Cartea de uraniu
Yüklə 455,56 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Dar la Băița, bace, nu –ţi fu silă Să scoți uraniu din a morții mine ”
- ”Câinii !,”
| Câți ani ai, moșule ?” - ”Nici unul! Toți s-au dus !
Pe Prut , în patru ´ș´unu, când Oștirea Trecu ca să redobândim Unirea Și mă bătui cu bolșevicul rus ! Apoi ,trimis de Rege spre Apus, Luptai cu ungurul și neamțul. Firea Ţăranilor din Binş e că iubirea Față de sat, de toate –i mai presus. Domnul a dat să-mi fie iarăşi bine Și cote am plătit , că mi-a fost milă, De bieții orășeni, că n-au pe nime´ ...
Să scoți uraniu din a morții mine ?”
Ultimul rus care –a plecat din Ştei... Ultimul rus care-a plecat din Ştei Faţa scăldată-n lacrimi o avea; Baranov - nu mai ştiu cum - se numea-, Cu prieteni dragi , căsătoriţi, holtei, L-au însoţit la gară ortaci, femei, Iar inima i-a tresărit prea grea, Când a pierdut din ochi ruseasca stea Pe - un turn de fabrică , printre scântei... Pe-acelaşi lung traseu s-a dus cu trenul Pe unde –a mers uraniul grămadă... Acum a părăsit Adamul rus Edenul
Unde se-ntinde muşchiul şi lichenul Sub al Iakuţiei dur lemn de zadă.. Flămândul din Băița Flămând, iradiat, păzind morminte, Din care totul fost-a jefuit Eu întâlnii, târziu , spre asfințit, Un fost miner ce n-are nici un dinte. Sub salopetă - ascunde oseminte; La gura minei bate rar un nit În ușa grea cu lanțul ruginit Și mă privește cu luare-aminte:
De apă , poate s-o-neca cumva; Să bea de- acum uraniu; e de vină, Că mi- a luat atâți ortaci cu ea Și inima din piept îmi mai suspină Dup-a lor glumă ce mă-nveselea”... Auto- iradierea tovarășului Gheorghe Gheorghiu - Dej În vizitele sale prin județe Primit-a comunistul flori de mină, Ca resturi terțiare de lumină Cu care se mândrea pe la ospețe Sau le-oferea femeilor iubețe. Le contempla adesea, după cină, Cum se-nfioară strălucirea fină Iar piatra vie făcea fețe-fețe... Primit-a-n dar și - o piatră de uraniu: Semn că-n Ciudanovița se deschide O noua mină cu un scop cam straniu De-a smulge cuibu-atomic din firide... Cel ce l-a osândit pe Iuliu Mániu S-a prăpădit cu raze X , perfide... Somnifer cu radon Radonul, gaz parșiv ce se adună În catacombe tainice și sure Sub case de mineri, lângă pădure Se umflă , doarme, tace și amână. Când fost-a a uraniului stână Sub baciul cel sovietic, lângă mure, Toți brazii au picat sub grea secure, Tavanul galeriei să susţină . Iar un sătean când a săpat sub casă Să-și adâncească pivnița –n răcoare A amețit ca-n cânepa cea deasă ...
Bărbatul a simțit cum îl apasă O mare greutate-adormitoare... Natură moartă de la Băița Au fost pe Lună rușii, dar ´nainte, Deșert lunar lăsat-au la Băița; Nici nu mai crește-n plai a vieții vița, Ortacii-n gură nu mai au un dinte. A lor lămpașe aprind doar la morminte, Tot întinzând tutunului foița, Ferind de o scânteie –n jur căpița, De aventuri de mult și- aduc aminte:
Veneau din toată țara pe la Ștei, Și noi , nici douăzeci de primăveri, N-aveam și le iubeam ca niște zmei; Parcă s-a întâmplat totul mai ieri Și azi rămas-am singuri singurei...” Colonia de mineri de la Nucet Nucet, oraș de coloniști de-aiurea, În care vodka s-a băut ca apa Și s-a strivit cu pumnul țeapăn ceapa Și s-a tăiat cu drujba-n sus pădurea, S-armeze galeria pentru Iurea... O noapte-ntreagă-atunci ținea agapa Și se-njurau și Stalin, Dej și Papa Și iar se ascuțea, cântând, securea:
Doar nucii te mai spală de păcate; Nu sus spre cer, ci jos, la buzunar, Privește tot băieșu - adus de spate; Dar drumul lui prin mină e calvar Prin care suie la Divinitate”... Sovieticele case verzi din Ștei Se dedică criticului de artă Ramona Novicov, născută în Ştei
Cochetele căsuțe verzi din tundră În care mari povești de-amor abundă: Par sănii unde se înhamă renii... Între pătrate blocuri, par vedenii Aceste izbe cu veranda scundă, Prin care Rusia nu vrea s- ascundă Farmecul trist al unei vechi bejenii. Par cochilii urieșești de unde Au emigrat spre Răsăritul magic Ciudații melci cu-antene muribunde,
Vecinilor , nimeni nu le răspunde, Vreun general sau barem ultim paznic...
