduirea Evangheliei, iar pentru că fraţii au refuzat să înceteze această lucrare ordinată de Dumnezeu, au fost amendaţi cu 10.000 de franci pentru „crimă”.

Acesta este primul an când s-au primit rapoarte din Camerun; s-au făcut toate eforturile posibile pentru a-i ajuta pe aceşti fraţi. Un pionier nigerian a fost numit să ajute grupa nou formată din Douala, dar numai după mari dificultăţi i s-a permis în sfârşit să intre în ţară. Douala este un oraş suprapopulat iar criminalitatea este în floare şi din acest motiv autorităţile franceze au limitat foarte mult accesul străinilor. Cu organizarea mai bună a grupei din Douala, în august s-au primit rapoarte de la 81 de vestitori şi mult mai mulţi sunt dornici să participe în lucrare. Volumul mare de corespondenţă primită de acest birou din partea oamenilor de bine din Camerun, care doresc să obţină mai multe din publicaţiile Societăţii, arată aprecierea acestora pentru adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Este evident că există mult interes în Camerun şi fără îndoială că Domnul va face posibil ca lucrarea să progreseze.
Ecuador

În timpul anului, încă 6 absolvenţi Gilead au fost trimişi în această ţară sud-americană, crescând numărul lor la 10. Un mare interes a fost arătat atât în Quito, unde este organizată o grupă, cât şi în Guayaquil. Creşterea considerabilă a numărului oamenilor de bine din Ecuador este arătată de raportul Comemorării. În acest an au participat 97 de persoane şi nu s-a împărtăşit nici una din embleme, în timp ce anul trecut au participat numai 67 şi s-au împărtăşit două. Ce dovadă puternică este aceasta că Domnul îşi adună „alte oi” ale Sale! Gândiţi-vă la aceasta! Aproape 100 de persoane la Cina memorială din această ţară şi toate sunt din clasa „altor oi”!

S-a ţinut o medie de 42 de studii de carte cu oameni de bine, mulţi dintre aceştia având privilegiul să participe în serviciul de teren. În august s-a atins un nou record de 32 de vestitori ai grupei. Între timp există un echilibru al numărului celor cu care se ţin studiile de carte, pentru că unii renunţă în faţa opoziţiei rudelor şi prietenilor, se găsesc întotdeauna persoane noi care să le ia locul. Vizitele ulterioare au cunoscut o creştere considerabilă, de la 2.397 anul trecut, la 4.404. Cu ajutorul suplimentar al pionierilor speciali nou veniţi şi cu începutul bun pe care vestitorii locali l-au făcut servind altora, perspectivele pentru progrese viitoare în Ecuador par într-adevăr bune, mai ales când avem o creştere de 107% a numărului de vestitori!
Africa ecuatorială franceză

Lucrătorii de aici, deşi puţini la număr, sunt foarte zeloşi şi doresc să-L servească pe Dumnezeu în spirit şi adevăr. Recent, un grup restrâns, care s-a refugiat din Congo Belgian datorită persecuţiei, a început să se adune în Africa Ecuatorială Franceză. Aici ei au auzit adevărul de la un frate care i-a ajutat să pornească în serviciul Împărăţiei în anul 1947. Marea lor bucurie a avut drept rezultat un progres rapid în lucrare, în ciuda faptului că erau noi şi aveau foarte puţină instruire.

A fost primită cererea organizării unei grupe la Kenzinga în Oubangui-Chari; mai există cel puţin nouă alte grupuri interesate, răspândite pe tot cuprinsul teritoriului. Unul din vestitori a parcurs multe mile în interiorul teritoriului, pentru a ajuta un alt grup să se organizeze. Zece vestitori iau parte activ în lucrare şi multe persoane de bine îi însoţesc în lucrarea de mărturie în grup. Pentru ei nu este un lucru neobişnuit să călătorească mulţi kilometri pe jos, pentru a face o vizită ulterioară. Rapoartele primite pentru lunile iunie şi iulie arată că studiile publice se ţin uneori de trei ori pe săptămână, ocazional cu mai mult de o sută de participanţi. Majoritatea celor asociaţi sunt africani inteligenţi şi bine educaţi, care vorbesc limba franceză şi lucrează pentru guvern sau pentru firme comerciale.

Se speră că în curând vor putea fi trimişi absolvenţii Gilead pentru a-i ajuta pe aceşti oameni umili. Într-adevăr, ei cheamă deja în ajutor un serv de circuit, înainte ca grupele lor să fie organizate! Există motive bune să credem că lucrarea va înainta aici cu mare viteză, pentru că oamenii recunosc imediat diferenţa dintre adevăr şi pleava răspândită de misionarii albi aroganţi.

