Cartea Domnului

Capitolul 14

Alte lămuriri legate de viaţa alături şi separat de Dumnezeu

Casa Domnului, I/4 (4-5)

Domnul: „Cine se ataşează prin iubirea sa de lumea materială va fi zdrobit de puterea morţii, trăind consecinţele acesteia în planul materiei. În schimb, cine îşi orientează iubirea către Mine va fuziona cu sursa iubirii şi a vieţii, devenind din ce în ce mai viu”.

Casa Domnului, I/160 (7)

Domnul: „Conform legii, oamenii nu trebuie să aibă decât o singură preocupare, şi anume revelarea lui Dumnezeu, Tatăl lor preasfânt. Ei trebuie să facă acest lucru întotdeauna, nu doar atunci când sunt în nevoie, mergând pe calea cea dreaptă şi plină de iubire. Cel care L-a descoperit şi care a înţeles că El este posesiunea cea mai de preţ nu trebuie să-i mai întoarcă niciodată spatele, ci trebuie să rămână alături de El, căci în caz contrar va trăi pierderea conştiinţei de sine cu mult înainte de jumătatea drumului de întoarcere, şi abia după multe experienţe amare va fi nevoit să recunoască faptul că este incapabil să realizeze ceva fără Mine”.

Casa Domnului, I/160 (8-10)

Domnul i se adresează lui Adam: „Când cineva îmi strigă Numele cu spatele la Mine, Eu nu îl voi auzi, până când nu îşi va întoarce faţa şi inima către Mine. Şi încă ceva: această întoarcere cu faţa va fi supusă unui test dificil, care să-Mi arate cât de serios este el în inima lui, iar Eu nu voi asculta nici un alt cuvânt decât cele care izvorăsc direct din inima lui. Urmăreşte să înţelegi cât mai bine aceste cuvinte şi nu-Mi mai întoarce niciodată spatele. În schimb, lasă-te condus şi ghidat numai de Mine, oriunde consider Eu că trebuie să fii condus”.

Marea Evanghelie a lui Ioan, IX/139 (6-7)

Domnul i se adresează lui Iuda Iscariotul: „Cel care preţuieşte şi iubeşte lumea exterioară, îşi va primi mai devreme sau mai târziu răsplata pe care această lume o ţine întotdeauna pregătită pentru prietenii ei: moartea! Împărăţia Mea nu face parte din această lume, iar cel care se află de partea Mea va fi răsplătit cu viaţa eternă! Încearcă să înţelegi aceste cuvinte în inima ta lumească”.

Marea Evanghelie a lui Ioan, IX/149 (16)

Domnul: „Cine îşi iubeşte viaţa trupească din cauza lumii exterioare, îşi va pierde viaţa sufletului. Cine nu îşi iubeşte trupul, ci Mă preferă pe Mine, îşi va salva sufletul şi va trăi alături de Mine, de-a pururi, în împărăţia Mea”.

Marea Evanghelie a lui Ioan, IX/118 (24, 25)

Domnul i se adresează unui scrib încăpăţânat, care insistă asupra nenorocirilor care se abat asupra multor credincioşi: „Norocul sau ghinionul celor inspiraţi direct de Dumnezeu se află întotdeauna pe mâinile cele mai bune cu putinţă, căci ei ştiu de ce au fost trimişi în această lume şi de ce trebuie să sufere. Ei nu se tem de moartea fizică, întrucât poartă deja în ei viaţa eternă a sufletului, şi implicit atotputerea spiritului lui Dumnezeu. Ce are, prin comparaţie, omul care nu dispune decât de plăcerile sale lumeşti? Ce îi va mai rămâne lui la sfârşit? Doar moartea, căci viaţa nu se va arăta unei asemenea persoane, al cărei destin final nu poate fi altul decât disperarea”.

Marea Evanghelie a lui Ioan, VIII/217 (13, 14, 17-18)

Şeful iluminat al esenienilor răspunde la întrebarea unui grec care doreşte să afle ce trebuie făcut pentru a obţine ajutorul lui Dumnezeu: „Mai presus de orice, noi avem datoria să credem în inimile noastre în Dumnezeu, să-i respectăm poruncile în toate împrejurările, să-L iubim mai mult decât pe oricine altcineva, şi să ne iubim semenii la fel de mult ca şi pe noi înşine. Cine nu va proceda în acest fel nu va fi auzit de Dumnezeu!

Eu şi fraţii mei procedăm astfel, şi avem dovezi incontestabile că Dumnezeu ne ascultă cu bucurie şi întotdeauna cererile, cu condiţia să nu cerem te miri ce prostii nerezonabile. De aceea, întoarceţi-vă cu credinţă către Dumnezeu în inimile voastre, la fel cum aţi face-o cu tatăl vostru”.