Foștilor mineri navetiști de la mina de exploatare a uraniului ”Avram Iancu” Spre Ferice urca un autobuz S-adune grabnic , dis de dimineață, Minerii navetiști , plini de viață, Cu glume ca semințele-n harbuz.
Motorul duduind prin recea ceață, Suflarea –i promoroacă pe musteață: Nici unul însă nu e trist , ursuz ; Săud, Buntești, Lelești, Șebiș, cu toate, Se-adaugă ratei noilor stăpâni , Alături de atâtea alte sate ,
Astăzi, privesc la Dumnezeu , pe spate Și strălucesc ca sfinții: iradiați la mâini... Revolta de la Băița din 1988 46 În cea dintâia zi a a săptămânii Din data de - opt a opta optzeciși opt, Răbdarea minerească s-a tot copt Cum crește –n albie- aluatul pâinii. De foame, insultatu-și-au stăpânii Și un ortac mai îndrăsneț, necopt, Revoluționar ca la pa´ș´opt A început să strige tare : -”Câinii !,”
Nu s-a găsit de două zile-ntregi...” Când au ieșit din șut, plini de pelagră, Au întâlnit , din schimbul doi, colegi : N-au mai intrat în temnița cea largă, Ci au clamat lozinci și-au spart bodegi...
Un dialog la cutremur În amintirea puternicului cutremur din seara zilei de 3 martie 1977 din România, resimțit și în tenebrele minelor de la Băița
Ortacule,atâtea oase-uscate ? O fi a Judecăţii Zi, ori poate, Adânc cutremur ce ne-aduce aminte Că lumea noastră nu-i deloc cuminte?”
De legea simplă din bătrâna carte Ce pare acu΄, nu ordin. Rugăminte!...” Cutremure mai dese dau de ştire Zvârlind pe morţi ca pe cartofi afară Că vine Dies Irae ? Ce iubire A Lui, ne-ar mai salva ca-odinioară ? În mina din Băița , al Morţii Mire Iar cântă Requiem -ul la vioară... Spor de radiații Tuturor minerilor nedreptăţiţi în stabilirea şi plata pensiilor pentru invaliditate ori limită de vârstă Vreo patrusute galerii miniere Pân΄ la –nălțimea de o mie o sută, Ar face - dacă-ar fi acum cusute Ca franjurile de la mari artere,
Distanța din Băița –n Marea Scită Cu valurile atinse de ispită Prin stropii scurși din haldele mizere. Șvaițer atomic aruncat în silă La bieți pensionari ce bat la poartă Să ceară la Palat 47 frânturi de milă Că au slujit la Impărăția Moartă: Vechime, adeverință cu ștampilă Și spor de radiații ce nu iartă.. 47 Palat - este vorba de Palatul Companiei Naţionale a Uraniului de la Ştei, clădire impozantă clădită pe timpul sovieticilor (n.a.) Lavra Pecerska din Băița Mormintele atomice din Munte Fac din Băița românească Lavră 48 De care rar se spune vreo palavră Al jafului atâtor zeci de junte. La început s-a căutat grăunte Dintr-un metal râvnit de orice javră, Ori pentru obiect de cult din havră 49 Până când crestele ajuns-au ciunte.