GUADELUPE

Această mică insulă din Caraibe cunoaşte prea bine nevoia de libertate. La început sub ocupaţie spaniolă, apoi alternativ sub cea franceză şi britanică, insula a fost scena multei suferinţe şi a chinului, datorită înrobirii locuitorilor săi de culoare. Abolirea sclaviei în anul 1848 a adus mângâierea mult aşteptată, dar astăzi, 100 de ani mai târziu, oamenii se găsesc încă înrobiţi de religie şi ignoranţă. Educaţia a rămas în urmă, iar costurile de trai sunt ridicate, fiind o piedică pentru cei care caută să fie cu adevărat liberi.

Cei care conduc lupta pentru libertatea adevărată şi completă de închinare sunt trei pionieri şi un număr de vestitori al unei grupe care creşte constant. Media lor totală a crescut de la 13 la 28, începând cu anul trecut, deşi s-a înregistrat un record de 46 vestitori în martie. Acum există două grupe, una în portul principal, Pointe-à-Pitre, şi una nouă în Sainte-Rose. Deşi aceşti servi sinceri ai lui Iehova au mare nevoie de ajutorul unor pionieri pregătiţi, ei continuă să înainteze cu propovăduirea Evangheliei şi să facă tot ce pot, acest lucru având ca rezultat un salt al numărului de vizite ulterioare de la 257 la 1.373 şi a studiilor de carte în medie, de la 1 la 33 în fiecare lună. Proprietarii moderni de sclavi, clerul, şi-au arătat nemulţumirea faţă de această lucrare de eliberare şi cu o ocazie preotul local a tras clopotele bisericii timp de o jumătate de oră, pentru a încerca să împiedice o adunare publică. Totuşi Iehova a binecuvântat şi acest aspect al activităţii, pentru că numărul adunărilor ţinute a crescut de la două anul trecut, la 44.
Islanda

Un singur pionier special, absolvent Gilead, raportează acum regulat şi se străduieşte să promoveze interesele Împărăţiei în Islanda. O mare parte din timpul acestui vestitor special a fost dedicată lucrării de traducere, dar literatura disponibilă în limba islandeză se va dovedi o binefacere pentru oamenii din această ţară. Aceştia citesc multe cărţi şi nu este greu să oferi literatură şi celor în vârstă, deşi cei mai tineri folosesc foarte puţin Biblia. Deşi oamenii sunt prietenoşi, spiritismul este un lucru obişnuit şi majoritatea cred în vise. Doi pionieri care au lucrat mai demult în Islanda, au plecat acum în Newfoundland, dar se speră că în curând va putea fi trimis mai mult ajutor în Islanda.

S-a înregistrat un progres considerabil în lucrarea de vizite ulterioare, raportându-se 651de vizite, în comparaţie cu 443 anul trecut. Prima vorbire publică a martorilor lui Iehova în Islanda, a fost ţinută în Reykjavik, pe 30 noiembrie, fiind prezente 60 de persoane interesate. Cartea Copii în limba islandeză a fost primită exact la timp cu ocazia vorbirii şi 25 de exemplare au fost răspândite printre participanţi. Lucrarea în Islanda se construieşte pe o temelie trainică, în timp ce seminţele adevărului continuă să fie plantate.
LIBAN ŞI SIRIA

Lucrarea în Liban şi Siria a suferit din cauza revoltei din Palestina. Clerul a profitat de război pentru a aduce acuzaţii false împotriva fraţilor, reclamându-i că sunt propagandişti evrei angajaţi în activităţi politice. Locuinţele unora dintre fraţi au fost percheziţionate şi ei au fost supuşi interogatoriului. Mai târziu, un jandarm binevoitor le-a spus: „toate lucrurile de care aţi fost acuzaţi s-au dovedit a fi exact contrariul. Mi-ar place să vă fac odată o vizită, pentru a afla mai multe despre Împărăţia lui Dumnezeu”.

În dimineaţa Cinei memoriale s-au adunat 350 de persoane la 10 mile nord de Tripoli şi după un scurt discurs din Biblie, aproape jumătate au luat parte la serviciul de teren, lucrând zelos multe sate şi oraşe, acoperind un teritoriu de 20 de mile şi plasând o abundenţă de literatură în mâinile oamenilor. În aceeaşi zi, mai târziu, o adunare publică a fost întreruptă de poliţia libaneză, datorită presiunii Ierarhiei Greco-Ortodoxe, însă fraţii au putut să se adune seara pentru celebrarea Cinei memoriale. La această întâlnire şi la alta în Beirut, s-a adunat un total de 275 de persoane, 6 dintre ele împărtăşindu-se din embleme.

Remarcabilă în special a fost creşterea numărului de adunări publice. În acest an s-au ţinut 52, dar nu fără opoziţie din partea duşmanului. Cu mai multe ocazii au avut loc tulburări în timpul adunărilor publice, la instigarea clerului. Drept urmare, multe persoane de bine s-au declarat deschis pentru Teocraţie. Recent, şase membri ai organizaţiei religioase „Jehoud el Iman” (Soldaţii Credinţei) care îi persecutau pe fraţi, au fost botezaţi şi acum participă activ în serviciu. Dublarea vizitelor ulterioare şi a studiilor de carte în ultimul an, arată că există mulţi care suspină şi gem din cauza urâciunilor comise în această ţară nefericită şi se întorc cu dragă inimă spre adevăr. Doi dintre cei şapte pionieri sunt absolvenţi Gilead şi ei continuă să fie primii în propovăduirea şi învăţarea altora în serviciu. Ca în multe alte locuri din lume, încă este nevoie de mai mulţi lucrători în acest mare câmp al secerişului.

LIBERIA

În timpul ultimului an de serviciu, prima grupă din această ţară a fost organizată în ţinutul Sinoe. Vestitorii grupei au fost silitori, lăsând să strălucească lumina lor, acumulând în medie 20,9 ore, 7,9 vizite ulterioare şi un studiu de carte pe lună, în decursul anului. Fără îndoială că aceasta a jucat un rol important în creşterea numărului mediu de vestitori de la 3 la 9, cu un record de 15 vestitori înregistrat în luna mai.

Se află doi pionieri speciali în Monrovia. Deşi au întâmpinat multe greutăţi, ei au continuat cu bucurie fără să se plângă, iar Iehova le-a adăugat multe binecuvântări. Monrovia este un oraş suprapopulat, unde oamenii locuiesc mai mult de 30 de familii într-o singură casă sau între şase şi 20 de familii într-o colibă. Există puţine străzi şi casele nu au numere; din moment ce locuitorii se află într-o continuă mişcare, este dificil să-i contactezi pentru vizite ulterioare şi studii de carte. În ciuda acestui fapt, anul trecut au fost făcute 1.935 de vizite ulterioare în Liberia şi o medie de 17 studii de carte au fost conduse lunar.

Se spune că în Liberia se vorbesc 28 de dialecte diferite, 13 numai în Monrovia şi cei care vorbesc un dialect, de obicei nu pot conversa în altul. 95% din populaţie este analfabetă, majoritatea aborigeni. Este dificil să pui mărturie în aceste împrejurări. S-a înregistrat totuşi un oarecare succes, arătând ilustraţiile din cartea „…” celor care înţelegeau foarte puţin engleza, încercând în acest fel, să li se explice mesajul Împărăţiei. Pionierii speciali au făcut un progres considerabil în învăţarea dialectului cel mai des folosit şi şi-au exprimat speranţa de a le stăpâni într-o zi pe toate! Acesta ar trebui să fie un stimulent pentru oricine care se străduieşte să înveţe o limbă, pentru a fi mai bine pregătiţi pentru propovăduirea Evangheliei.

INDIILE DE VEST OLANDEZE

Indiile de Vest Olandeze se laudă cu libertatea religioasă nelimitată, libertate de care s-au bucurat în cea mai mare parte şi fraţii noştri. Au mai existat amestecuri sporadice din partea poliţiştilor dezinformaţi, însă până acum plângerile lor nu au fost băgate în seamă de către autorităţi. Grupa din San Nicolas, Aruba, una din cele două din această ţară, a obţinut recent o Sală a Împărăţiei, efectele pozitive făcându-se deja simţite. Aceasta i-a ajutat mai ales în studiul Turnului de Veghere şi la adunările publice. În acest an s-au ţinut 63 de adunări publice, în comparaţie cu cele 18 de anul precedent.

Lucrarea stradală a continuat cu rezultate excelente, înregistrându-se o creştere bună a numărului de reviste plasate şi a abonamentelor obţinute. De fapt, lucrarea noastră a înregistrat progrese sub toate aspectele. Această activitate a stârnit îngrijorare în rândurile clerului. Preoţii fac gălăgie şi spun oamenilor că publicaţiile noastre sunt prea ieftine ca să fie de vreun folos; dar, după cum se vede, agitaţia lor nu este luată în serios, din moment ce în timpul anului s-au împărţit 6.630 de cărţi şi 8.691 de broşuri. Vestitorii s-au bucurat că au primit cartea Copii în olandeză, iar broşura Bucuria tuturor popoarelor a fost recent tipărită în Statele Unite în Papiamento, limba vorbită de majoritatea acestor oameni. Aceste publicaţii îi vor ajuta în mare măsură să propovăduiască bon nobo (veştile bune) ale Împărăţiei în acest teritoriu.