Ce n-au aprins uraniu în cădelniți: În timp ce-un junghi îi fulgeră prin spată Cu-atrocitatea unei șurubelniți, Ei poartă o aură iradiată Scurtând al vieții fir pe –a lor vârtelniți... 48 Lavră- mânăstire mare sau adevărat sat mânăstiresc în unele țări ortodoxe precum Rusia ori Grecia, unde călugării stau în chilii separate (n.a.) 49 Havră-templu, sinagogă, clădire în care se oficiază slujbe religioase (n.a.) Vino, tu, Moscovă, ridică-ți morții... Vino, tu, Moscovă, ridică-ți morții Ce-ai semănat prin plaiul cu uraniu; Pune-le giulgi de cuarțit pe craniu Și-așează-i cu blândețe-n fața porții. Numără - n palmele trudite orții- Rublele mici cu poleieli de staniu- ; Aici, pe la Băița, în chip straniu S-au betegit vecinii și consorții. Tu nu i-ai prevenit când ei, sub Munte, Naivi și harnici, limpezi cum sunt pruncii, Secretul praf închis într - un grăunte,
Argint aveau doar pe mustăți cărunte, În timp ce Moartea se livra în uncii... Arderea pe rug a documentelor ΄Nainte de-a se-ntoarce –n Uniune Sovieticii au ars munți de hârtii: Facturi, contracte, borderouri mii, Chitanțe, planuri, hărți ,cunune De -angajamente , listele cu nume, State de plată şi topografii, Agende, cataloage , garanţii, Bilanțuri, ordine secrete-n lume.
Cei care-au vrut să-și facă doctorate Pe-aici s-au plâns că nu sunt documente; Au ars în în Ştei și la Băița, frate, Mai rău ca la Berlin în vremi demente... Nimic n-a mai rămas, nici pe la sate Dintr-o hârțogărie cu patente... Un Iov la Marea de Azov Cu ce l-aș compara pe rus ? Cu Iov !
Pe glob se întindea pe-o jumătate, Păzită aprig cu Kalașnikov. La Marea Galileii de Azov, Azi cere pravoslavnica dreptate Să-l apere din față și din spate, Să nu-l închidă-n Gulagul ostrov.
Și-i spun să-L blesteme pe Dumnezeu Care i-a rupt pe la Donețk din hartă
El, la pământ, într-una tace,- i iartă, Dar prinde iar puteri ca un Anteu !...
Sfârșitul călătoriei Se dedică lui Balaci Vasile din Șebiș , unul din responsabilii construirii rampei de descarcare a uraniului la Halmeu în vagoanele de tip rusesc spre a fi transportat în interiorul U.R.S.S. La frontiera din Halmeu, convoiul Secret al trenului oprea din mers: O macara cu clonț prelung , pervers ´Nălța încet vagonul cu burtoiul
Cel nuclear - infam , nedemn de vers. Evenimentul este fapt divers: Pe malul Tisei mută-se gunoiul ! Atât de –ngrozitoare era crima Că nu o cuprindea ecartamentul, Nimica nu vedea pe- aici prostimea:
Și cum înlocuieşte pedestrimea De care se –ngrozea tot Occidentul... La gara din Halmeu În drum spre Maramureșul istoric Trecut-am azi prin gara din Halmeu Și am aflat că jos, lângă rambleu, De- așezi chiar și un Geiger 50 preistoric, Acul devine-ndată euforic Și se asvârle-ndată ca un leu , După un bivol plin de minereu: Contaminare ! Faptu-i categoric. Și am văzut și liniile late, Spre stepă ca- Europa să nu intre Şi la români în Apșa mari palate, Dar și încovoiați de muncă-n vintre... M-am aplecat, pios, adânc, din spate Ca-n fața iconuțelor prea-sfinte... Gara din Halmeu, l6 august 2011 50 Geiger- denumirea celui mai comun și folosit aparat de măsurare a radioactivității (n.a) La bariera Băiţei Plai Se deapănă poveşti la barieră Cu ce a fost , cu ce va fi-n Băiţa...
În România-urano-auriferă ?” Dincolo vezi clădirea austeră, Imensă-a ruşilor; e rămăşiţa Din clubul cultural ce-a spart pojghiţa De ignoranţă dintr-o altă eră...
Un inginer îmi dă asigurare Că mai avem uraniu mult sub munte...
Ne-ntreabă un om cu pletele cărunte. Nu îi răspunde nimeni la-ntrebare Iar groapa se-adânceşte pe-a lui frunte... Băiţa Plai, l6 iulie 2013 Șebiș de Beiuș, Pocioveliște, Băița, Nucet, Ștei, Oradea și Halmeu, 2010- 2013 Yüklə 455,56 Kb. Dostları ilə paylaş:
|